Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

1. Infrastructura rutieră

Dezvoltarea urbană a municipiul Bistriţa în următoarea perioadă, este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii rutiere, atât în municipiul Bistriţa dar şi în cele şase localităţi componente: Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara.

Din tabelul nr. 1.8. se poate observa că din totalul de 428 de străzi, alei, bulevarde, pieţe existente la nivelul municipiului Bistriţa, peste jumătate sunt asfaltate (50,23%), 31,54% sunt pietruite, iar un procent de 18,22 sunt încă de pământ.

Tabel nr.1.8. Starea străzilor, aleilor, bulevardelor, pieţelor şi pasajelor din municipiul Bistriţa

	ASFALT		PIETRUIT		PÂMÂNT
Străzi, alei, bulevarde, pieţe, pasaje	Nr.	%	Nr.	%	Nr.	%
DA	215	50,23	135	31,54	78	18,22
TOTAL	428		428		428

Sursa:
În urma sondajului realizat asupra populaţiei municipiului, în ceea ce priveşte parerea lor vis-s-vis de situaţia reţelei de străzi, peste 75% o consideră ca fiind bună şi foarte bună, şi 6,8% din populaţia respondentă o consideră rea şi foarte rea.


Grafic nr. 1.17.



Sursa: Sondaj de opinie

În ceea ce priveşte străzile secundare, respondenţii nu sunt la fel de mulţumiţi de starea acestora, doar 34% le consideră bune şi foarte bune, 21% cred că sunt foarte proaste, iar 32% dintre respondenţi le consideră nici bune-nici rele.

Grafic nr. 1.18.

Sursa: Sondaj de opinie
Din totalul respondenţilor peste 56% consideră ca fiind bună şi foarte bună starea aleilor şi trotuarelor din municipiu, şi peste 18% le apreciază ca fiind într-o stare proastă şi foarte proastă.

Grafic nr. 1.19.

Sursa: Sondaj de opinie

Din acelaşi sondaj de opinie, un procent de 13,5% din persoanele intervievate evaluează drumurile din Bistriţa între 75% şi 100% ca fiind corespunzătoare, şi 38% le încadrează numai între 25 şi 50% drept corespunzătoare.

Grafic nr. 1.20.
Sursa: Sondaj de opinie

În municipiul Bistriţa, trama stradală cuprinde 412 străzi urbane, din care 201 străzi sunt amenajate cu structură rutieră modernă (îmbrăcăminte asfaltică, îmbrăcăminte din beton, de ciment, pavaj), restul de 211 străzi se află la nivel de străzi pietruite sau din pământ.De menţionat este faptul că cele 211 străzi neamenajate sunt locuite de mai puţin de 12% din populaţia oraşului, în general fiind vorba de străzi de mai mică importanţă pentru marea majoritate a locuitorilor oraşului.

Cele 211 străzi neamenajate sunt distribuite astfel:

• 
  Municipiul Bistriţa – 115 străzi
  
• 
  Viişoara 24 străzi
  
• 
  Unirea - 24 străzi
  
• 
  Slătiniţa – 7 străzi
  
• 
  Sigmir – 15 străzi
  
• 
  Ghinda – 8 străzi
  
• 
  Sărata – 18 străzi
  

• 
  Localitatea Viişoara se află în partea de SV a municipiului Bistriţa, dezvoltată de-a lungul drumului naţional DN 17, precum şi a variantei ocolitoare (Drumul Cetăţii).
  

Infrastructura rutieră existentă nu permite desfăşurarea unui trafic fluent, iar capacitatea portantă a străzilor este depăşită.

Din punct de vedere imobiliar, zona Viişoara se află în plină expansiune, ceea ce duce la apariţia unor noi căi de acces spre drumurile principale.

Circulaţia pietonală este împiedicată de lipsa trotuarelor, astfel fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei.

Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă.

• 
  Localitatea Sărata se desfăşoară pe partea dreaptă a drumului naţional DN 17, aflându-se în partea sudică a municipiului Bistriţa.
  

Accesul rutier se face prin drumul naţional DN 17 şi prin drumul judeţean DJ 154.

