Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România

Teme de mediu

Resurse naturale în comuna Fizeşu Gherlii

Cîmpia Transilvaniei este renumită pentru cunoscutele lacuri piscicole, dar şi pentru bogăţiile naturale. Astfel, în comuna Fizeşu Gherlii există rezervaţia naturală Săcălaia, un loc mult căutat de pescari, dar şi de iubitorii de natură şi drumeţie. Pentru valorificarea resurselor naturale din această zonă s-au înfiinţat în ultima perioadă Asociaţia Educaţional-Ecologică Eco Transilvania şi Asociaţia Ecochoice, custozii ariilor naturale protejate din Bazinul Fizeşului, care au iniţiat proiectul „Managementul integrat, conservativ şi durabil al siturilor Natura 2000 din Bazinul Fizeşului”, o modalitate de a face cunoscută această zonă deosebit de pitorească şi inedită. Iniţiativa este sprijinită şi susţinută de primarul comunei Fizeşu Gherlii, Ionel Mînecan, domnia sa fiind deosebit de receptiv la aceste demersuri ecologice de mare importanţă. Proiectul implementat de cele două asociaţii începînd din iulie 2012 are o durată de treizeci de luni. Finanţarea nerambursabilă a proiectului este de 2.123.324 lei şi este asigurată prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, axa prioritară 4. Activităţile proiectului urmăresc: inventarierea a 46 de specii de faună (în special păsări) şi floră de importanţă comunitară şi naţională şi a 9 habitate prioritare din aria de proiect; realizarea unor hărţi digitale ale ariilor vizate; informarea şi consultarea comunităţilor şi a factorilor de decizie locală (ne referim aici la primării) cu privire la buna gestionare a ariei; elaborarea planului de management; conştientizarea importanţei culturale, sociale şi economice a conservării biodiversităţii prin organizarea unor evenimente culturale şi a unui concurs inter-şcolar. Pînă în prezent s-au derulat atît activităţi de cercetare în teren, cît şi diferite acţiuni de informare şi consultare a locuitorilor din ariile protejate, în vederea elaborării planului de management al acestor zone. La aceste întîlniri consultative au participat peste 500 de localnici şi autorităţi din localităţile aflate în aria proiectului (oraşul Gherla şi comunele Sic, Bonţida, Jucu, Fizeşu Gherlii, Geaca – unde primarul Ioan Miron mai are şi alte planuri îndrăzneţe în acest domeniu -, Ţaga, Cătina, Căianu, Palatca). În viitor (poate chiar în acest an), cele două asociaţii vor organiza Sărbătoarea Stufului, în luna mai, la Sic. Evenimentul cultural va promova meşteşugurile locale tradiţionale şi va implica cel puţin 200 de localnici şi vizitatori, copii şi adulţi. Proiectul este important şi din punct de vedere turistic. An de an, pe aceste meleaguri poposesc sute de oaspeţi din ţară şi străinătate, în vecinătatea rezervaţiei funcţionînd şi pensiunea “Sóvirág” din Sic, unde gazdele asigură condiţii minunate de cazare, aşa cum stă bine unor oameni gospodari. Un motiv în plus pentru a vizita rezervaţia de la Săcălaia./Făclia de Cluj, http://www.ziarulfaclia.ro/resurse-naturale-in-comuna-fizesu-gherlii/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD

Teme ABA

Apele au inundat amenajarea Albita – Fãlciu

Precipitatiile abundente din ultima perioadã au determinat ca în incinta îndiguitã Albita – Fãlciu sã se adune volume mari de apã, care au umplut canalele de desecare. De asemenea, în acumulãrile nepermanente din bazinele hidrografice limitrofe, care descarcã apa în sistemul de desecare Albita- Fãlciu, sunt retinute cantitãti mari de apã, care necesitã a fi evacuate prin reteua de desecare si statiile de pompare din amenajare. Ieri, la sesizarea Sistemului de Gospodãrire a Apelor Vaslui si a Comitetelor Locale pentru Situatii de Urgentã ale comunelor Vetrisoaia, Fãlciu, Lunca Banului, Stãnilesti si Berezeni, Radu Renga, prefectul judetului Vaslui, a convocat Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgentã (CJSU). În urma desfãsurãrii lucrãrilor sedintei, prefectul, în calitatea sa de presedinte al CJSU, a hotãrât pornirea celor cinci statii de pompare reversibile, respectiv Pogãnesti, Sãratu, Bumbãta, Lunca Banului, Berezeni si Doniceasa. Pompele vor fi pornite pentru pregãtirea incintei amenajãrii de desecare Albita-Fãlciu, începând de joi, 14 februarie si functionarea la capacitate maximã a acesteia pânã la evacuarea excesului de apã din canalele de desecare. “Voi întreprinde demersurile necesare cãtre Comitetul National de Urgentã pentru obtinerea de fonduri în vederea achitãrii contravalorii energiei electrice consumate pentru pomparea apei din aceste acumulãri nepermanente”, a spus Radu Renga. /Monitorul de Vaslui

Teme similare

Sunteţi de acord cu exploatarea gazelor de şist?

Comisia Europeanã (CE) organizeazã o consultare publicã privind dezvoltarea pe viitor, în Europa, a unor proiecte de exploatare a combustibililor fosili neconventionali cum ar fi gazele de sist. Astfel, toate persoanele, organizatiile si autoritãtile publice interesate sunt invitate sã îsi exprime opiniile. Este o sansã mare pentru România si pentru vasluieni de a-si exprima pãrerile pentru evitarea acestui mare genocid ecologic. Reglementarea, eventual interzicerea la nivel european a acestei practici, reprezintã poate singura solutie de dejucare a intereselor meschine a celor ce ne “conduc”. Cei care vor sã se implice pot completa formularul accesând urmãtorul link: http://ec.europa.eu/yourvoice/ipm/forms/dispatch?formâSHALEGAS&langâro . /Vremea Nouă

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ DOBROGEA-LITORAL

Teme ABA

Samsarii de plaje, scoşi din ecuaţia licitaţiilor

Problema plajelor poate fi rezolvată dacă reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral (ABADL), Ministerului Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Mediului vor accepta propunerile făcute de către autorităţile locale şi hotelieri. „Am înţeles că vor exista discuţii între cei de la ABADL şi miniştrii de resort, Mediu şi Ape, despre felul în care va fi reglementată situaţia plajelor în Mamaia, pentru că aici sunt plajele disponibile. În principiu, criteriul de atribuire va fi licitaţia, dar se vor face anumite punctaje pentru hotelieri, pentru cei care au altfel de active în afară de hoteluri şi pentru cei care nu au active, dar vor să administreze plaje, astfel încât fiecare hotel să aibă plaja lui. Departajarea se face prin aceste punctaje. Bineînţeles, va exista şi plaja publică. Şi pentru hotelieri vor exista reguli: vor avea o zonă dedicată cu şezlonguri pentru clienţii hotelului şi o zonă pentru cearşafuri şi prosoape. Acum se discută toate aceste probleme, pentru că trebuie dat un ordin pentru maniera aceasta de împărţire a plajelor”, a declarat primarul Radu Mazăre. El a precizat că această variantă este agreată de hotelierii din Mamaia. „Se va face şi o evaluare a plajelor şi a costurilor cu care se vor da plajele către hotelieri, pentru a putea fi date de către ABADL cu nişte preţuri mai mici, în aşa fel încât preţurile percepute turiştilor să fie mai mici, adică să nu mai avem situaţii de genul un şezlong să coste cât jumătate de cameră la hotel”, a explicat Mazăre. /Telegraf, http://www.telegrafonline.ro/1360792800/articol/226067/samsarii_de_plaje_scosi_din_ecuatia_licitatiilor.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