Stimată doamnă profesoară, Stimate domnule profesor

  1.Declaratia de la Laeken

La un an dupa Tratatul de la Nisa si adoptarea Declaratiei de la Nisa , care face apel la continuarea reformei institutionale si dupa Conferinta Interguvernamentala 2000, Consiliul European, reunit la Laeken , a adoptat la 15 decembrie 2001 Declaratia privind Viitorul Uniunii Europene sau Declaratia de la Laeken , prin care se angajeaza constuiasca o Uniune mai democratica, mai transparenta si mai eficienta.
Declaratia enumara 60 de probleme referitoare la viitorul Uniunii, in jurul a 4 mari teme: diviziunea si definirea puterilor, simplificarea tratatelor, organizarea institutionala si progresul in directia unei Constitutii pentru cetatenii europeni. Ea a convocat o Conventie, care i-a reunit pe principalii actori pentru a examina problemmele fundamentale puse de viitoarea dezvoltare a Uniunii pentru a pregati cat mai complet si mai transparent viitoarea conferinta interguvernamentala.
2.Spatiul Schengen reprezinta o zona de libertate de miscare unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate si a fost creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare.

3.Procesul Bologna vizeaza crearea unui spatiu european al invatamantului superior pana in 2010, este o initiativa interguvernamentala ce reuneste 36 de tari europene, care urmaresc armonizarea structurii cursurilor universitare.

35. Care sunt atribuţiile Ombudsman-ului (Mediatorului european)?

Ombudsmanul are ca rol solutionarea plangerilor ce i se adreseaza de catre cetatenii care pretind ca drepturile lor au fost incalcate de functionai sau autoritati ale administratiei publice.

In principiu, puterea ombudsmanului se reduce la dreptul de a face recomandari autoritatilor publice vinovate de incalcarea drepturilor unor persoane, de a controla activitatea organelor administratiei publice carora le revin atributii in domeniul drepturilor omului, de a inspecta institutii de detinere (penitenciare, institutii – scoli de reeducare, centre de internare a minorilor), spitale, scoli s.a. In unele sisteme constitutionale, insa, ombudsmanul are dreptul de a actiona in justitie, in conditiile prevazute de lege, functionarii care s-au facut vinovati de incalcarea unor drepturilor unor persoane. Dreptul de actiune judiciara se bazeaza, in acest caz pe investirea, prin Constitutie, a ombudsmanului cu atributia de a veghea la respectarea legilor in domeniul drepturilor omului. Dreptul la actiune judiciara este recunoscut ombudsmanului in Suedia, Finlanda si Danemarca.

In exercitarea atributiilor sale, ombudsmanul nu se substituie altor organisme carora le sunt conferite atributii privind apararea drepturilor omului, cum ar fi organele judiciare.

36. În procedura de consultare, Parlamentul...

a) Poate propune orice amendament la propunerea Comisiei;

b) Nu poate propune amendamente;

c) Trebuie să se consulte cu Curtea Europeană de Justiţie;

d) Trebuie să se consulte cu toate celelalte instituţii UE.

37. Descrieţi diferenţa dintre Comisia Europeană şi o comisie a Parlamentului European.

Comisia europeană este organul executiv al Uniunii Europene, având rolul de a întocmi proiecte de legi şi de a monitoriza aplicarea acestora. Este compusă la ora actuală din 27 de comisari, din care unul are funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.
Pentru a pregati activitatea sesiunilor plenare ale Parlamentului, Membrii lucreaza in 23 comisii permanente. Acestea sunt cele care pregatesc lucrarile Parlamentului, redacteaza rapoarte si tin legatura cu Comisia si Consiliul, in intervalul dintre sesiuni. Pe lânga aceste comisii permanente, Parlamentul mai poate infiinta si subcomisii, comisii temporare (pentru 12 luni, cu posibilitatea prelungirii existentei lor printr-o decizie a Parlamentului) care se ocupa de probleme specifice, precum si comisii de ancheta.
Parlamentul european poate infiinta si comisii parlamentare mixte, cu participarea parlamentarilor din statele asociate la Comunitate sau din statele cu care deja sunt angajate negocieri de aderare.
Comisiile parlamentare unite intretin relatiile cu parlamentele Statelor cu care Uniunea Europeana are acorduri de asociere. De asemenea, delegatiile interparlamentare fac acelasi lucru pentru parlamentele multor altor tari si pentru organizatiile internationale.