Infrastructura rutieră existentă este constituită din străzi nemodernizate, cu capacitate portantă redusă, singura stradă modernizată fiind drumul judeţean DJ 154.

Circulaţia pietonală este împiedicată de lipsa trotuarelor, astfel fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei.

Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă.

• 
  Localitatea Sigmir se află la periferia municipiului Bistriţa, în partea de vest a municipiului, accesul se face din şoseaua de centură prin strada Soarelui, urmând drumul judeţean DJ 151.
  

Infrastructura rutieră a localităţii Sigmir este formată din străzi nemodernizate, singura stradă modernizată fiind tronsonul de drum judeţean DJ 151.

Circulaţia pietonală este împiedicată de lipsa trotuarelor, astfel fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei.

Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă.

• 
  Localitatea Ghinda se află în partea de est a municipiului Bistriţa, accesul făcându-se traseul DN 17 – DJ 173 - strada Ghinzii.
  

Infrastructura rutieră a localităţii Ghinda este formată din străzi nemodernizate, singura stradă modernizată fiind strada Ghinzii.
Circulaţia pietonală este împiedicată de lipsa trotuarelor, astfel fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei.

Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă.

• 
  Localitatea Slătiniţa se află în partea de nord vest a municipiului Bistriţa, accesul făcându-se prin drumul naţional DN 7, din zona localităţii Unirea, apoi prin drumul judeţean DJ 172B – strada Valea Slătiniţei.
  

Infrastructura rutieră existentă este constituită din străzi nemodernizate, cu capacitate portantă redusă.

Circulaţia pietonală este împiedicată de lipsa trotuarelor, astfel fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei.

Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă.

• 
  Localitatea Unirea se desfăşoară de-a lungul drumului naţional DN 17, aflându-se în partea de nord est a municipiului Bistriţa.
  

Infrastructura rutieră existentă este constituită din străzi nemodernizate, cu capacitate portantă redusă.

Circulaţia pietonală este împiedicată de lipsa trotuarelor, astfel fluxul de trafic pietonal nu este delimitat de fluxul de trafic rutier, nefiind realizate condiţii minime de siguranţa circulaţiei.

Parcările auto sunt practic inexistente, ceea ce conduce la obstrucţionarea traficului în zonă.

Pentru rezolvarea problemelor identificate vor fi propuse următoarele tipuri de soluţii:

• 
  Adoptarea unei structuri rutiere moderne (îmbrăcăminte asfaltică sau îmbrăcăminte din beton de ciment) care sa poată prelua traficul actual şi cel de perspectivă;
  
• 
  Reabilitarea străzilor existente care au deja structură rutieră modernă, prin ranforsarea lor cu straturi asfaltice, cu scopul de a creşte capacitatea portantă, pentru a putea prelua traficul actual şi cel de perspectivă;
  
• 
  Realizarea de variante ocolitoare a municipiului Bistriţa (prin nord şi sud), care să poată prelua traficul de tranziţie;
  
• 
  Lărgirea Drumului Cetăţii la 4 benzi, cu scopul de a fluidiza traficul acumulat din localităţile componente;
  
• 
  Realizarea de pasaje supraterane sau subterane care să asigure o bună mobilitate a traficului din zona de nord vest a municipiului în zona de sud est, care să evite intersecţia fluxului de trafic cu cel de pe drumul naţional;
  
• 
  În zonele de dezvoltare imobiliare aflate de-a lungul drumului naţional , se vor realiza drumuri colectoare, care să preia traficul local şi să-l descarce în drumul naţional prin realizarea unor accese realizate conform condiţiilor de avizare impuse de administratorul drumului naţional
  

• 
  se va realiza proiectarea elementelor geometrice, în plan, profil longitudinal şi profil transversal conform STAS 863/1985;
  
• 
  funcţie de categoria străzii, se vor adopta lăţimi ale străzilor conform normativelor în vigoare;
  
• 
  se vor realiza trotuare la marginea părţii carosabile, delimitate prin borduri carosabile. Structura trotuarului va fi aleasă conform normativelor în vigoare;
  
