Starea îNVĂŢĂMÂntului

VI..3.3 Aspecte semnificative ale activităţilor didactice pe nivele de învăţământ şi corespunzătoare disciplinelor de studiu

VI..3.3.1 ÎNVĂŢĂMANTUL PREŞCOLAR

1. 
   Realizarea obiectivelor managementului /curriculum implementat
   

Pentru un management eficient s-au corelat finalităţile educaţiei timpurii (de la naştere la 6/7 ani) cu obiectivele specifice segmentului preşcolar:

· dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.

· dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi.Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;

· descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;

· sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul

• 
  asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie a tuturor copiilor, indiferent de gen, etnie, religie printr-o abordare educaţională echilibrată;
  
• 
  asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional cu cel european de educaţie;
  
• 
  promovarea incluziunii, ca proces al diversităţii şi al toleranţei;
  
• 
  recunoaşterea copilăriei ca etapă fundamentală în formarea individului, cu accente proprii şi specifice;
  
• 
  dezvoltarea managementului şcolar şi a actului decizional la nivelul unităţilor de învăţământ preşcolar;
  
• 
  accentuarea rolului parteneriatului educaţional în îmbunătăţirea calităţii educaţiei .
  

Analiza SWOT

Puncte tari -Apariţia noii Legi a educaţiei naţionale nr.1/2011, cu promovarea oficială a conceptului de educaţie timpurie în România şi implicit deschiderea sistemului de educaţie către educaţia antepreşcolară - Asigurarea echităţii în educaţie pentru copiii rromi, copiii cu dizabilităţi şi celor care provin din comunităţi dezavantajate socio - economic; - Majoritatea cadrelor didactice sunt calificate, având studii superioare de scurtă şi de lungă durată; -Rezultate deosebite obţinute prin consilierea copiilor părinţilor şi cadrelor didactice în cadrul cabinetelor logopedice şi psihologice; - Dezvoltarea colaborării cu partenerii sociali; - Publicarea materialelor informaţionale în revistele de specialitate şi cele pentru copii; - Amenajarea unui mediu educaţional atractiv, stimulativ, estetic, ce vizează incluziunea socială, interculturalitatea cu sprijin şi din partea factorilor responsabili din comunitate; - Eficientizarea actului de predare – învăţare - evaluare prin utilizarea calculatorului; -Constituirea grupelor de preşcolari respectând principiile educaţiei incluzive şi prevederile legislative în vigoare; - Respectarea recomandărilor curriculum-ului aprobat prin OM 5233/01.09.2008 privind procesului de predare – învăţare – evaluare; - Reconsiderarea învăţământului preşcolar în raport cu celelalte trepte ale sistemului de învăţământ; - Corelarea programei învăţământului preşcolar cu programele claselor I-IV; Structuri operaţionale bine pregătite Consiliul consultativ al specialităţii; Echipa de metodişti; Echipa de responsabili ai cercurilor pedagogice; Formatori naţionali, judeteni pe proiecte şi programe derulate sau în derulare

Puncte slabe -Lipsa metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a celorlalte servicii de educaţie timpurie antepreşcolară - Lipsa profesorilor de sprijin, consilieri , logopezi mai ales în mediul rural; - Lipsa preocupării în elaborarea proiectelor pentru obţinerea de fonduri extrabugetare; - Frecvenţă slabă a copiilor din grupurile dezavantajate; - Menţinerea personalului didactic necalificat în sistem din lipsa personalului didactic calificat; - Carenţe în pregătirea iniţială a institutorilor; - Planuri de şcolarizare nerealiste; - Personal de îngrijire insuficient; - Supra-aglomerarea grupelor în grădiniţele din mediul urban; - Insuficienta atenţie acordată de directorii de şcoli segmentului preşcolar; - Funcţionarea unor grupe de grădiniţe în spaţii improprii din lipsă de fonduri, pentru construcţii noi .

Oportunităţi - Existenţa multor posibilităţi de informare şi de formare continuă a cadrelor didactice; - La nivelul învăţământului preşcolar se derulează cursuri de formare a cadrelor didactice prin proiecte şi programe naţionale ; - Creşterea calităţii parteneriatului social, a iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea şi susţinerea învăţământului preşcolar; - Dotarea unităţilor preşcolare prin Proiectul PRET -Nivelul de maturizare actual al copiilor din grădiniţe, tendinţele şi evoluţiile în domeniul informaţiilor şi al tehnologiilor; - Înfiinţarea asociaţiilor de părinţi şi angajarea părinţilor ca parteneri în sistemul educaţional; - Protejarea grupelor de preşcolari din zonele sărace şi izolate; - Acces egal la educaţie prin Grădiniţa estivală, alte proiecte implementate, prin CRED.