38. Descrieţi diferenţa dintre Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European şi Consiliul Europei.

Consiliul Uniunii Europene, denumit şi Consiliul de Miniştri, reprezintă, împreună cu Parlamentul European, ramura legislativă a Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene este principalul organ legislativ al Uniunii.Consiliul Europei, care este o organizaţie internaţională, complet independentă de UE.

În cadrul lui, statele membre UE adoptă legislaţia comunitară, stabilesc orientările politice generale, îşi coordonează politicile naţionale şi îşi rezolvă diferendele, atât dintre statele membre, cât şi dintre acestea şi instituţiile comunitare. Compoziţia sa depinde de agenda de lucru, el fiind compus dintr-un reprezentant, la nivel ministerial, al fiecărui stat membru. În cazul Uniunii Economice şi Monetare, cei ce se reunesc sunt Miniştrii de Finanţe, iar responsabilitatea lor se referă la asigurarea unei coordonări efective a politicilor economice din statele membre, respectarea Pactului de Stabilitate şi Creştere, orientarea politicii ratei de schimb.

Consiliul European - este forul politic suprem al Uniunii Europene. În cadrul UE acesta este instituţia care a promovat în mod decisiv procesul de integrare europeana. Consiliul European este o instituţie interguvernamentală

Consiliul European este compus din şefii de state şi guverne din statele membre, precum şi din Preşedintele Comisiei Europene. El dă elanul politic necesar dezvoltării Uniunii Economice şi Monetare, incluzând liniile directoare de politică economică pentru statele membre şi pentru Uniune.

Miniştrii de externe şi membrul Comisiei Europene nu au însă decât un rol consultativ. Consiliul European este o instituţie interguvernamentală, în timp ce Consiliul Uniunii Europene, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, Parlamentul European şi Curtea Europeană de Conturi sunt organe (fuzionate) ale Comunităţilor Europene (CE şi EURATOM).Activitatea este reglementată în art. 4 din Tratatul UE. Consiliul stabileşte liniile şi obiectivele politice fundamentale, având deci competenţe directoare. În cazuri excepţionale soluţionează problemele care nu au putut fi clarificate la nivel ministerial. În cea mai mare parte însă Consiliul se ocupă cu probleme privitoare la cadrul şi perspectivele generale de evoluţie ale Uniunii Europene. O altă importantă sferă de activitate o constituie politica externă şi de securitate comună, coordonată de şefii de stat şi de guvern la întâlnirile la nivel înalt.Consiliul European nu are dreptul să ia decizii cu efect juridic, are totuşi un drept directiv. Rezultatele consultărilor sunt consemnate în “Concluziile preşedinţiei”, care apoi sunt puse în practică de celelalte instituţii europene. Deoarece Consiliul European nu poate lua hotărâri, trebuie să găsească pentru formularea concluziilor trase o soluţie de compromis.Consiliul European se întruneşte de cel puţin 2 ori pe an (summit UE). Şedinţele se ţin de obicei la jumătatea şi la sfârşitul duratei fiecărei preşedinţii. În afară de acestea mai are loc în întâlnire specială la nivel înalt, în care sunt discutate temele cele mai importante. Preşedinţia Consiliului European se schimbă o dată la şase luni, din rândul şefilor de stat şi de guvern ai UE, conform unui complicat procedeu de rotaţie în care se ţine cont atât de ordinea alfabetică cât şi de populaţia şi mărimea ţărilor membre. Ţara care deţine preşedinţia în Consiliul de Miniştri o preia automat şi pe cea din Consiliul European, devenind astfel gazda acestuia. Preşedinţia Consiliului European oferă statelor posibilitatea de a conferi politicii europene un impuls naţional propriu şi de a-l pune în practică prin mijloacele diplomatice existente.Şedinţele consiliului nu sunt publice. Totuşi, acesta raportează în scris Parlamentului European rezultatele şedinţelor avute. Acest lucru confirmă caracterul interguvernamental al Consiliului European.