• 
  se vor realiza spaţii de parcare care să permită staţionarea vehiculelor, fără a stânjeni traficul;
  
• 
  realizarea de căi de acces pentru persoane cu dizabilităţi;
  
• 
  realizarea unei reţele de piste de biciclişti care să lege localităţile componente cu municipiul Bistriţa;
  
• 
  realizarea de sisteme de colectare şi evacuare a apelor meteorice colectate de pe suprafaţa străzii şi a trotuarelor şi dirijarea lor către sistemul general de canalizare a municipiului Bistriţa;
  
• 
  realizarea de semnalizare rutieră orizontală şi verticală, prin realizarea de marcaje rutiere şi semaforizarea intersecţiilor cu trafic intens;
  
• 
  realizarea de pasaje supraterane peste calea ferată, ce va lega localităţile componente de municipiul Bistriţa.
  

2. Transportul urban şi periurban

Transportul public în comun din Municipiul Bistriţa este organizat pe 14 trasee de transport public local care însumează circa 200 km, cu 155 de staţii şi dispune de un parc auto format din:

• 
  28 de autobuze, cu o uzură medie de 50%
  
• 
  32 de microbuze, cu o uzură medie de 20%
  

Cele 14 trasee sunt:

• 
  1: Libertăţii - bulevardul Independenţei - Gării - bulevardul Decebal - Andrei Mureşanu - Năsăudului - Avram Iancu - Tudor Vladimirescu - Ştefan cel Mare;
  
• 
  1 barat: Str. Libertăţii - b-dul Independenţei - str. Gării - b-dul Decebal - str. Andrei Mureşanu - str. Năsăudului - b-dul Gen. Grigore Bălan - str. Ştefan cel Mare – Pod Jelna - str. Ghinzii - loc. comp. Ghinda
  
• 
  2: Str. Libertăţii - b-dul Independenţei - str. Gării - b-dul Republicii - str. 1 Decembrie - str. Calea Moldovei - loc. comp. Unirea
  
• 
  2 barat: Str. Libertăţii - b-dul Independenţei - str. Panait Cerna - str. Alba Iulia - str. Alexandru Odobescu - str. Gării - b-dul Republicii - str. 1 Decembrie - str. Calea Moldovei - loc. comp. Unirea
  
• 
  3: Str. Împăratul Traian - str. Pietrosul - str. Rodnei - str. Gării - b-dul Republicii - str. 1 Decembrie - b-dul Gen. Grigore Bălan - str. C.R. Vivu
  
• 
  5: Str. Ştefan cel Mare - str. Tudor Vladimirescu - str. Avram Iancu - str. Năsăudului - str. Andrei Mureşanu - b-dul Decebal - str. Cuza Vodă - str. Eroilor - str. Dimitrie Cantemir - str. Industriei - str. Sigmirului - str. Drumul Cetăţii
  
• 
  7: Str. Rodnei - str. Gării - b-dul Decebal – str. Andrei Mureşanu - str. Năsăudului – str. Calea Moldovei - loc. comp. Unirea - loc. comp. Slătiniţa
  
• 
  8: Str. Rodnei - str. Gării - b-dul Independenţei - str. Sigmirului - loc. comp. Sigmir
  
• 
  10: Str. Rodnei - str. Gării - str. Alexandru Odobescu - str. Alba Iulia - str. Panait Cerna - b-dul Independenţei - str. Libertăţii - loc. comp. Viişoara - loc. comp. Sărata
  
• 
  10 barat: Loc. comp. Sărata - loc. comp. Viişoara - str. Libertăţii
  
• 
  11: Str. C.R. Vivu - str. Ştefan cel Mare - str. Gen. Grigore Bălan - str. Năsăudului - str. Andrei Mureşanu - str. Ioan Slavici - str. Eroilor - str. Dimitrie Cantemir - str. Tărpiului - fa. Leoni - S.C. Petrocominvest
  
• 
  12: Str. Rodnei - str. Gării - b-dul Independenţei - str. Sigmirului - str. Industriei - str. Drumul Tărpiului - fa. Leoni - S.C. Petrocominvest
  
