Starea îNVĂŢĂMÂntului

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 3.1 Mb.
səhifə6/23
tarix25.01.2019
ölçüsü3.1 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   23



VI..3.3.2 ÎNVĂŢĂMANTUL PRIMAR

  1. Realizarea obiectivelor managementului /curriculum implementat

La nivelul învăţământulului primar, obiectivele specifice s-au subordonat principalelor finalităţi ale politicii educaţionale, având următoarele dimensiuni :

-curriculum centrat pe atingerea unor obiective generale şi specifice ce au vizat competenţele de bază ;

-accesul la educaţie pe baza unui trunchi comun ;

-ofertă educaţională flexibilă şi diferenţiată în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor şi de dimensiunea lor educaţională ;

-accentuarea şi valorizarea funcţiei formativ-educaţională;

-asigurarea dimensiunii instrumentale a învăţării cu focalizare pe: obiective, proiectare didactică, tehnici de predare şi de învăţare alese după criterii exclusiv de eficacitate;

Coordonatele curriculare au acoperit următoarele aspecte :

-respectarea şi aplicarea corectă a planurilor şi a programelor şcolare aflate în vigoare, asigurarea unui echilibru între trunchiul comun , cel diferenţiat şi la decizia şcolii ;

-necesitatea individualizării reale a procesului de predare- învăţare, a creşterii eficienţei procesului educaţional, atât din perspectiva conţinuturilor cât şi a modalităţilor de planificare a activităţilor de învăţare ;

-oferte disciplinelor opţionale care să reflecte nevoile de pregătire ale elevilor, obiectivele vizate şi competenţele specifice învăţământului primar ;

-respectarea principiilor individualizării predării, a cooperării şi alternării tipurilor de activităţi ;

Prin aplicarea Curriculum-ului Naţional s-a urmărit asigurarea educaţiei de bază pentru toţi copiii în vederea dezvoltării integrate a unor capacităţi şi competenţe- cheie ce vin să-i pregătească pentru viaţa adultă şi activă, pentru timpul liber, pentru familie şi societate şi pentru continuarea învăţării într-o lume aflată în schimbare.



1. Obiective şi dimensiuni ale postului/compartimentului, prin prisma planului managerial

al inspectorului de specialitate, proiectate pe semestrul I al anului şcolar 2011-2012



  • Corelarea modernului şi tradiţionalului in proiectarea şi derularea procesului educativ;

  • Evidenţierea alternativităţii, diferenţierii şi individualizării in procesul de învăţare;

  • Diversificarea creativă a formelor de predare – învăţare - evaluare;

  • Creşterea rolului evaluării formative, a influenţelor sale pozitive privind reglarea, dezvoltarea, recuperarea in procesul educativ;

  • Valorificarea eficientă a laturii formative a conţinuturilor informaţionale;

Tendinţe şi perspective pentru anul şcolar 2011-2012

  • Democratizarea, flexibilizarea relaţiilor dascăl-elev in procesul învăţării;

  • Asigurarea accesului, echităţii şi egalităţii de şanse in educaţia şcolarului mic;

  • Stimularea inovaţiei didactice şi a responsabilităţii profesionale a cadrelor didactice din învăţământul primar;




  1. Analiza SWOT

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

-Proiectarea unor activităţi realiste, diversificate prin utilizarea unor strategii noi ce răspund intereselor de cunoaştere a copiilor;

-Respectarea curriculumului naţional în realizarea planificărilor calendaristice şi a proiectelor didactice pe unităţi de învăţare;

-Elaborarea schemelor orare în funcţie de particularităţile clasei, şcolii, zonei geografice

-Experienţă, profesionalism în implementarea curriculum-ului, a unor activităţi curriculare şi extracurriculare

-Dezvoltarea activităţilor de pregătire pentru performanţă , dar şi pentru recuperare timpurie, periodică

-Încadrarea cu învăţători calificaţi pe posturile de învăţători în mediul rural;

-Interesul cadrelor didactice pentru dezvoltarea carierei didactice prin susţinerea gradelor didactice;

-Obţinerea unor rezultate bune şi foarte bune la concursul de titularizare în învăţământ;

-Interesul manifestat de cadrele didactice pentru activitatea publicistică de specialitate;

-Participarea profesorilor la cursuri de abilitare curriculară, de perfecţionare ;

-Existenţa cabinetelor de specialitate, modernizate prin resurse proprii sau proiecte;

-Dotarea corespunzătoare a unor cabinete cu mobilier ergonomic, cu materiale didactice adecvate;

-Reducerea numărului de clase în învăţământul simultan;

-Dotarea unităţilor şcolare din judeţ cu reţele de calculatoare şi cu softuri educaţionale;

-Relaţionare pozitivă învăţător - elevi, elevi –elevi, învăţător - părinţi;

-Colectiv de metodişti bine organizat şi instruit

-Programe de formare adaptate nevoilor,

abordate tematic potrivit specificului

disciplinelor şcolare.


-Rezultatele evaluărilor nu sunt suficient

monitorizate şi prelucrate de învăţători,

institutori

-Evaluarea este abordată secvenţial şi nu ca parte componentă, integrată in procesul de învăţare

-Reticenţa la nou manifestată de unele cadre didactice

-Reducerea numărului de posturi titularizabile

-Lipsa de continuitate pe post a învăţătorilor suplinitori

-Insuficienta pregătire a cadrelor didactice pentru utilizarea softurilor educaţionale





OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

-Finalizarea unor forme de învăţământ superior de lungă durată a unui număr semnificativ de învăţători /dobândirea celei de a doua specializări în învăţământ;

-Organizarea unor stagii de formare a învăţătorilor în colaborare cu CCD, alte instituţii

-Participarea unui număr tot mai mare de învăţători si elevi la activităţi extracurriculare ;

-Derularea de parteneriate şi proiecte;

-Înfiinţarea unor cabinete de specialitate, modernizarea celor existente prin sponsorizări/proiecte;

-Încadrarea şcolilor cu specialişti de sistem;

-Existenta bibliotecilor, a CDI-urilor .