Consiliul Europei - organizaţie internaţionala, complet independenta de UE, cu sediul la Strasbourg, a luat naştere la 4 Mai 1949 şi reuneşte toate statele Uniunii Europene şi alte state din Centrul şi Estul Europei. Aşadar nu are nici o legătură cu Uniunea Europeană şi este diferit de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene.Consiliul Europei are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de Adunarea Parlamentară, alcatuită din parlamentari proveniţi din parlamentele naţionale, şi cealaltă, interguvernamentală, întruchipată de Comitetul Miniştrilor, alcătuit din miniştrii de externe ai statelor membre.
39. Descrieţi votul cu majoritate calificată din Consiliu.

Cand decizia Consiliului nu se bazeaza pe propunerea Comisiei, atunci actul normativ trebuie votat cu majoritate calificata.

40. Descrieţi diferenţa dintre o directivă şi un regulament al UE.

DIRECTIVA : act specific comunitar emis de Consiliul UE dar si de Comisia Europeana, este obligatoriu pt statele membre in privinta rezultatului ce trebuie atins, lasand organelor statale sa aleaga mijloacele si forma de realizare efectiva. Obligativitatea directivei : Directiva fixeaza doar cadrul pe care fiecare din statele membre trebuie sa-l aplice prin mijloace nationale (legi,acte administrative) intr-un anumit termen.

REGULAMENTUL : act specific comunitar emis de Consiliul UE dar si de Comisia Europeana, are aplicabilitate generala, este obligatoriu, este direct aplicabil in toate statele membre si forta sa juridica este superioara celei de care beneficiaza actele normative interne. Obligativitatea regulamentului : este o caracteristica a acestuia prin care se diferentiaza de directive (obligatoare numai in privinta rezultatului obtinut, nu si in privinta mijloacelor de realizare a acestuia). Regulamentul este impus identic in cele 27 de state membre.


UE - POLITICI, DOMENII DE ACTIVITATE
41. Care dintre următoarele elemente nu este un obiectiv al Politicii Agricole Comune?

a) Stabilizarea pieţei;

b) Asigurarea disponibilităţii produselor;

c) Asigurarea faptului că produsele ajung la consumatori la preţuri rezonabile;

d) Întărirea poziţiei pe piaţă a UE la nivel internaţional.
42. Menţionaţi 3 obiective ale Agendei Lisabona.

1. Crearea de mai multe si mai bune locuri de munca;

2. Cresterea cunoasterii si inovatiei;

3. Asigurarea ca spatiul UE este atractiv pentru mediul de afaceri.

43. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?

a) Obiectivul pieţei comune a fost de a elimina barierele comerciale dintre statele membre pentru a creşte prosperitatea economică;

b) Controlul la frontiere în interiorul Uniunii a fost abolit în 1999;

c) Piaţa Unică Europeană a fost creată ca răspuns la provocările globalizării;

d) Uniunea vamală a avut loc în anii 1980.
44. Ce înseamnă principiul "recunoaşterii reciproce" pe Piaţa Unică Europeană şi care este baza sa legală?

Libera circulaţie a mărfurilor în cadrul pieţei unice are la bază principiul recunoaşterii reciproce a pieţei unice, care constă în garantarea circulaţiei libere a bunurilor şi serviciilor unui stat membru în celelalte state membre, chiar dacă acestea sunt produse după norme de calitate şi standarde diferite, cu condiţia respectării cu stricteţe a regulilor comune de interes general privind sănătatea populaţiei, protecţia mediului şi a consumatorului.