Ameninţări - Lipsa de interes manifestată de unele cadre didactice pentru nou, pentru propria perfecţionare; - Insuficienta informare a comunităţilor şi populaţiei privind importanţa educaţiei la vârsta preşcolară – educaţia timpurie; - Migraţia la muncă în străinătate a părinţilor; - Atitudini anacronice faţă de instituţiile de învăţământ preşcolar; - Lipsa unei politici de protecţie socială reală a copiilor (alocaţia de hrană/, jucării, transport, etc.); - Nivel scăzut de dezvoltare economică şi situaţie economică precară a membrilor comunităţilor în special din zonele cu densitate mică; - Neobligativitatea învăţământului preprimar duce la frecventarea grădiniţei în salturi sau deloc; - Slaba dezvoltare a infrastructurii în mediul rural , ceea ce duce la imposibilitatea copiilor de a frecventa grădiniţele în condiţii meteo nefavorabile.

2. 
   Oferta curriculară - curriculum la decizia şcolii – tipuri, diversitate, raportări la trunchiul comun, grad de eficienţă
   

Activităţile opţionale sunt activităţi de dezvoltare personală şi au menirea de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi, ca o premiză pentru performanţele de mai târziu. Ele sunt alese conform cerinţelor programei, respectând nivelul de vârstă al copiilor, nevoile copiilor, cerinţele părinţilor,dotarea din unitate şi sunt vizate de inspectorul de specialitate din ISJ.

Programa Creionul fermecat este programă elaborată de cadre didactice din jud. Tulcea, publicată în reviste de specialitate la nivel naţional şi agreată de multe unităţi preşcolare

Opţional de aprofundare	Opţional de extindere	Opţional ca disciplină nouă	Opţional integrat	Total
		76- exemple Micul creştin Cum circulăm Creionul fermecat Lumea grafismelor Prietenul meu calculator Bunele Maniere Educaţie rutieră	335-exemple Bucuria culorilor Natura în ochi de copil Tradiţii populare româneşti Micii ecologişti Fantezie şi culoare Formă şi culoare Matematică distractivă Ne pasă de natură Clubul Curioşilor	411

3. 
   Calitatea activităţii cadrelor didactice asistate:
   

- Planificările calendaristice respectă nivelul grupei , experienţele de viaţă ale copiilor, temele anuale de studiu, noua terminologie şi proiectele tematice ;

- Proiectarea activităţilor integrate pe cele 4 forme precizate de programă;

- Programe CDS ce răspund nevoilor de cunoaştere ale copiilor;

- Plasarea jocului ca instrument central de educaţie;

- Proiectare ce răspunde obiectivelor educaţiei timpurii pregătirea copilului pentru şcoală dar mai ales pentru viaţă;

- Abordarea procesului de predare – învăţare - evaluare prin activităţi de tip non- formal sau extraşcolar

- Mediu educaţional atractiv, stimulativ, estetic, amenajat şi cu sprijinul factorilor responsabili din comunitate;

- Utilizarea calculatorului în actul didactic;

- Eficientizarea actului de predare – învăţare - evaluare prin utilizarea suportului intuitiv.

4. 
   Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi:
   

- Accent plasat pe dezvoltarea la copii a capacităţilor, atitudinilor ce ţin de dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea fizică, atitudinilor şi capacităţilor de învăţare, dezvoltarea cognitivă şi a limbajului comunicării;

- Experienţele de învăţare ale copilului marchează dezvoltarea pe diferite domenii prin participare la activităţi individuale şi de grup;

- Copiii împărtăşesc experienţele şi sentimentele cu adultul şi egalii de vârstă , exprimă ceea ce simt şi cred, exersează roluri reprezentative;
- Copilul participă, asimilează, relaţionează, pe tot parcursul zilei fără a ignora momentele de odihnă, alimentaţie şi igienă.

5. 
   Aspecte ale procesului de evaluare: curentă, secvenţială şi la final de semestru – rezultate şcolare la disciplina analizată, mai ales dacă reprezintă o probă la examenele naţionale.
   

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
-La începutul anului şcolar, primele două săptămâni au fost rezervate culegerii de date despre copii (evaluării iniţiale) şi consemnarea datelor în fişele de evaluare standard transmise de MECTS; -Evaluările urmăresc progresul copiilor în raport cu ei înşişi şi mai puţin raportarea la normele de grup; -Progresul copiilor este monitorizat înregistrat, comunicat şi discutat cu părinţii ; -Evaluările îndeplinesc cele trei funcţii: măsurare, predicţie, diagnoză; -Evaluări eficiente bazate pe observări sistematice în diferite momente ale zilei dialog cu părinţii, portofoliul copilului, fişe; -Educatoarele au aplicat teste, fişe individuale în vederea obţinerii unei imagini cât mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizică şi nivelul de cunoştinţe şi deprinderi ale copiilor din grupa la care lucrează. -Elaborarea probelor de evaluare se realizează, astfel încât să permită o evaluare obiectivă a copiilor. -Probele de evaluare se aplică în diferite momente ale procesului instructiv-educativ în funcţie de obiectivul propus; -Informaţiile asupra copiilor sunt interpretate pentru a putea stabili măsurile ameliorative pentru activităţile compensatorii.	-Ignorarea listei cu comportamentele: comportament atins şi în curs de dezvoltare; -Planificarea procesului de evaluare în sine o deficienţă frecventă ; -Utilizarea în exces a evaluării prin probe scrise; -Rezultatele nedorite în urma procesului de evaluare nu atrage după sine măsuri ameliorative.
OPORTUNITĂŢI	AMENINŢĂRI
-Înregistrarea datelor în fişe tip, emise de MECTS pe nivele de vârstă; -Existenţa unei palete largi de mijloace şi instrumente de evaluare; -Evaluările continue sunt susţinute de flexibilitatea programului zilnic; -Evaluările sumative nu necesită delimitări fixe ca durată de timp; -Procesul de evaluare derulat ca parte a fiecărui proiect.	-Rigiditatea cadrelor didactice care prin modul de abordare a procesului denaturează rezultate evaluării; -Cadrul didactic exercită presiuni asupra copiilor prin intermediul unor remarci subtile, destinate să amelioreze rezultatele evaluării; -Neconcordanţa valorică a evaluărilor între cele două cicluri ( preprimar, primar); -Lipsa comunicării coerente cu părinţii în privinţa sistemului de evaluare.