-Slaba pregătire metodică şi didactică a absolvenţilor unor instituţii care nu pun mare accent pe practica pedagogică;

-Insuficienţa fondurilor necesare unităţilor şcolare.

B. Oferta curriculară - curriculum la decizia şcolii - tipuri, diversitate, raportări la trunchiul



comun, grad de eficienţă

Oferta curriculară a şcolilor cuprinde pentru învăţământul primar extinderi, dar şi o mare varietate de opţionale, precum: Educaţie rutieră, Educaţie ecologică, Matematică distractivă, Istorie – Geografie locală, Consiliere şi orientare, Curiozităţi ştiinţifice, Germana pe calculator, Fantezie şi culoare, Muzică vocală, Limba engleză, Micii artişti, Micii redactori, Artă şi creaţie, Teatru pentru copii, Folclor românesc, Ortografia, ortoepia şi punctuaţia prin joc, Folclor nord-dobrogean Educaţie pentru sănătate, Literatura pentru copii, Codul bunelor maniere, Natura, prietena mea, Cinematograful din clasa mea, Prietenul meu, calculatorul, etc.


C. Calitatea activităţii cadrelor didactice asistate

CONSTATĂRI POZITIVE

-respectarea curriculumului naţional în realizarea planificărilor calendaristice şi a proiectelor didactice pe unităţi de învăţare;

- elaborarea schemelor orare în funcţie de particularităţile clasei, şcolii, zonei geografice;

-modernizarea actului didactic prin aplicarea unor strategii de instruire centrate pe interacţiunea profesor-elev (modelul gândirii critice), pentru optimizarea predării – învăţării – evaluării;

- practicarea unui management activ al colectivului de elevi, concretizat prin frecvenţa mai mare a secvenţelor de muncă independentă / activităţi pe grupe omogene sau eterogene;

- diversificarea formelor /tipurilor de evaluare;

-accentuarea laturii formative in actul educaţional, pe lecţiile de învăţare în clasă;

- crearea unui climat favorabil învăţării;

-implicarea şi responsabilizarea, stimularea elevilor;

-participarea activă, interesată la activităţile metodice;

- elaborarea programelor adaptate şi a planurilor de intervenţie personalizată de către cadrele; didactice formate în domeniul educaţiei incluzive

-furnizarea curriculumului diferenţiat pentru elevii cu CES integraţi în învăţământul de masa în cele mai multe cazuri;

-schimbările survenite la nivelul conţinuturilor permit cadrelor didactice axarea pe formare de capacităţi şi nu doar pe achiziţii informaţionale;

-documentele de proiectare se integrează în structuri bine fundamentate;

- corelarea obiectivelor cu conţinuturile;

-centrarea activităţii pe elev se concretizează în variate activităţi pe grupe, învăţătorul devenind un partener in munca de învăţare a grupelor, un factor de stimulare a progresului grupei, dar şi al evoluţiei fiecărui membru;

-interacţionarea pozitivă cu elevii in vederea eficientizării activităţii de învăţare.


CONSTATĂRI NEGATIVE

- nediferenţierea parcursurilor de învăţare pentru elevii cu cerinţe educative speciale, centrarea proiectării didactice pe conţinuturi, nu pe obiective;

-absenţa proiectării unor secvenţe de recuperare / ameliorare / performare;

-preponderenţa, în unele situaţii, a strategiilor tradiţionale;

-se menţine oferta scăzută a parcursurilor didactice inter / transdisciplinare;

-evaluări fără furnizarea feedback-ului către elev;

- neaplicarea descriptorilor de performanţă de către toate cadrele didactice;

-rezerva unor învăţători faţă de forme alternative de evaluare (metoda proiectelor / a portofoliilor / autoevaluarea);

-dificultăţi întâmpinate de cadrele didactice fără experienţă în desfăşurarea activităţii în învăţământul simultan;

- numărul redus al personalului de sprijin educaţional în şcolile care au copii cu dificultăţi de învăţare, CES;

- insuficienta diferenţiere, individualizare a activităţilor didactice;



Propuneri, soluţii de optimizare:

- implicarea mai atentă a responsabililor de comisii metodice din şcoli în consilierea cadrelor didactice care ridică probleme;

- diversificarea ofertei parcursurilor didactice inter/transdisciplinare.

Exemple de bună practică:

- Şcolile din mediul urban, dar şi unele şcoli din mediul rural.


D. Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi


Puncte tari

Puncte slabe

- majoritatea elevilor din ciclul primar îşi însuşesc cunoştinţe şi îşi formează capacităţi de bază (alfabetizarea operaţională), conform standardelor din Curriculum Naţional;

- introducerea în noile programe şcolare a cerinţelor de organizare a activităţii didactice prin activităţi transdisciplinare şi interdisciplinare creează premisele şcolarizării cu succes la 6 ani;

- există încercări (încă timide) de eliminare a evaluării comparative şi înlocuirea acesteia cu evaluarea criterială, bazată pe obiective de referinţă şi operaţionale, evaluare ce măsoară progresul individual al elevului;

- capacităţile de comunicare ale elevilor sunt corespunzătoare vârstei, au un vocabular activ, corespunzător, citesc corect conştient şi expresiv texte specifice clasei;

- elevii au unele aptitudini în ceea ce priveşte ascultarea, exprimarea unor idei şi extragerea esenţialului din ceea ce au învăţat, au capacitatea de a aplica în situaţii concrete cele învăţate;

- prin implicarea elevilor în activităţile de observare, manipulare, experimentare s-a realizat permanent raportarea acestora la mediul în care trăiesc;

- răspunsurile la întrebări dovedesc capacitatea elevilor de a de a se adapta cu uşurinţă situaţiilor create , de a dezvolta diferite teme puse în dezbatere, de a exprima idei, de a asculta şi recepta mesaje, de a desprinde ceea ce este esenţial;

- elevii se exprimă corect şi în unele situaţii au dovedit chiar că pot să-şi argumenteze răspunsurile.

- elevii pot opera cu cunoştinţele acumulate şi sunt capabili să-şi însuşească cunoştinţe noi.