În cadrul pieţei unice funcţionează, în general, principiul regulii de origine. Acest principiu garantează concordanţa cu principiul subvenţiei, prin crearea unor reguli detaliate la nivelul UE cu respectarea strictă a tradiţiilor locale, regionale şi naţionale, care fac posibile menţinerea diversităţii produselor şi a serviciilor şi integrarea economică.

Comisia monitorizează modul de respectare a acestor principii de statele membre si întocmeşte rapoarte de evaluare din doi în doi ani, prin care conştientizează statele membre despre problemele existente şi masurile care se impun. 

Implementarea acestor principii are ca ţintă cetăţeni şi operatorii economici, prin acţiuni pe două planuri: unul la nivelul Comisiei, iar cel de al doilea la nivelul statelor membre.
45. Descrieţi reţeaua EURES.

Este portalul mobilitatii europene pentru ocuparea fortei de munca, si cuprinde informatii despre locurile de munca si ofertele de educatie din Europa.Reteaua informeaza in legatura cu posturile vacante din 31 de tari din Europa, CV-urile candidatilor interesati, ce trebuie sa se cunoasca daca doriti sa locuiti si sa munciti in strainatate

-solicitanti locuri de munca

-angajatori

-conditii de viata si munca

-cautarea ofertelor de educatie

46. Care sunt excepţiile de la interzicerea subvenţiilor din partea statului în cadrul politicii de concurenţă în cadrul UE?

•  art. 92 (1), articolul antisubvenţii, interzice sprijinirea sub orice formă de către stat sau din resursele statului a unor întreprinderi sau a unor produse, conducând astfel la îngrădirea concurenţei; în paragrafele 2 şi 3, articolul numeşte derogările de la această regulă:

•  subvenţii pe durată limitată acordate firmelor ce necesită restructurarea;

•  subvenţii pentru privatizare;

•  subvenţii pentru sprijinirea unor regiuni rămase în urmă din punct de vedere economic şi social, cu grave probleme de şomaj;

•  subvenţii orizontale, pentru sprijinirea cercetării-dezvoltării; 

47. Tratatul de la Lisabona...

a) Este acelaşi lucru cu Agenda Lisabona;

b) Reprezintă a doua etapă a Agendei Lisabona;

c) Este un tratat ce se dezbate acum la Parlamentul European;

d) Este forma revizuită a Tratatului constituţional.
48. SAPARD...

a) Este un fond structural;

b) Este un fond european de pre-aderare;

c) Este agenţia care se ocupă de distribuţia fondurilor europene;

d) Este alocat doar României şi Bulgariei.
49. Care dintre următoarele nu este un obiectiv al Fondului European de Dezvoltare Regională în perioada 2007-2013:

a) Convergenţa;

b) Competitivitatea regională şi ocuparea forţei de muncă;

c) Cooperarea teritorială europeană;

d) Susţinerea pe termen lung a proiectelor transfrontaliere.

50. Care este statul care nu se califică pentru Fondul de Coeziune:

a) Spania;

b) Grecia;

c) Cipru;

d) Portugalia.

51. Enumeraţi trei pagini de internet/reţele de informaţii/surse de informaţii/portaluri la dispoziţia tinerilor din UE pentru studiu/muncă

www.eurodesk.eu

http://www.socrates.ro

http://www.europa.eu.int/comm/education/erasmus.html

http://europa.eu.int/epso/http://europa.eu.int/comm/stages/index_en.htm. http://www.infoeuropa.ro

http://ec.europa.eu/eures/myEures/

52. Ce este directiva REACH?

Directiva REACH - care vine de la initialele din limba engleza a denumirii actului normativ: "Inregistrarea, Evaluarea si Autorizarea produselor Chimice" - are drept obiective imbunatatirea reglementarilor cu privire la fabricarea chimicalelor si stimularea inovatiei in industria chimica.- Descrisa deseori ca fiind cea mai importanta componenta legislativa din istoria Parlamentului European

53. Ce este SOLVIT?

SOLVIT este un program european, de cooperare administrativa, destinat rezolvarii, rapid (10 saptamani) si gratuit, a problemelor legate de aplicarea necorespunzatoare a dreptului comunitar privind Piata Interna.

