Strategia energetică a româniei

Transportul intern, stocarea și distribuția gazului natural

O radiografie detaliată a sectorului de transport, stocare și distribuție a gazului natural este prezentată în raportul Analiza stadiului actual, publicat pe site-ul Ministerului Energiei în februarie 2016. Această secțiune prezintă doar elemente ce se desprind din discuțiile din cadrul sesiunii de lucru, cu relevanță pentru elaborarea Strategiei Energetice.

Sistemul Național de Transport al Gazului Natural

Sistemul Național de Transport al Gazului Natural (SNTGN) din România este operat de Transgaz S.A. Gradul redus de utilizare a SNTGN și a rețelelor de distribuție, dimensionate pentru o cerere triplă de gaz natural și consum în special în unități industriale mari, generează dificultăți tehnice în operare și mentenanță și costuri mari de operare. Parțial din cauza nivelului scăzut al prețului reglementat și al taxelor de consum al gazului natural, dar și din cauza costului mare de operare a infrastructurii, România este statul european cu cea mai mare pondere a tarifelor pentru utilizarea infrastructurii în prețul final al gazului natural.

Situaţia din prezent este complet diferită de cea pentru care infrastructura a fost proiectată acum peste 50 de ani, iar multe echipamente au ajuns la limita duratei normate de funcționare, impunându-se înlocuirea lor. În ansamblu, este necesară o regândire de amploare a funcționării sistemelelor de transport şi de distribuţie a gazului natural. Un aspect cheie al acestei transformări este adaptarea parametrilor tehnici pentru asigurarea transportului în regim de înaltă presiune, la un nivel apropiat de cel la care operează sistemele de transport ale statelor vecine. De asemenea, este necesar un model de piaţă competitiv, structurat pe principiile pieţei libere, precum şi pe dimensiunile Uniunii Energetice europene. Un alt aspect ce trebuie implementat este asigurarea echilibrării zilnice și, pe termen mediu, chiar orare a SNTGN.

Prin Planul de Dezvoltare al SNTGN pentru perioada 2014-2023 (ce urmează a fi actualizat în anul 2016), Transgaz propune proiecte majore de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a gazului natural în România şi conformarea acesteia cu reglementările europene în domeniu. Realizarea obiectivelor strategice ale SNTGN privește, în principal, următoarele tipuri de investiţii:

• 
  modernizarea sistemelor şi a echipamentelor de măsurare ale Transgaz;
  
• 
  modernizarea staţiilor de reglare măsurare şi a nodurilor tehnologice;
  
• 
  modernizarea şi automatizarea staţiilor de protecţie catodică;
  
• 
  modernizarea sistemelor de odorizare şi de înlocuire a odorantului utilizat;
  
• 
  dotarea cu echipamente de automatizare şi control de la distanţă, conform cerinţelor unui sistem de tip SCADA modern. Acesta va putea gestiona problemele legate de siguranța și utilizarea instrumentelor inteligente, sporind flexibilitatea, integritatea și siguranța în exploatare a sistemului.
  

Dacă potenţialul de zăcăminte noi de gaz natural descoperite în Marea Neagră se dovedeşte comercial, exploatarea ar putea începe în jurul anului 2020, însă numai în situația în care Transgaz va fi realizat investiţiile de dezvoltare şi interconectare a SNTGN cu sistemele similare de transport din ţările vecine, asumate prin Planul de dezvoltare pentru 2014-2023, precum și cu litoralul Mării Negre. Sunt necesare investiţii care să permită atât preluarea cantităţilor offshore, cât şi modernizarea şi extinderea conductelor de transport pentru adaptarea la cerinţele pieţei.

Unul dintre proiectele strategice în derulare constă în construcţia unui gazoduct cu un traseu de 528 km pe teritoriul României, pe ruta Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA). Datorită importanţei sale pentru securitatea energetică a regiunii Europei Centrale și de Sud-Est, acest gazoduct are prioritate la nivel european şi este finanţat, în primă fază, cu 179 milioane euro din fonduri europene, prin facilitatea financiară Connecting Europe Facility.

Traseul BRUA este situat în apropierea grupurilor ce produc energie electrică pe bază de cărbune în cadrul Complexelor Energetice Oltenia și Hunedoara (Craiova, Ișalnița, Turceni, Rovinari, Paroșeni, Deva). Asigurând aprovizionarea cu gaz natural la presiune corespunzătoare, din surse diverse atât interne, cât și din import, BRUA ar putea spori atractivitatea platformelor acestor complexe energetice pentru investiții în centrale moderne, eficiente și flexibile pe bază de gaz natural. Deși nu oferă o soluție pentru sectorul minier, un astfel de proiect, implementat pe măsura creșterii capacității BRUA și a retragerii grupurilor pe bază de cărbune la sfârșitul duratei de viață și funcționare eficientă, ar avea avantajul de a utiliza capacitatea existentă de injectare a energiei electrice în SEN și ar păstra locuri de muncă din cadrul complexelor energetice, precum și furnizarea agentului termic în localitățile deservite în prezent.

Stocarea și distribuția gazului natural

Investiții similare sunt necesare și în rețelele de distribuție, cu toate că operatorii de distribuție nu au obligația de a publica planuri de dezvoltare a rețelei actualizate la intervale regulate de timp. Propunerea avansată în secțiunea Energie electrică cu privire la introducerea de către ANRE a obligației publicării planurilor de dezvoltare a rețelei pentru operatorii rețelelor de distribuție a energiei electrice poate fi luată în considerare și pentru operatorii rețelelor de distribuție a gazului natural.

Este necesară o regândire a rolului depozitelor de înmagazinare subterană, configurate pentru uz sezonier și funcționare în regim reglementat, cu distincția corespunzătoare între stocuri strategice, tehnologice și multiciclu. Prin creșterea flexibilității operaționale și a capacității de injecție și extracție în vederea acoperirii vârfurilor de consum orare și zilnice, rolul stocării gazului natural în piața concurențială poate crește. Având în vedere prețul scăzut al gazului natural pe piața europeană, coroborat cu costurile ridicate de injecție și extracție din depozite, orice decizie de investiții trebuie bine fundamentată prin studii de fezabilitate.

Pentru a deschide noi piețe de desfacere, producătorii de gaz natural din România ar putea promova atât capacități de generare a energiei electrice pe bază de gaz natural, cât și utilizarea gazului în locul carburanților în transporturi. De asemenea, numeroase gospodării din România nu au acces la gaz natural, utilizând biomasă pentru încălzire și GPL pentru gătit, deși există un amplu potențial de extindere a rețelelor de distribuție. Studiile de fezabilitate pentru investiții în astfel de proiecte ar trebui să urmărească dezvoltarea noilor piețe de desfacere pe termen lung.

A fost propusă constituirea unui Dispecerat Național Integrat pentru toate formele de energie, cu rol în asigurarea securității și siguranței de funcționare a sistemelor de transport și distribuție, cu acces la toate datele de prognoză.