- evaluarea uniformă, bazată pe metode de evaluare tradiţionale, în baza curriculumului naţional duce spre eşec în situaţia elevilor cu dificultăţi de învăţare - există clase, cu precădere în învăţământul simultan, unde elevii nu-şi formează capacităţile de bază specifice învăţământului primar;

- situaţii de eşec şcolar la elevii cu dificultăţi de învăţare pentru care nu se realizează predare şi evaluare diferenţiate;




Oportunităţi

Ameninţări

- sporirea ofertei de concursuri şcolare judeţene, regionale, naţionale determină creşterea interesului pentru performanţă şcolară;

- programele de consiliere a familiei determină creşterea interesului faţă de şcoală în medii defavorizate, fapt care pe termen lung diminuează eşecul şcolar;

- şcoala de tipul a doua şansă se află în atenţia factorilor interesaţi, aceasta asigurând prin curriculum specific.


- multe concursuri cu taxa de participare care nu dau şansa participării tuturor elevilor cu rezultate bune la învăţătura.



Propuneri, soluţii de optimizare: implicarea managerilor de şcoli şi a învăţătorilor din mediul rural pentru oferirea şansei elevilor de a participa la competiţii, concursuri, olimpiade.

Exemple de bună practică: rezultate şi premii obţinute la concursurile Cangurul, Micul matematician, alte concursuri locale.
E. Aspecte al procesului de evaluare: curentă, secvenţială şi la final de semestru – rezultate şcolare la disciplina analizată, mai ales dacă reprezintă o probă la examenele naţionale


PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

- învăţătorii au fost orientaţi spre realizarea unei

evaluări formative, benefice prevenţiei, recuperării şi motivării elevilor;

- evaluarea vizează şi dobândirea competenţelor

operabile în structuri de achiziţii;

- utilizarea tipurilor de evaluare – predictivă, formativă, sumativă – permite observarea sistematică a evoluţiei şcolare a elevilor;

- există încercări (încă timide) de eliminare a evaluării comparative şi înlocuirea acesteia cu evaluarea criterială, bazată pe obiective de referinţă şi operaţionale, evaluare ce măsoară progresul individual al elevului.



- situaţii de eşec şcolar la elevii cu dificultăţi de învăţare pentru care nu se realizează predare şi evaluare diferenţiate;

- evaluarea uniformă, bazată pe metode de evaluare tradiţionale, în baza curriculumului naţional duce spre eşec în situaţia elevilor cu dificultăţi de învăţare.

- evaluarea formativă nu totdeauna este integrată

armonios şi firesc în procesul de învăţare;




OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

- educaţia incluzivă – cu valoare de principiu şi orientare – este în curs de extindere în şcolile judeţului.

- existenţa unui număr mare de elevi cu CES


Propuneri, soluţii de optimizare:

- monitorizarea şi îndrumarea permanentă a activităţii personalului din şcoli de către directori, responsabili de comisii metodice;

- consilierea şi îndrumarea cadrelor didactice debutante, stagiare şi necalificate de către metodiştii de sector;

Exemple de bună practică: învăţătorii care au parcurs anumite stagii de formare şi aplică strategii moderne în procesul didactic.
F. Acţiuni şi activităţi desfăşurate la nivel de unităţi, comisii metodice, cercuri pedagogice, în specialitate, studii, cercetări, publicaţii realizate la nivelul disciplinei


Nr.

Crt.

Denumirea activităţii

Grup ţintă

Perioada

Loc de

desfăşurare

Organizatori

1.

Evaluarea cu scop de orientare și optimizare a învățării

Îmbunătățirea competențelor de lectură




învăţătorii

14 -27 noiembrie 2011
07-20 mai 2012

Şcolile desemnate conform calendarului activităţilor metodice judeţene

ISJ

Responsabilii grupelor metodice



2.

Revista Step by Step tulcean

învăţători, elevi, părinţi

Anual

Şcoala nr. 5 Tulcea

Colectivul de redacţie al revistei

3.

Revista Didactica - articole ale învăţătorilor

învăţătorii

Semestial








Propuneri, soluţii de optimizare: monitorizarea modului în care se aplică cunoştinţele şi competenţele dobândite prin activitatea de formare în procesul didactic.

Exemple de bună practică: cadre didactice din mediul rural interesate în parcurgerea unor activităţi de formare.
VI.3.3.3. INVĂŢĂMANTUL GIMNAZIAL ŞI LICEAL

ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Limba şi literatura română, limba latină


  1. Realizarea obiectivelor managementului /curriculum implementat

În vederea bunei desfăşurări a procesului de predare – învăţare - evaluare şi a realizării unui

demers didactic aplicativ pe parcursul semestrului I, compartimentul Limba şi literatura română

a vizat:

1.Preocuparea pentru planificarea şi proiectarea conţinutului şi cerinţelor programelor şcolare (monitorizarea realizării proiectării didactice, proiectării la nivelul catedrelor/comisiilor).

2.Focalizarea actului didactic pe achiziţiile finale ale învăţării, având în vedere Evaluarea Naţională la clasa a VIII-a, examenul de bacalaureat, olimpiadele şi concursurile şcolare etc.

3.Atingerea standardelor educaţionale specifice disciplinei inspectate, nivelul de performanţă atins de elevi conform curriculumului naţional şi local.

4.Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare, şedinţe de lucru, ateliere, instruiri de specialitate etc.

5.Realizarea unui sistem de comunicare rapid, eficient, transparent între inspectorul de specialitate şi cadrele didactice.

6.Participarea la programe de formare şi autoformare continuă in managementul educaţional, inspecţie şcolară şi informarea la zi in domeniu.

7.Eficientizarea activităţii cadrelor şi a comisiilor metodice pe disciplină.