54-60. Definiţi următorii termeni (jargon UE):

a) Comitologie

Conform Tratatului CE, Comisia Europeană detine competenta de executie a deciziilor adoptate de către Consiliul UE (această situatie există după Actul Unic European, deoarece până la el Consiliul era institutia care avea atât competente legislative cât si de executie). Pentru a supraveghea modul în care Comisia exercită puterea executivă, Consiliul a creat trei tipuri de comitete compuse din experti nationali: comitet consultativ, comitet de gestiune si comitet de reglementare, în functie de gradul de sensibilitate a sectorului în chestiune. Acestea pot, în anumite cazuri, prin votul lor nefavorabil, să retragă Comisiei facultatea de decizie pentru a o înapoia Consiliului. Curtea de Justitie a CE a apreciat că această procedură este conformă cu Tratatele constitutive, atâta timp cât nu se modifică echilibrul institutional. Asa a apărut termenul de comitologie, care în limbajul comunitar desemnează tocmai această practică a utilizării comitetelor în procesul de executie. Comitetul consultativ poate face doar recomandări Comisiei, fără ca aceasta să fie obligată să tină cont de ele. Comitetul de gestiune poate însă suspenda măsurile de executie luate de Comisie si trimite dosarul Consiliului pentru decizie. Dacă Consiliul nu se pronuntă într-un anumit interval de timp, atunci se aplică decizia Comisiei. Cel de-al treilea comitet, cel de reglementare, a fost deseori criticat deoarece în situatia în care Consiliul nu întruneste nici majoritatea calificată pentru acceptarea propunerii Comisiei, dar nici unanimitatea pentru a o modifica, ci poate aduna o majoritate simplă de voturi pentru a se opune măsurilor luate de Comisie, intervine vidul legislativ.

b) Criteriile de la Copenhaga

Consiliul European de la Copenhaga, din în 1993, a stabilit un set de criterii pe care statele ce doresc să adere la Uniunea Europeană trebuie să le satisfacă înainte de admiterea în structurile comunitare :

• 
  acestea trebuie să aibă institutii stabile care să garanteze democratia, statul de drept, drepturile omului si respectarea minoritătilor;
  
• 
  să dispună de o economie de Piată functională capabilă să facă fată presiunilor concurentiale de pe Piata UE;
  
• 
  să aibă capacitatea de a-si asuma obligatiile ce decurg din calitatea de membru al Uniunii, inclusiv prin subscrierea la obiectivele Uniunii politice, economice si monetare - elementul de bază constituindu-l adoptarea si transpunerea acquis-ului comunitar.
  

La aceste criterii se adaugă un al patrulea, introdus de Consiliul European de la Madrid, din decembrie 1995, si anume capacitatea administratiei tărilor candidate de a gestiona calitatea de membru al Uniunii Europene.
c) Eurobarometru

Eurobarometrul este institutul de sondare al Comisiei Europene; face si publica sondaje realizate in toate cele 27 de state membre.

Ex.

Eurobarometru: Atitudinea cetatenilor europeni fata de mediu

Sondajul Eurobarometru demonstreaza ca, in opinia europenilor, cele mai grave cinci probleme de mediu sunt schimbarile climatice, poluarea aerului si a apei, dezastrele provocate de om si folosirea substantelor chimice in produsele de larg consum, majoritatea isi manifesta, de asemenea, ingrijorarea cu privire la utilizarea organismelor modificate genetic (OMG) in agricultura. Aproximativ 58% din cetatenii europeni sunt reticenti in privinta utilizarii OMG, spre deosebire de 21% care sunt in favoarea utilizarii acestora.

d) Capitală culturală

Titlul de Capitala Culturala Europeana se acorda in functie de evenimentele care se organizeaza intr-un oras intr-un anumit an. Viziunea proiectului trebuie sa fie europeana; evenimentele principale trebuie sa fie atractive la scara europeana, iar programul trebuie sa se concentreze pe identitatea europeana a orasului.

