Strategia de dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 2020 Cuprins Contents

3.9. Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului

Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 este serviciul public de interes local, specializat, al Sectorului 4 al Municipiului Bucureşti, înfiinţat în scopul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, în următoarele domenii: ordinea şi liniştea publică, paza bunurilor, circulaţia pe drumurile publice, disciplina în construcţii şi afişajul stradal, protecţia mediului, activitatea comercială, evidenţa persoanelor, precum şi în alte domenii stabilite prin lege.

Activitatea Direcţiei Generale de Poliţie Locală Sector 4 se realizează în interesul cetăţenilor şi al comunităţii în ansamblu, precum şi în sprijinul instituţiilor statului prin acţiunile desfăşurate de acestea în zona de competenţă, exclusiv pe baza şi în executarea legii.

În îndeplinirea misiunilor care le revin, poliţiştii locali acţionează potrivit prevederilor Legii nr.155/2010, ale H.G. nr.1332/2010 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale, ale legilor care abilitează Poliţia Locală pentru constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor, ale hotărârilor Consiliului Local al Sectorului 4, precum şi în baza dispoziţiilor Primarului Sectorului 4 şi ale conducerii proprii.

În activitatea sa, Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 cooperează cu Poliţia Română, Jandarmeria Română, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, cu alte instituţii ale statului şi colaborează cu asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice, în limitele legii şi ale competenţelor încredinţate.

Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor: legalităţii, încrederii, previzibilităţii, proximităţii şi proportionalităţii, deschiderii şi transparenţei, eficienţei şi eficacităţii, răspunderii şi responsabilităţii, imparţialităţii şi nediscriminării.