Pentru a răspunde exigenţelor nivelului actual de învăţământ şi dezideratelor de armonizare a modelului de specific identitar cu modelele culturale europene, studiul disciplinei limba şi literatura romană s-a orientat spre:

- atragerea şi motivarea elevilor pentru studierea limbii şi a literaturii romane prin furnizarea unei oferte educaţionale curriculare şi extracurriculare in acord cu nevoile personale de instruire şi cu orizontul de aşteptare;

- adecvarea serviciilor educaţionale şi a serviciilor de sprijin la nevoile elevilor capabili de performanţă înaltă, ale copiilor cu cerinţe speciale, ale altor segmente de populaţie şcolară (programe adaptate, ofertă de instruire, având ca grup-ţintă şi adulţii etc.);

- aplicarea unor strategii şi metode formale şi informale pentru dezvoltarea competenţelor, a capacităţilor şi aptitudinilor generale şi specifice, pentru asigurarea achiziţiilor cognitive, a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate de către elevi;

- optimizarea instrumentelor de evaluare a progresului şcolar al elevilor, a competenţelor dobândite in cele trei domenii pe care este structurat studiul limbii şi literaturii romane.

- sprijinirea elevilor in atingerea performanţei şcolare, la examenul de bacalaureat, la olimpiadele şi concursurile şcolare de specialitate; organizarea şi gestionarea corectă a Evaluare Naţionale;

- asigurarea accesului elevilor la resursele de învăţare (fond de carte, reţea media, CDI etc.), motivarea lor pentru a se implica in propria dezvoltare profesională şi personală.


  1. Oferta curriculară- curriculum la decizia scolii




PUNCTE TARI

- Parcurgerea eficientă şi coerentă a

programelor şcolare pe baza unui material didactic bogat si diversificat, adecvat pentru toate nivelurile de şcolarizare;

- tematica cursurilor opţionale este foarte variată , interdisciplinară şi trandisciplinară, cuprinzând domenii interesante şi atractive pentru elevi: folclor, mitologie, teatru, film etc.;

- În cadrul şedinţelor de cercuri metodice, tematica obligatorie cuprinde o activitate de analiză şi de prelucrare a conţinuturilor din programe;

- Demersul didactic este coerent, capabil să armonizeze complexitatea obiectivelor cu modalităţile şi strategiile didactice abordate;

- Promovarea metodelor interactive, moderne şi îmbinarea acestora cu cele tradiţionale;

- Utilizarea mijloacelor didactice moderne în procesul de predare – învăţare - evaluare.



PUNCTE SLABE

- Planificările calendaristice sunt tributare ofertei de instruire din manualul ales, fiind, în general,unice pe şcoală, deşi nevoile de instruire ale colectivelor de elevi din clase paralele sunt diferite;

- Nu toţi elevii sunt sprijiniţi în dezvoltarea

competenţelor de comunicare orală în diverse

situaţii (discursul argumentativ, persuasiv, polemic etc.) sau a competenţelor de lectură critică a unei opere literare;

- În multe cazuri verificarea se realizează frontal, într-o secvenţă distinctă a lecţiei tradiţionale, ceea ce determină un feed-back limitat;

- Utilizarea sporadică a materialelor curriculare, precum şi lipsa elaborării unor materiale metodice, auxiliare pe domenii de activitate.


OPORTUNITĂŢI

- Experienţa dobândită şi buna pregătire profesională a cadrelor didactice;

- Existenţa tuturor documentelor şcolare şi a materialelor iniţiate de MECTS în unităţile de învăţământ;

- Interesul cadrelor didactice, al elevilor şi al părinţilor , al comunităţii locale faţă de şcoală.



AMENINŢĂRI

- Situaţia economico-financiară precară duce la

insuficienta diversificare şi adecvare a CDŞ la cerinţele şi solicitările părinţilor şi ale elevilor şi poate scădea motivaţia acestora pentru învăţare;

- Comunicarea deficitară între şcoală, CCD şi

inspectoratele şcolare poate afecta buna organizare a curriculumului.



Prezentarea opţionalelor: număr, motivaţie, eficienţă, constatări pozitive, aspecte care trebuie remediate.

Număr

Motivaţie

Eficienţă

Constatări pozitive

Aspecte de remediat

33

Opţionalele de limba şi literatura română sunt bine întemeiate şi răspund unor nevoi ale elevilor, nu sunt artificiale

Servesc lărgirii orizontului cultural şi ştiinţific al elevilor, stimulează învăţarea interdisciplinară şi ajută la o mai buna pregătire a evaluării naţionale şi a examenului de bacalaureat.

Opţionalele sunt bine apreciate de elevi, de părinţi şi de către conducerile de şcoli;

Respectarea procedurii standard de elaborare şi a calendarului;

Concordanţa dintre nivelul clasei şi tipul de opţional ales;



PUNCTE TARI:

  • pasiunea unor cadre didactice pentru experimentarea tehnicilor operaţionale multiple;

  • seriozitatea cadrelor didactice care au înţeles necesitatea CDŞ-urilor ;

  • dorinţa de a diversifica conţinuturile;

  • interes pentru formarea unei gândiri critice etc.;

  • există o bază de date pentru cursurile opţionale desfăşurate la disciplina limba şi literatura

română;

  • C.D.Ş.-urile aprobate de I.Ş.J. se desfăşoară după conţinuturile şi obiectivele propuse;

  • opţionalele oferă conţinuturi atrăgătoare şi se desfăşoară printr-un sistem de predare modern, în aşa fel încât să încurajeze autonomia intelectuală a elevilor-teoria literaturii, stilistică, mitologie, literatură universală, teatru , film etc.



PUNCTE SLABE:

  • unele cadre didactice au întocmit superficial sau incomplet programe (absenta instrumentelor de evaluare, lipsa unei bibliografii minimale);

  • orele de CDS sunt folosite pentru aprofundarea conţinuturilor unor discipline.


RECOMANDĂRI:

  • avizarea programelor pentru disciplinele din CDŞ de către inspectorul de specialitate;

  • respectarea metodologiei în întocmirea programelor;

  • consultarea elevilor pentru alegerea temelor din CDŞ;




  1. Calitatea activităţii cadrelor didactice

PUNCTE TARI

- Ponderea cadrelor didactice cu performanţe

in activitatea didactică este de 50% ( concursuri si olimpiade şcolare - Olimpiadele de limba şi literatura română, olimpiada de limba latină , Poveştile Cangurului, Cultură şi spiritualitate românească, Ion Barbu- Dan Barbilian, ± Poezie, Ortografie. Comunicare, Evaluare Naţională Continuă în Educaţie etc.);

- Un număr relativ mare de profesori bine pregătiţi , cu grade didactice;

- Gradul de stăpânire a conţinuturilor ştiinţifice cunoaşte un nivel foarte bun, chiar excelent în unele cazuri, atât în ceea ce îi priveşte pe profesorii cu experienţă, cât şi pe cei tineri, ceea ce denotă interesul, responsabilitatea şi seriozitatea acestora.