In urma unei analize comune, Parlamentul European si  Consiliul Uniunii Europene au acordat programului statutul de Actiune Comunitara. In procesul de selectie sunt implicate mai multe institutii europene: Consiliul UE, Parlamentul European, Comisia Europeana si Comitetul Regiunilor. Multe orase au detinut titlu de Capitala Europeana a Culturii ori au gazduit evenimentul Luna Culturii Europene.

e) An European

In functie de prioritatile UE, in fiecare an se alege o tema/ un scop. De ex, 2008 este Anul European al Dialogului Intercultural =) presedentia slovena a Uniunii va urmari consolidarea dialogului intercultural in carul UE, dar si dialogul intercultural cu zona Balcanilor Occidentali

f) Armonizare

Armonizarea legislatiilor nationale cu cea UE. Adica, un decret european trebuie sa fie acceptat de toate statele membre, indiferent daca este sau nu in contradictie cu legislatia anterioara. Bineinteles, exista diferite nuantari, dar sa nu uitam ca dreptul comunitar este superior dreptului national in cele 27 de tari membre.

g) Transpunere

Transpunerea directivelor UE=aplicarea legislatiei UE in tarile membre.

61. Care cetăţeni europeni sprijină cel mai mult aderearea ţării lor la UE?

a) Irlanda;

b) Suedia;

c) România;

d) Belgia.

62. Tinerii din ce stat membru sunt cei mai numeroşi care studiază în altă ţară?

a) Germania;

b) Ungaria;

c) Marea Britanie;

d) Polonia.
63. Care dintre următoarele state este stat membru NATO, dar nu şi UE?

a) Grecia;

b) Norvegia;

c) Suedia;

d) Cehia.
64. Care dintre următoarele state este stat membru UE, dar nu şi NATO?

a) Malta;

b) Slovenia;

c) Slovacia;

d) Estonia.

65. Care este ţara care a adoptat cel mai recent moneda euro?

a) Potugalia;

b) Grecia;

c) Irlanda;

d) Slovenia.

66. Preşedinţia UE este deţinută în prezent de:

a) Franţa;

b) Marea Britanie;

c) Slovenia;

d) Finlanda.
67. Una dintre capitalele culturale 2008 este:

a) Stavanger, Norvegia;

b) Patras, Grecia;

c) Luxemburg;

d) Paris, Franţa.
68-70. Care este cea mai mare ţară din UE:

a) ca mărime a populaţiei;

Germania

b) ca mărime a teritoriului;

Franta

c) ca densitate a populatiei;

Malta
UE - STATE MEMBRE
71. Când a devenit marca germană moneda oficială a Germaniei de Est?

a) Octombrie 1990;

b) Noiembrie 1948;

c) Mai 1990;

d) Iulie 1990.
72. Ce star de cinema are origini maghiare?

a) Drew Barrymore;

b) Cameron Diaz;

c) Brad Pitt;

d) Matt Damon.
73. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a) Finlanda are aproximativ 188 000 de lacuri;

b) Capitala Finlandei, Helsinki, este capitala cea mai nordică din lume;

c) Finlandeza este singura limbă oficială în Finlanda;

d) Finlanda are mai puţin de 5 milioane de locuitori;
74. Care este cântecul naţional portughez?

a) Tango;

b) Fado;

c) Caipirinha;

d) Sevillanas.
75. Ce oraş britanic are mai multe canale decât Veneţia?

a) Leeds;

b) Manchester;

c) Birmingham;

d) Oxford.
76. Ce stat, membru al Uniunii Europene, are baze militare în Cipru?