6. 
   Acţiuni şi activităţi desfăşurate la nivel de unităţi, comisii metodice, cercuri pedagogice, în specialitate, studii, cercetări, publicaţii realizate la nivelul disciplinei.
   

Nr. crt.	Denumirea activităţii	Grup ţintă	Perioada	Loc de desfăşurare	Organizatori
1	Comunicarea parentală Disciplinarea pozitivă	Cadre didactice din cele 142 unităţi preşcolare din judeţ	Octombrie- mai 2011-2012	Grădiniţele nr.17,18,12,13 Tulcea Dorobanţu Hamcearca Colegiul Agricol N.Cornăţeanu Tulcea Niculiţel, Jurilovca Beştepe Nicolae Bălcescu Grindu Babadag Gheorghe Banea Măcin	I.S.J. Tulcea şi grădiniţele implicate
2	Articole în reviste la nivelul grădiniţelor Suflet de copil,Trăistuţa fermecată, Zâmbet de copil, Descoperă,revista învăţământului preşcolar la nivel judeţean, Joc de oglinzi. Articole în reviste şi alte publicaţii la nivel naţional, metodici de specialitate avizate MECTS. Elaborarea de auxiliare didactice înregistrate ISSN	Cadre didactice, părinţi copii	Octombrie- mai 2011-2012	-	Grădiniţele nr.2,12,17,18,19 ISJ Tulcea, Edituri la nivel Naţional
3	Ziua şcolii, Ziua grădiniţei, Ziua porţilor deschise	Cadre didactice, părinţi, copii, alţi membri din comunitate	Octombrie- mai 2011-2012	Unităţi preşcolare, cluburi	Grădiniţele implicate
4	Fesivalul judeţean de folclor Suntem fiii acestui pământ Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar Tabăra naţională de creaţie La porţile Deltei	Copii preşcolari	29 aprilie 2012 13 iunie 2012 1-5 iulie 2012	Piaţa Tricolorului Palatul Copiilor Grădiniţa Şc. Nifon Bălăşescu	I.S.J. şi Baladele Deltei Tulcea ISJ Tulcea ISJ Tulcea
5	Acţiuni la nivel local, judeţean şi naţional derulate în cadrul proiectelor şi parteneriatelor încheiate	Cadre didactice, părinţi, copii, alţi membri din comunitate	Octombrie –iunie 2011-2012	Unităţi preşcolare, cluburi, alte instituţii partenere	Grădiniţele şi instituţiile implicate,

E. Dezvoltarea managementului şcolar şi a actului decizional la nivelul unităţilor de învăţământ preşcolar

Aspecte pozitive -Management ce se conduce după următoarele principii:comunicare, participare, responsabilitate, eficienţă, coerenţă; -Management de calitate în unităţile cu PJ ; -Promovarea imaginii grădiniţei prin oferta educaţională; -Relaţii pozitive cu presa şi alţi parteneri educaţionali; -Deplasarea interesului de la control la îndrumare şi consiliere; -Asigurarea fluxului informaţional; -Constituirea asociaţiilor de părinţi / gestionarea judicioasă a fondurilor; -Asumarea responsabilităţii de către managerul instituţiei, în vederea realizării unui proces educativ de calitate; -Eficientizarea activităţii tuturor structurilor manageriale din instituţie; -Proiectarea unei oferte educaţionale care răspunde cerinţelor şi nevoilor copiilor; -În multe grădiniţe s-au făcut paşi reali pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu comunitatea locală;

Aspecte negative - Lipsa de implicare a unor directori şi cadre didactice în dezvoltarea bazei materiale, în identificarea resurselor extrabugetare; -Lipsa de comunicare între conducerea unor unităţi de învăţământ şi personalul didactic, şi părinţii copiilor; -Regulament de ordine interioară ce nu respectă specificul unităţii; -Valorizarea părinţilor, principalii parteneri în actul educaţional, este ignorată.