- participarea unui număr mare de profesori, mai ales, din mediul urban la cursuri de formare continuă, aspect care se reflectă în activitatea didactică.



PUNCTE SLABE

- Slaba pregătire metodică şi ştiinţifică, în unele cazuri, a absolvenţilor de facultate conduce la slaba calitate a actului didactic;

- Fluctuaţia cadrelor didactice, în special în

mediul rural;

- Completarea normelor didactice cu orele de

limbi moderne, mai ales, dar şi de alte discipline, în zona deltei;

- Conservatorismul unor cadre didactice privind

aspecte , precum : organizarea şi desfăşurarea

lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului, informatizarea învăţământului etc.;

- Existenţa unui număr mare de cadre didactice

navetiste.


OPORTUNITĂŢI

- Cadre didactice tinere cu spirit de iniţiativă;

- Numărul de întâlniri şi activităţi comune ale cadrelor didactice în afara orelor de curs favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună;

- Varietatea cursurilor de formare şi perfecţionare organizate de CCD, ONG, universităţi;

- Întâlnirile frecvente, de câte ori este cazul , între cadrele didactice şi părinţii elevilor (şedinţele cu părinţii la nivelul clasei / şcolii, consultaţiile).


AMENINŢĂRI

- Scăderea motivaţiei şi interesului pentru activităţile profesionale (colaborare cu părinţii, perfecţionarea, activităţile extracurriculare, lipsa de interes in pregătirea cu profesionalism a lecţiilor etc.);

- Criza de timp a părinţilor datorită actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară. Acest lucru se reflectă atât în relaţia profesor-elev, comportamentul necivilizat al unor elevi, cat şi în performanţa şcolară a elevilor;

- Scăderea randamentului şi ineficienţă prin efectuarea unor sarcini birocratice exagerate şi inutile.






  1. Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi

Puncte tari

  • Cei mai mulţi elevi manifestă interes pentru studierea limbii şi a literaturii române

  • Nivelul cunoştinţelor asimilat de elevi este bun şi foarte bun , mai ales în şcolile din municipiu şi în liceele teoretice ;

  • Cei mai mulţi elevi au competenţe de exprimare orală şi scrisă, de argumentare a unei opinii personale, de analiză morfosintactică;

  • Progresul elevilor este evaluat atât prin metode şi procedee clasice, cât şi prin cele moderne: chestionare, fişe de evaluare, portofolii etc.

  • Majoritatea cadrelor didactice acordă atenţie elevilor cu nevoi speciale prin repartizarea unor sarcini de lucru diferite în funcţie de particularităţile cognitive şi de vârstă.

Puncte slabe:

  • Sunt elevi ( Şcoala de Arte şi Meserii, licee tehnologice )care nu manifestă suficient interes faţă de învăţătură, care au nevoie de motivaţie şi stimuli pentru a se antrena în activitatea clasei.

  • Lipsa motivaţiei învăţării este tot mai des întâlnită, la din ce în ce mai mulţi elevi. Aceştia se mulţumesc cu informaţiile primite în clasă şi nu au formate deprinderi de munca independentă.

  • Multi elevi sunt lipsiti de supraveghere in afara orelor de curs ,ca urmare a faptului ca provin din familii aflate in dificultate ( familii monoparentale, parinti fara venituri materiale, parinti alcoolici, bolnavi etc.)

În anul şcolar 2011-2012, la disciplina limba şi literatura română, mulţi elevi din municipiu şi judeţ au participat la diferite concursuri şi olimpiade şcolare, obţinând rezultate deosebite ( menţini şi premii ), la nivel naţional, dar şi internaţional.

La Olimpiada Internaţională de limbă română, literatură şi comunicare, judeţul Tulcea a fost reprezentat de eleva Artamonov Andrada-Raluca , clasa a IX-a de la Liceul Teoretic Grigore Moisil, unde a obţinut Premiul al II-lea.



Rezultate la olimpiada de limba română, literatură şi comunicare, etapa naţională şi internaţională





Artamonov Andrada

Liceul Teoretic "Grigore  Moisil" Tulcea   

IX

Olimpiada Internaţională de limbă,literatură si spiritualitate românească

II


Agache Oana




Caravan Andreea   


Liceul Teoretic "Grigore  Moisil" Tulcea   

IX

Olimpiada de limbi clasice (limba latina)

I

Partnoi Tanţa







Belacurencu Mihaela


Colegiul Dobrogean Spiru Haret Tulcea

VIII

Olimpiada de limbi clasice ( limba latina)

II

Sântea Gabriela






Costea Cristina

Colegiul Dobrogean Spiru Haret Tulcea

V

Olimpiada de limba, comunicare si literatura romana

Mentiune

Coman Mara





Pindic Razvan-Alexandru

Liceul Teoretic Gr. Moisil Tulcea

XI

Olimpiada de limba, comunicare si literatura romana

Mentiune

Agache Oana






Stoean Ana-Maria  

Colegiul Dobrogean "Spiru Haret"  Tulcea

X

Olimpiada de limbi clasice (limba latina)

Mentiune

Sântea Gabriela






Enache Ruxandra

Scoala cu clasele I-VIII Nr. 5 Tulcea

VI

Olimpiada de limba, comunicare si literatura romana

Premiu Special

Gherasim Argentina






Artamonov Andrada-Raluca

Liceul Teoretic Gr. Moisil Tulcea

IX

Olimpiada de limba, comunicare si literatura romana,

Premiu Special

Agache Oana






Sidorencu Alexandra -Raluca 


Colegiul Dobrogean "Spiru Haret"Tulcea

XI

Olimpiada de limbi clasice(limba latina),

Premiu Special

Sântea Gabriela


Rezultatele la concursurile şcolare, etapa naţională


Nr. crt.