a) Germania;

b) Franţa;

c) Italia;

d) Marea Britanie.
77. Bacteria Lactobacillus Bulgaricus este utilizată pentru fabricarea:

a) Brânzeturilor;

b) Vinului;

c) Pâinii;

d) Iaurtului.
78. Ce artist faimos a trăit o perioadă în Malta?

a) Michelangelo;

b) Caravaggio;

c) Leonardo da Vinci;

d) Van Gogh.
79. Prima constituţie modernă a fost adoptată pe teritoriul Europei la data de 3 mai 1791 în:

a) Belgia;

b) Franţa;

c) Polonia;

d) Spania.
80. Ţara de provenienţă a faimosului şniţel vienez este:

a) Italia;

b) Germania;

c) Ungaria;

d) Cehia.
81. La ce dată s-a separat Cehoslovacia, formându-se două state, Cehia şi Slovacia?

a) 1.06.2003;

b) 1.01.1993;

c) 1.01.1990;

d) 1.01.1989.
82. De câţi europarlamentari este reprezentată Franţa?

a) 78;

b) 80;

c) 75;

d) 87.
83. La ce dată a fost proclamată independenţa Belgiei?

a) 4 octombrie 1830;

b) 4 iulie 1776;

c) 25 august 1830;

d) 4 octombrie 1830.
84. Cea mai numeroasă minoritate etnică din Lituania este reprezentată de:

a) Ruşi;

b) Polonezi;

c) Bieloruşi;

d) Germani.
85. Mişcarea Solidaritatea a apărut în anul:

a) 1956;

b) 1982;

c) 1980;

d) 1989.
86. Estonia a devenit independentă pentru prima dată în anul:

a) 1918;

b) 1986;

c) 1905;

d) 1991.
87. Cea mai numeroasă minoritate etnică din Estonia este reprezentată de:

a) finlandezi;

b) ucrainieni;

c) ruşi;

d) letoni.
88. Care este emblema naţională a Poloniei?

a) un urs;

b) un dragon;

c) un vultur;

d) un cavaler.
89. Care este cel mai înalt masiv muntos din Austria?

a) Zugspitze;

b) Wildspitze;

c) Dachstein;

d) Großglockner.
90. Care era moneda naţională a Sloveniei înainte de aderarea la zona EURO?

a) Dinar;

b) Tolar;

c) Krona;

d) Lira.
91. Ce state au aderat la Uniunea Europeană simultan cu Finlanda?

a) Estonia şi Letonia;

b) Irlanda şi Danemarca;

c) Spania şi Portugalia;

d) Austria şi Suedia.
92. Când a avut loc revolta condusă de către Imre Nagy împotriva guvernului comunist şi a politicilor acestuia impuse de către Uniunea Sovietică?

a) 1949;

b) 1968;

c) 1980;

d) 1956.
93. Care este cel mai înalt masiv muntos din Marea Britanie?

a) Scafell Pike;

b) Snowdonia;

c) Ben Nevis;

d) Slieve Donard.
94. Care dintre universităţile de mai jos are cei mai mulţi studenţi?

a) Cambridge;

b) London;

c) The Open University;

d) Durham.
95. Care este cel de-al treilea mare lac din Europa?

a) Lacul Geneva;

b) Lacul Vättern;

c) Lacul Vänern;

d) Lacul Constance.
96. Care este moneda daneză?

a) Euro;

b) Kroner;

c) Lira;

d) Coroana.
97. Grecia a devenit membră a Comunităţii Europene în anul:

a) 1981;

b) 1985;

c) 1992;

d) 1995.
98. Actualul europarlamentar slovac Peter Stastny a fost un sportiv faimos ce a practicat:

a) rugby;

b) fotbal;

c) tenis;

d) hochei pe gheaţă.
99. În ce an s-au modificat ultima dată graniţele Regatului Unit al Marii Britanii?

a) 1066;

b) 1922;

c) 1973;

d) 1945.
100. Există o asemănare între forma hărţii Slovenie şi un animal. Despre ce animal este vorba?

a) o găină;

b) un urs;

c) un melc;

d) un castor.