Strategia de dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 2020 Cuprins Contents
Capitalul social 3.1. Populaţia stabilă
Yüklə 2,01 Mb.
|
3. Capitalul social3.1. Populaţia stabilăDensitatea populaţiei din Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov reprezintă o latură importantă a analizei demografice, deoarece influenţează direct condiţiile de mediu. Din acest punct de vedere se poate remarca densitatea mare înregistrată la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov faţă de nivelul mediu al densităţii populaţiei (la nivelul României). Sunt evidenţiate densităţile de peste 1200 de locuitori pe Kmp în cadrul Regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, ceea ce este de peste 13 ori mai mare decât denistatea la nivelul ţării, care înregistrează valori în jur de 90 de locuitori pe kmp. Un aspect semnificativ este cel referitor la discrepanţele mari între zona urbană, cu precădere demografic. Astfel, se pot remarca diferenţele mari cu privire la densitatea populaţiei. Densitatea populaţiei municipiului Bucureşti înregistrează, în perioada 2002-2007, valori de peste 44 de ori. Rezultă densitatea foarte mare a populaţiei din municipiul Bucureşti care, la nivelul spaţiului european, este comparabilă cu denistatea din centrul Londrei, care reprezintă zona cu densitatea cea mai mare a populaţiei din UE. Din datele analizate se observă o creştere a duratei medii de viaţă, ceea ce contribuie la îmbătrânirea populaţiei. Pe lângă fenomenul de îmbătrânire, se remarcă şi un accentuat fenomen de dependenţă, respectiv o creştere a ratei celor ale căror venituri depind de populaţia în vârstă de muncă. Referitor la “dezvoltarea naturală a populaţiei”, politice Uniunii Europene pot fi caracterizate ca politici pronataliste neexplicite, lăsând statelor membre posibilitatea de a varia măsurile din sfera socialului şi a familiei, existând variaţii substanţiale referitoare la mărimea compensaţiilor în cazul naşterii de copii, beneficii pentru părinţii care au mai mult de 2 copii, etc., permiţând demografilor să facă speculaţii în privinţa influenţei pe care o au anumite politici asupra fertilităţii populaţiei. Există de asemenea controverse referitoare la ocuparea locurilor de muncă pentru femei, inclusiv teoria potrivit căreia creşterea oportunităţilor pe piaţa forţei de muncă pentru femei a dus la scăderea ratelor de fertilitate. Agenda curentă de la Lisabona, care are ca obiectiv creşterea participării femeilor pe piaţa muncii cu mai mult de 60% pentru 2010, ridică un semn de întrebare pentru impicaţiile în scăderea ratei natalităţii şi induce necesitatea creării de politici unificate pentru remedierea acestei situaţii. În privinţa îmbătrânirii populaţiei, există o abordare duală care propune creşterea vârstei de
În cazul scenariului pesimist, pe intervalul de previziune are loc o scădere cu 3,184% a populaţiei, ceea ce în valori absolute reprezintă o reducere cu 71383 persoane a populaţiei regiunii Bucureşti-Ilfov Din simulările realizate rezultă că trebuie luate măsuri de creştere a natalităţii pentru a se menţine numărul populaţiei, dar mai ales pentru a realiza chiar o creştere a acesteia.
Yüklə 2,01 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