Numele si prenumele elevului

Scoala

Clasa

Concursul

Premiul

Prof. indrumator



Vatră Maria

Lic. Teoretic Gr. Moisil Tulcea

XI

Ion Barbu- Dan Barbilian

I

Agache Oana



Hizanu Elena Madalina


Scoala cu clasele I-VIII Al. Ciucurencu

VI

Povestile Cangurului

II

Magureanu Geta



Ivli Cristina


Scoala cu clasele I-VIII Al. Ciucurencu

VI

Povestile Cangurului

III

Magureanu Geta



Zait Alexandra


Scoala cu clasele I-VIII Jurilovca

VII

Povestile Cangurului

II

Condrat Florentina



Costea Cristina

Colegiul Dobrogean Spiru Haret Tulcea

V

Concursul National Ionel Teodoreanu ,

Premiu Special

Coman Mara



Enache

Ruxandra



Scoala cu clasele I-VIII Nr. 5 Tulcea

VI

Concursul National Ionel Teodoreanu,



Mentiune

P S Costache Negruzzi



Gherasim Argentina



Zait Alexandra

Scoala cu clasele I-VIII Jurilovca

VII

Concursul National Ionel Teodoreanu,

Premiu Special

Condrat Florentina



Dorobăţ

Andreea


Colegiul Dobrogean Spiru Haret Tulcea

VIII

Concursul National Ionel Teodoreanu,

Premiu Special

Coman Mara



Costea Cristina

Colegiul Dobrogean Spiru Haret Tulcea

V

Concursul Interdisciplinar

+_Poezie,

Mentiune

Coman Mara

Popa Marcelina





Artamonov Andrada-Raluca

Liceul Teoretic Gr. Moisil Tulcea

IX

Concursul National Cultura si spiritualitate romaneasca,

Mentiune

Agache Oana

Codris Izabela





Pindic Razvan-Alexandru

Liceul Teoretic Gr. Moisil Tulcea

XI

Concursul National Cultura si spiritualitate romaneasca,

Premiu Special

Agache Oana

Sterea Constantin





Vatra Maria

Liceul Teoretic Gr. Moisil Tulcea

XI

Festivalul Naţional de Creaţie si Interpretare Ana Blandiana, sectiunea eseu

Mentiune Speciala



Agache Oana




Vatra Maria

Liceul Teoretic Gr. Moisil Tulcea

XI

Festivalul Naţional de Creaţie si Interpretare Ana Blandiana, Braila, sectiunea critica

Mentiune

Agache Oana



E. Aspecte al procesului de evaluare: curentă, secvenţială şi la final de semestru – rezultate şcolare la disciplina analizată, mai ales dacă reprezintă o probă la examenele naţionale

Rezultatele de la Examenul de Bacalaureat, Proba A ( competenţe lingvistice de comunicare în limba română)



PUNCTE TARI

  • Evaluarea curentă , în cele mai multe situaţii, se realizează în mod obiectiv , pe pacursul întregului an şcolar;

  • Cele mai multe cadre didactice utilizează atât metode tradiţionale, cât şi metode moderne de evaluare , având ca reper modelele de subiecte, elaborate de CNEE pentru Evaluarea Naţionalăl şi examenul de bacalaureat;

  • Evaluarea curentă se realizează ritmic, prin respectarea ROFUIP;

  • S-a realizat evaluarea predictivă conform Foii de parcurs MECTS în toate unităţile şcolare şi au fost redactate ropoarte de analiză a rezultatelor;

  • În elaborarea testelor se utilizează în mod coerent şi eficient itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi;

  • testele sunt elaborate în conformitate cu programele şcolare în vigoare şi verifică preponderent cunoştinţele fundamentale şi competenţele specifice disciplinei;

  • Se urmăreşte progresul înregistrat de elevi, prin aplicarea testelor.


PUNCTE SLABE

  • Matricele de specificaţii nu se folosesc , de obicei, in realizarea testelor de evaluare;

  • Nu sunt verificare ritmic temele elevilor;

  • În unele şcoli, testele de evaluare sunt elaborate superficial, fără bareme de evaluare şi fără o pondere corectă a itemilor.


F. Acţiuni şi activităţi desfăşurate la nivel de unităţi, comisii metodice, cercuri pedagogice, în specialitate, studii, cercetări, publicaţii realizate la nivelul disciplinei

Nr.

crt.

Denumirea activităţii


Grup ţintă

Perioada

Loc de desfăşurare


Organizatori



A Absenteismul.Prevenire

. Cauze şi efecte.

Dezbatere.

Activitate pe grupe.





Profesorii de limba şi literatura română din municipiu şi judeţ (liceu)

26 octombrie 2011

Colegiul Agricol N. Cornăţeanu Tulcea

Profesorii din Colegiul Agricol N. Cornăţeanu Tulcea



Importanţa secvenţelor

didactice de lectură

şi de ortografie în

stimularea interesului

pentru lectură al elevilor şi dezvoltarea abilităţilor

de utilizare corectă

a limbii române.

Lecţie demonstrativă.





Profesorii de limba şi literatura română de gimnaziu din municipiu şi judeţ (gimnaziu)

19 noiembrie 2011

Şcoala cu clasele I-VIII Nifon Bălăşescu Tulcea

Profesorii din Şcoala cu clasele I-VIII Nifon Bălăşescu Tulcea



Strategii didactice, documente şcolare de proiectare în vederea educaţiei remediale , a învăţării diferenţiate şi individualizate. Dezbatere. Activitate pe grupe.