4. ANALIZA SWOT A SECTORULUI 4

Puncte tari	Puncte slabe
Activitatea agenților economici din Sectorul 4 reprezintă 12 % din activitatea economică la nivel municipal;	Desfiinţarea sau reducerea activităţii în cazul marilor agenţi economici de pe raza sectorului, lipsa unui parteneriat viabil pentru promovarea activităţilor economice productive ;
Reactivitate bună a agenților economici față de cererea de piață (un total de 18.382 firme active in sectorul 4);	         Subdezvoltare a sectorului IT – numai 2% din firmele ce activează în Sectorul 4 sunt din acest domeniu;
         Preponderența activităților de comerț (58,50%);	         Dezvoltare scăzută a tehnologiilor înalte și medie-înalte față de cele de joasă tehnologie ;
         Buna dezvoltare a sectorului de construcții si a sectorului comert	         - Lipsa unor relații de tipul triplu helix administrație – învățământ superior – antreprenoriat privat ;
       Populație numeroasa dintre sectoarele municipiului București (aprox. 300.000 locuitori în 2011);	         Dezechilibru în cadrul populației între cele două sexe (53,23% - sex feminin față de 46.76% - sex masculin);
         Creștere demografică înregistrată între anii 2011 și 2013;	         Neintegrarea socială a popualției minoritare;
         Nivel scăzut al șomajului;	         Procent scăzut al populației active (48%);
         Număr crescut al rezidenților cu educație superioară;	         Procent crescut al populației pensionare (45% din totalul populației inactive);
         3 scoli de stat pentru copii cu nevoi speciale ;	         Insuficiența sălilor de sport,    Insuficiența bazinelor de înot,     Insuficiența creșelor și a structurilor de tip afterschool;
         Număr crescut de școli (23 școli primare și gimnaziale de stat ) și grădinițe (18 grădinițe de stat şi 20 private)	         Dotare insuficientă a școlilor cu calculatoare;
         15 licee tehnologice de stat;	         Insuficiența creșelor și a structurilor de tip afterschool;
         Spații aferente liceelor tehnologice unde elevii se pot dezvolta profesional;	         Insuficiența dotărilor necesare pentru specializarea elevilor din liceele tehnologice;
	         Rată crescută a abandonului școlar în anumite școli, Rată de abandon școlar crescută în colegiile tehnice (3-7%) față de anumite licee teoretice;
         Deservire corespunzătoare a Sectorului 4 cu dotări de sănătate;	         Inexistența a maternităților;
·   Existenta a 7 spitale pe raza sectorului 4	         Inexistența a spitalelor cu caracter generalist, in sectorul 4 existand spitale cu specializari bine definite;
        Parte a Centrul Istoric al municipiului București, localizat în Sectorul 4;	·       Lipsa administrarii cladirilor din centrul istoric, majoritatea prezentand risc seimic;
         Oraselul copiilor, ca principal amplasament pentru desfășurarea evenimentelor culturale;	         Concentrare a evenimentelor culturale în zona centrală a municipiului București;
         Parcul Carol , Parcul Tineretului – zona verde de petrecere a timpului liber;	         Inexistența unei interconectări între teritoriul Sectorului 4 și zona periurbană a Bucureștiului;
· Numeroase concerte organizate pe teritoriul Sectorului 4, in Arenele Romane si Sala Polivalenta	         Insuficiența sălilor de spectacole;
· Palatul National al Copiilor organizat ca sala de spectacole pentru copii	       Existența unor zone periferice cu risc de ghetorizare, cu disparități semnificative în termeni de structura populaţiei, ocupare, număr total de întreprinderi operaţionale în cadrul graniţelor lor
Lacul Vacaresti și Râul Dâmbovița;	         Starea degradată a fondului construit industrial;
Suprafețe mari de teren rezultate în urma închiderii marilor platforme industriale;	         Starea degradată a fondului construit din zona centrală și predominanța construcțiilor ce prezintă risc seismic – zone cu vulnerabilitate fizică crescută;
Densitatea și diversitatea activităților economice din zona centrală, precum și a punctelor de interes (dotări culturale, locuri de petrecere a timpului liber, unități de alimentație public etc.);	         Protecția și valorificarea patrimoniului din zona centrală;
Monumente de clasa A, clasa B și ansambluri arhitecturale protejate;	         Accentuarea fenomenului de gentrificare din zona centrală;
Număr mare de zone protejate;	         Ocuparea abuzivă a unor imobile vacante;
Resurse mari de terenuri libere, neocupate, aflate în proprietate privată;	         Infracționalitatea crescută din zona centrală și din vecinătatea zonelor cu vulnerabilitate crescută;
         Noii poli de dezvoltare din sector - Sun Plaza etc;	         Calitatea scăzută a locuirii și a confortului urban din cauza incompatibilităților funcționale - zonele de locuire învecinate cu zonele industriale;
        4 parcuri cu o suprafață totală de aprox. 140 ha: Parcul Carol, Parcul Tineretului, Parcul Vacaresti, Oraselul Copiilor.	         Stratificarea structurilor socio-spațiale formate în perioade istorice diferite;
         Numeroase miniparcuri intre blocuri;	         Lipsa administrarii Parcului Carol si Tineretului aflate in administrarea PMB;
         Suprafețe mari destinate locurilor de joacă pentru copii;	         Numeroase monumente degradate și aflate la limita existenței morale și fizice ;
         Aparitia Deltei Vacaresti;	         Zone inundabile de-a lungul râului Dâmbovița și a lacurilor râului Colentina;
	         Creștere a numărului de înmatriculări de vehicule față de anul 2010;
	         Insuficiența locurilor de parcare;
OPORTUNITATI	AMENINTARI
         Nivelul de încredere al antreprenorilor de a se lansa pe piață, în condițiile procentului scăzut de faliment, insolvență sau lichidare al firmelor și al tendinței expansioniste a mediului de afaceri din cadrul Sectorului 4;	         Tendința scăzută de absorbție a forței de muncă tânără în Regiunea București-Ilfov, începând cu anul 2011;
         Companiile mari private din Regiunea NUTSII, dispuse să investească în teritoriul Sectorului 4;	         Îmbătrânirea populației din cauza scăderii numărului populației tinere și a înaintării în vârstă a populației adulte;
         Fondurile structurale și de investiții europene: Fondul european de dezvoltare regională (F.E.D.R.), Fondul social european (F.S.E.) și Fondul de coeziune (F.C.);	         Măsurile adoptate de către Inspectoratul Școlar al municipiului București pot să fie ineficiente în integrarea copiilor – proveniți din clase social defavorizate – în comunitate și școală, dacă nu se corelează cu soluțiile pentru ameliorarea problemei familiale;
         Găzduirea de evenimente internaționale, care să promoveze Sectorul 4;	         Riscurile și vulnerabilitățile identificate la nivelul Capitalei pot să accentueze propriile vulnerabilități ale sectorului;
Lacurile Vacaresti și Dâmbovița oferă posibilitatea amenajării unor zone de agrement care să atragă populația în zonă și oferă oportunitatea articulării teritoriului sectorului la dezvoltarea întregului oraș;	         Proximitatea zonelor rurale din județul Ilfov poate să îngreuneze procesul de dezvoltare al periferiilor, de regenerare urbană al zonelor industriale în primul rând și de creștere a calității locuirii din zonele periferice;
         Amplasarea Sectorului 4 la ieșirea spre Bulgaria si implicit spre zona vamala;	         Capacitatea de circulație scăzută a Centurii Bucureștiului conduce la direcționarea vehiculelor către interiorul Sectorului 4 și pe termen lung poate avea efecte negative majore;
         Construirea Inelului Median care oferă oportunitatea unei mai bune mobilități;	 Migrarea forţei de muncă cu înaltă calificare
         Centrul istoric prezintă un potențial ridicat pentru activități cu mare impact economic, social și simbolic;
         Coridoarele rutiere și feroviare IV și IX;
         Viitorul canal Dunăre-București;