• 
  13: Str. Mihai Viteazu - str. Ion Raţiu - str. Alexandru Odobescu – str. Gării - b-dul Republicii - str. 1 Decembrie - str. Năsăudului - str. Andrei Mureşanu - str. Ioan Slavici - str. Subcetate
  
• 
  14: Str. Rodnei - str. Gării - b-dul Decebal - str. Ioan Slavici - str. Subcetate  
  

Grafic nr. 1.21. Harta reţelei de transport public în comun din Municipiul Bistriţa, 2011


Sursa: http://www.transmixtbn.ro
După cum se poate observa din harta de mai sus, Municipiul Bistriţa are o reţea densă de trasee de transport în comun, care asigură legătura, atât pe direcţia nord-sud, cât şi est-vest între diferitele zone rezidenţiale şi industriale ale oraşului şi zona centrală. De asemenea, toate satele componente sunt legate de Bistriţa prin cel puţin un traseu. Operatorul de transport în comun este societatea S.C. Transmixt S.A., fosta întreprindere de transport socialistă, acum privatizată.
Liniile 1, 1B, 2, 3 circulă între orele 5 şi 23, linia 5 între 6 şi 1, liniile 7 şi 8 între 5 şi 22, liniile 9, 10, 10B între 5 şi 23, liniile 11 şi 12 între 6 şi 24, iar 13 şi 14 între 5 şi 23. Prin urmare, s-a încercat o adaptare a orarului de transport la specificul fiecărei zone. Spre exemplu liniile care fac legătura dintre centru şi platforma industrială nu circulă în intervalul orar 8-12, când nu există schimb de ture în unităţile industriale. Similar, liniile 7 şi 8, care leagă oraşul de satele Slătiniţa şi Sigmir nu circulă între 8/9-12, ci doar dimineaţa şi după-amiaza pentru a asigura deplasarea forţei de muncă către oraş.

În cadrul procesului de elaborare a PIDU a fost realizat şi un recensământ de trafic pe principalele trasee de transport în comun din oraş (1, 2, 3, 10, 13). Concluziile au fost următoarele:

• 
  capetele de traseu au un grad de încărcare relativ redus (cca 30%), din cauza densităţii mai scăzute a locuirii (noi zone rezidenţiale cu locuinţe individuale) şi mai ales dimineaţa şi după-amiaza (navetism către zona centrală şi industrială)
  
• 
  în cursul dimineţii, fluxuri mari de călători se îndreaptă din zona centrală către platforma industrială, Viişoara şi Unirea
  
• 
  după-amiaza, maximul de traficul se înregistrează în zona centrală, unde sunt concentrate funcţiunile comerciale şi de servicii
  
• 
  axa nord-sud (Gară-Centru-Unirea) este cea mai încărcata, fiind depăşită adesea capacitatea de transport existentă, în pofida unei bune ritmicităţi a curselor
  

În Municipiul Bistriţa există circa 300 de licenţe de taxi, firmele de profil practicând preţuri foarte atractive (cca 1,5 lei/km) şi concurând reţeaua de transport în comun, mai ales prin prisma faptului că au stand-uri în apropierea staţiilor de transport în comun.

3. Transport feroviar şi aerian

Municipiul Bistriţa nu este traversat de nici o magistrală de cale ferată, însă acestea se află la o distanţă de doar 15-20 km. În ce priveşte gara din municipiu, aceasta a fost dată în folosinţă din 1886, fiind renovată ultima dată în 1996, urmând a fi modernizată printr-un proiect finanţat din fonduri europene, gestionat direct de MTI, alături de alte 15 gări din oraşe reşedinţă de judeţ. Din această gară pleacă şi sosesc un număr de 14 trenuri având ca şi direcţii principale: Cluj-Napoca, Dej, Deda, Vatra Dornei, Bucureşti şi Sărăţel.

În municipiul Bistriţa nu există nici un aeroport. Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale sunt cele din municipiile Târgu Mureş, la 100 de km şi Cluj-Napoca, la 120 de km.

4.