Profesorii de limba şi literatura română de gimnaziu din municipiu şi judeţ (liceu şi gimnaziu)

17 martie 2012

Liceul Pedagogic Tulcea

Profesorii de la Liceul Pedagogic Tulcea



Moment

Mihai Eminescu

Profesorii de limba şi literatura română din unităţile şcolare din municipiu i judeţ


16- 17 ian. 2012

Unităţile şcolare din municipiu si judeţ

Profesorii de limba şi literatura română din municipiu si judeţ



Moment I.L.Caragiale


Profesorii de limba şi literatura română din unităţile şcolare din municipiu si judeţ

Ianuarie 2012

Unităţile şcolare din municipiu si judeţ

Profesorii de limba si literatura romana din municipiu si judeţ



Ziua şcolii

Cadre didactice,elevi, alţi membri din comunitate

Octombrie 2011-iunie 2012

Unităţi şcolare

Unităţile şcolare implicate



Acţiuni la nivel local judeţean şi naţional derulate în cadrul proiectelor şi parteneriatelor încheiate

Cadre didactice, părinţi , elevi, alţi membri din comunitate

Octombrie –ianuarie 2011-2012

Unităţi şcolare, alte instituţii partenere

Unităţile şcolare

şi instituţiile implicate





Articole de specialitate in revistele şcolilor si Steaua Dobrogei , Convorbiri didactice etc


Profesorii de limba şi literatura română din unităţile şcolare din municipiu si judeţ

Septembrie 2011-ianuarie 2012

Unităţile şcolare din municipiu si judeţ

Profesorii de limba si literatura romana din municipiu si judeţ



Concursul Judeţean Literatura în imagini iniţiat de ISJ Tulcea

Elevii din clasele V-VIII din municipiu şi judeţ

12 mai 2012

Liceul Pedagogic Tulcea

Profesorii de limba şi literatura română de la Liceul Pedagogic Tulcea şi inspectorul de specialitate



Concursul Judeţean de creaţie Picur de gând şi curcubeu

Elevii din preşcolar, primar şi gimaziu din municipiu şi judeţ

31 martie 2012

Şcoala cu clasele V-VIII Ostrov , jud. Tulcea

Cadrele didactie din Şcoala cu clasele I-VIII Ostrov şi inspectorii de specialitate



Olimpiada de limba, comunicare si literatura română, etapa judeţeană

Elevii din clasele V-XII din municipiu şi judeţ

3 martie 2012

Şcoala cu clasele I-VIII Al. Ciucurencu Tulcea

Inspectorul de specialitate şi membrii comisiei



Olimpiada de limba latină, etapa judeţeană

Elevii din clasele VIII-XII din municipiu şi judeţ

4 martie 2012

Liceul Pedagogic Tulcea

Inspectorul de specialitate şi membrii comisiei



Concursul interdisciplinar ±Poezie

Elevii din clasele V-VI din municipiu şi judeţ

28 aprilie 2012

Şcoala cu clasele V-VIII Nifon Bălăşescu Tulcea

Inspectorii de specialitate şi membrii comisiei



Concursul interdisciplinar Cultură şi spiritualitate românească

Elevii din clasele V-XII din municipiu şi judeţ

24 martie 2012

Şcoala cu clasele V-VIII Constantin Găvenea Tulcea

Inspectorii de specialitate şi membrii comisiei



Concursul Comunicare. Ortografie

Elevii din clasele V-VI din municipiu şi judeţ

7 mai

Colegiul Dobrogean Spiru Haret, Şcoala Nr. 5 Tulcea, Scoala Al. Ciucurencu şi Grup Şcolar Vasile Bacalu Mahmudia

Evaluare externa-ISJ Tulcea

Editura Nomina, inspectorul de specialitate şi membrii comisiei



Conursul Poveştile Cangurului

Elevii din clasele V-XII din municipiu şi judeţ

Noiembrie 2011

Participante – 28 de unitati şcolare

Editura Sigma , inspectorul de specialitate şi membrii comisiei


LIMBI MATERNE

(lb. rusă, lb.ucraineană, lb. turcă-tatară, lb.greacă)

Minorităţile Naţionale din România conservă şi promovează specificul etnic şi cultural.

Accesul la învăţătură este garantat şi este organizat în aşa fel, încât să se asigure şanse egale tuturor cetăţenilor români.

În baza legislaţiei în vigoare, elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură studiul disciplinei Limba şi literatura maternă la cerere şi, în condiţiile legii .



A. Realizarea obiectivelor managementului /curriculum implementat

  • Asigurarea calităţii educaţiei;

  • Armonizarea cu modelul european;

  • Centrarea actului didactic pe achiziţiile finale ale invăţării cu accent pe examenul de bacalaureat şi olimpiade, concursuri şi festivaluri şcolare;

  • Sprijinirea elevului în atingerea performanţei şcolare;

  • Implementarea strategiilor de evaluare adecvate curriculumului structurat pe competenţe;

  • Asigurarea egalităţii şanselor şi creşterea ratei de participare la educaţie ;

  • Creşterea calităţii procesului de predare-învăţare-evaluare şi a activitatilor educaţionale (curriculare şi extracurriculare);

  • Coordonarea programelor comunitare şi a unor proiecte educaţionale menite să asigure crearea spaţiului comun al educaţiei europene;

- Atragerea şi motivarea elevilor pentru studiul limbilor materne;

- Participarea la formarea continuă ( Rusia, Ucraina , Turcia );



PUNCTE TARI
-Încadrarea cu cadre didactice calificate în majoritate, cu gradele didactice I, II și definitiv la disciplina limba rusa-materna;

- Diminuarea numărului suplinitorilor necalificaţi ;

- Promovarea strategiilor moderne în abordarea actului învăţării;

- Existenţa unui număr mare de elevi participanţi şi premiaţi la concursurile şi olimpiadele naţionale si internationale

( limba rusa-materna);

- Valorificarea interesului local pentru integrarea şcolii în comunitate;

- Dezvoltarea parteneriatelor educaţionale interne ( comunitati/ uniuni locale si centrale ) şi externe

- Elaborarea şi susţinerea unor programe ce au ca scop promovarea studuilui limbilor materne

-Preocupare permanenta de corelare a politicilor scolare cu activitatile celorlalte institutii judetene preocupate de problemele minoritatilor nationale;

PUNCTE SLABE

-Ignorarea segmentului – limbi materne- şi comunicarea defectuoasă cu conducerile unor unităţi şcolare ;

- Absenţa unor grupe/ clase cu predare integrală/ parţială în limba maternă;
OPORTUNITĂŢI


-Parteneriate active cu comunitati/ uniuni locale si centrale

- Programele de formare a cadrelor didactice

-Programele europene de parteneriat educaţional, şi cele de certificare a competenţelor lingvistice

Comunicare/interrelaţionare/multiculturalitate

-Dezvoltări de parteneriate locale, regionale

-Colaborarea cu mass-media în vederea popularizării rezultatelor elevilor minorităților - Susţinerea unor proiecte ce incurajează conservarea şi promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor minorităţilor naţionale;


-Dotarea unităţilor scolare cu carte şcolară, din partea Comunităţii Ruşilor Lipoveni;
AMENINŢĂRI

-Supraincărcarea elevilor prin neimplicarea directorilor in găsirea unor soluţii privind schemele orare ;



B. Oferta curriculara-curriculum la decizia scolii

-------------------------- -------------------------------

C. Calitatea activităţii cadrelor didactice asistate

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

- Realizarea şi postarea pe edu.ro a planificărilor calendaristice- model la limba maternă- rusă pentru clasele II-IV şi a modelelor de teste iniţiale la clasele a III -a si a IV- a lucrate de cadrele de la Şcoala Sarichioi

- Crearea programei şi a opţionalului ,,Limba materna rusă,, pentru gradiniţa Sarichioi;

- Constituirea de grupuri de lucru pentru elaborarea de programe, manuale şcolare şi materiale didactice cu specific etnic -limba maternă rusă;

- Furnizarea tuturor informaţiilor necesare în vederea eficientizării actului didactic specific învăţământulu în limba maternă;

- Facilitatea schimbului de eficienţă didactică, prezentarea informaţiei prelucrate, oferirea metodelor didactice eficiente;

- Respectarea activităţilor planificate, parcurgerea în întregime a conţinuturilor şi a obiectivelor planificate la începutul anului şcolar, lucru demonstrat şi de rezultatele testelor de evaluare semestrială, lucrări scrise şi olimpiade şcolare ( la limba rusă maternă);

-Planificări calendaristice în conformitate cu cerinţele curriculum-ul naţional;

- carenţe de natură metodico-pedagogică în cazul unor cadre didactice ( limbile turca, limba ucraineană);

- utilizarea metodelor moderne, uneori, în mod ineficient;

- lecţii clasice, în unele cazuri ;



- lipsa mijloacelor audio-video şi a cabinetelor de limbi materne dotate corespunzător pentru a asigura calitatea activităţilor de predare-învăţare a limbilor materne;



D. Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi

- In vederea atingerii standardelor specifice disciplinei limbi materne se urmăreşte studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar şi nonliterar, prin trecerea de la învăţarea despre limbă şi literatură la învăţarea limbii şi literaturii materne;

Aspecte pozitive

  • elevii ating standardele prevăzute de programa şcolară( limba rusa ), dovedind o atitudine pozitivă faţă de învăţare, dorinţa de a se evidenţia şi de a fi apreciaţi de profesori ;

  • cei mai mulţi elevi au competenţe de exprimare orală şi scrisă, citesc relativ corect, înţeleg comenzile şi răspund la acestea destul de corect , întâmpină , însă, greutăţi când trebuie să aplice ceea ce au învăţat în context nou ;




Aspecte negative

  • incapacitatea unor elevi de a converti cunoştinţele teoretice în competenţe şi abilităţi şi de a le aplica în contexte noi de învăţare

( limbile turca, ucraineana).


  • Participarea la etapele locale, nationale si internaţionale ale olimpiadei de limba si literatura materna-rusă. Activitatea de pregătire si participare a elevilor a cunoscut , atât prin numarul de participare cât şi prin numărul de pregatire, un evident spor calitativ atât in invăţământul gimnazial , cât şi in invăţământul liceal





F. Aspecte al procesului de evaluare: curentă, secvenţială şi la final de semestru –

rezultate şcolare la disciplina analizată, mai ales dacă reprezintă o probă la

examenele naţionale

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

  • progresul elevilor este evaluat atât prin metode şi procedee clasice, cât şi prin cele moderne;









REZULTATE ŞCOLARE- Rezultatele la olimpiadele de limbi materne

LIMBA RUSĂ MATERNĂ

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Şcoala/ Liceul/Colegiul

Premiul

1

LARION ALEXANDRA

Școala cu clasele I-VIII Slava Cercheză

I

2

HARALAMBIE IULIA

Lic. Teoretic „Grigore Moisil” Tulcea

I

3

CORNEI MARIANA

Lic. Teoretic „Grigore Moisil” Tulcea

I

4

ANTONOV IRAIDA

Lic. Teoretic „Grigore Moisil” Tulcea

I

5

CORNEI ALEXANDRA -CLAUDIA

Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea

I

6

PETROV IULIANA

Școala cu clasele I-VIII Slava Cercheză

II

7

TRIFANOV VALERIA

Școala cu clasele I-VIII Sarichioi

II

8

VASILE IRINA

Lic. Teoretic „Grigore Moisil” Tulcea

II

9

CAZAMON LAURA

Școala cu clasele I-VIII Sarichioi

III

10

SILIVESTRU CRISTINA

Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea

III

11

MAXIM ANTONINA

Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea

III

12

ULIAN ANDREEA ADELINA

Lic. Teoretic „Grigore Moisil” Tulcea

III

13

ANTONOV LEONID

Școala cu cls. I-VIII „Nifon Bălășescu” Tulcea

Mentiune

14

SIMIONOV LIVIA

Colegiul Economic „Delta Dunării” Tulcea

Mentiune

15

SAVIN VICTOR-MARIAN

Lic. Teoretic „Grigore Moisil”

Mentiune


LIMBA TURCĂ MATERNĂ

Elevii calificaţi pentru olimpiada de limba turcă maternă, etapa naţională, Medgidia,


Nr.

crt.


Nume/ Prenume

Clasa

Scoala

Premiu

1.

NEGIP ERDAL

XI

Lic. Teoretic << Ion Creanga >>

Special


Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   23
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə