Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

1.4.6 Educaţia ecologică

Educaţia privind mediul este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin asigurarea oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica problemele de mediu. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.

În municipiul Bistriţa preocupările privind educaţia ecologică se reflectă în acţiunile întreprinse de autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale. Astfel sunt marcate prin diverse acţiuni evenimentele din calendarul ecologic, cum ar fi: Ziua Mondială a Apei, Luna Pădurii, Ziua Pământului, Ziua Mondială a Mediului, Ziua Mondială “O zi fără autoturism”.
În municipiul Bistriţa funcţionează de la sfârşitul anului 2005 un Centru de Informare şi Educaţie Ecologică în care se desfăşoară un Program de educaţie ecologică adresat elevilor ciclului primar. În cadrul acestui centru sunt puse la dispoziţie informaţii privind starea factorilor de mediu, legislaţia locală, naţională şi europeană din domeniul mediului.

Prin acest proiect, se doreşte educarea tinerei generaţii în spiritul respectării şi ocrotirii naturii, prin includerea în programele de educaţie ecologică de la Centru de Informare şi Educaţie Ecologică a unor noi cursuri cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor, stimularea copiilor în exprimarea creativităţii prin participarea la diferite acţiuni, concursuri cu tematică referitoare la colectarea selectivă a deşeurilor, expunerea necesităţii cunoaşterii principalelor surse de poluare a mediului înconjurător, precum şi a metodelor de diminuare sau stopare a poluării, realizarea de campanii privind colectarea deşeurilor de echipamente electronice şi electrice şi, nu în ultimul rând, prezentarea factorilor de mediu şi cunoaşterea rolului pe care fiecare factor de mediu îl are asupra mediului înconjurător şi tratarea în mod egal a fiecărui factor de mediu.

Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 de către AVENSA în asociere cu IRCETT în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, 41,4% dintre respondenţi consideră că au un comportament în mare măsură pro-mediu, iar 37,8% în mică măsură. Activităţile pro-mediu constau în: depozitarea deşeurilor/gunoiului doar în spaţiile special amenajate (98,8%); utilizarea electrocasnicelor cu consum redus (79,2%); utilizarea becurilor economice (73%); utilizarea ambalajelor biodegradabile (68%); decuplarea electrocasnicelor de la sursele de energie electrică pe perioada de timp cât nu funcţionează (66,9%); utilizarea responsabilă a hârtiei (66,9%); colectarea selectivă a deşeurilor (43,1%).

Totuşi, conform aceluiaşi studiu, numai 15% dintre respondenţi declară că au luat parte la evenimente/proiecte de mediu al căror scop era protecţia mediului la nivel local, 78% declarând ca nu au participat niciodată. Totodată, un procent de 75,7% dintre participanţii la studiu declară că nu sunt informaţi cu privire la proiectele pe care Primăria le derulează în interesul comunităţii.

Probleme cheie identificate

• 
  depăşiri ale limitelor maxime admise la indicatorul atmosferic: Pulberi în suspensie, fracţia PM10, în special în perioada toamnă-iarnă când umiditatea este crescută;
  
• 
  transportul rutier este principală sursă de emisii în atmosferă pentru un mare număr de poluanţi; poluarea aerului se datorează stării tehnice a autovehiculelor, calităţii combustibililor şi infrastructurii rutiere şi afectează, prin emisiile de dioxid de sulf şi plumb zona riverană a căilor de acces auto puternic tranzitate;
  
• 
  depăşirea limitelor clasei a II-a de calitate, datorită încărcării organice şi a nivelului nutrienţilor, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare.
  
• 
  depăşirea limitelor clasei a II-a de calitate a râului Bistriţa, aval de staţia de epurare orăşenească, la încărcarea organică şi nutrienţi, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare.
  
• 
  existenţa surselor de poluare difuze domestice şi din activităţile din agricultură şi silvicultură, depozitele vechi de deşeuri existente pe malurile râului; satele situate în zona de captare Bistriţa nu au sisteme centralizate de canalizare cu excepţia zonei Prundului Bârgăului;
  
• 
  necesitatea finalizării lucrărilor de investiţii: “Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zona urbană Bistriţa” care include lucrări de reabilitare a Staţiei de Tratare Bistriţa-Bârgăului şi introducerea procesării nămolului precum şi reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare precum şi a proiectului "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud", care are termen de finalizare sfârşitul anului 2013, investiţii care vor contribui decisiv la atingerea şi menţinerea parametrilor de calitate ai apei potabile precum şi a apelor uzate evacuate şi creşterea gradului de accesibilitate a populaţiei la infrastructura de apă-canal;
  
• 
  necesitatea finalizării lucrărilor de închidere a depozitului de deşeuri menajere Zăvoaie
  
• 
  punerea în funcţiune a rampei ecologice de la Tărpiu din cadrul Proiectului "Sistemul integrat de management al deşeurilor”;
  
• 
  depăşiri ale concentraţiilor de metale grele în solurile monitorizate în zona industrială Bistriţa şi la limita haldei de zgură Bistriţa, comparativ cu valorile normale, pragurile de alertă sau pragurile de intervenţie, aşa cum sunt ele definite în Ordinul nr.756/1997;
  
• 
  deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, perimetrul municipiului Bistriţa fiind puternic afectat de toate categoriile de factori degenerativi ai solului; în funcţie de grupele de soluri, există procente ridicate de aciditate sau salinizare, exces de umiditate şi inundabilitate, compactitate, eroziune, alunecări şi ravene.
  
• 
  depăşiri ale nivelului de zgomot pe principalele artere de circulaţie din municipiul Bistriţa, zone rezidenţiale precum şi în diferite obiective economice din judeţ;UNDE?
  
• 
  suprafaţă redusă, aproximativ 15,98 m²/locuitor spaţiu verde faţă de 20 m²/locuitor, cât este limita acceptată la nivel internaţional; necesitatea creşterii la minimum 26 m²/locuitor până în 2013;
  

• 
  inundaţiile în zona captării de apă a municipiului Bistriţa (r. Bistriţa), în special pentru fermieri şi deţinătorii de terenuri, dar şi pentru câteva localităţi din această zonă cu riscuri mari de inundaţii periodice;
  
• 
  cantităţi mari de deşeuri reciclabile care ajung în rampele de deşeuri chiar dacă procesul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaţie a evoluat;
  
• 
  numărul populaţiei deservite de serviciul de salubritate şi al contractelor pe care societatea de salubritate SC URBANA SA Bistriţa le are încheiate cu populaţia municipiului, relevă un grad de acoperire cu serviciu de salubritate nesatisfăcător;
  
• 
  necesitatea creşterii ponderii energiei din resurse regenerabile (hidro, foto-voltaică, eoliană, biomasă) din consumul total de energie;
  
• 
  necesitatea creşterii eficienţei energetice prin continuarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor, promovarea unor soluţii ecologice de transport, promovarea de tehnologii ecologice cu consumuri reduse de energie; eficientizarea consumurilor energetice publice şi ale populaţiei.
  

1.4.7 Iluminatul stradal

În ceea ce priveşte iluminatul public acesta nu este asigurat pe toată suprafaţa municipiului, mai mult de jumătate (50,70%) din totalul de străzi, alei, bulevarde, pieţe nu beneficiază de acest serviciu ceea ce poate duce la un grad ridicat de infracţionalitate. De menţionat este faptul că cele 217 străzi neamenajate cu sistem de iluminat public sunt locuite de mai puţin de 10% din populaţia oraşului, în general fiind vorba de străzi de mai mică importanţă pentru marea majoritate a locuitorilor oraşului şi pentru care costurile sunt ridicate, comparativ cu zonele cu densitate ridicată de locuire .

Tabel nr. 1.9. Nr. străzi, alei, bulevarde, pieţe, pasaje care beneficiază de iluminat stradal

ILUMINAT STRADAL
Străzi, alei, bulevarde, pieţe, pasaje	Nr.	%
DA	194	45,33
NU	217	50,70
PARŢIAL	17	3,97
TOTAL	428

Sursa:

1.4.7.1 Siguranţa cetăţeanului şi siguranţa în trafic

Poliţia

Conform datelor primite, în municipiul Bistriţa numărul agenţilor de poliţie a scăzut de la 76 în 2006 la 68 în anul 2011, luna aprilie, iar numărul şi structura vor suferi o modificare radicală, ca urmare a acţiunilor de reorganizare şi reformă a M.A.I.

Tabel nr. 1.10. Agenţi poliţie

	2006	2007	2008	2009	2010	2011*
Număr agenţi poliţie – total	76	72	70	70	70	68

*La 1 iulie 2011

Sursa: Poliţia municipiului Bistriţa
Agenţii de poliţie sunt distribuiţi în mod egal în 4 sectoare, conform tabelului 1.11.:
Tabel nr. 1.11. Distribuţia agenţilor de poliţie pe sectoare

	2011
Total agenţi de poliţie, din care:	68
- Sectorul I	17
- Sectorul II	17
- Sectorul III	17
- Sectorul IV	17

Sursa: Poliţia municipiului Bistriţa

În ceea ce priveşte infracţionalitatea situaţia se prezintă astfel:

□ după anul 2006, când se înregistrează un număr total de 1595 de acte infracţionale, urmează trei ani de scădere şi o creştere explozivă în anul 2010 faţă de 2009, cu 22,37%.

□ infracţionalitatea economico-financiară scade constant şi substanţial din 2006 până în 2010, numărul infracţiunilor de acest gen scăzând cu 85%!

□ în ceea ce priveşte infracţiunile de natură judiciară se observă un vârf în anul 2008 dar şi o creştere importantă în 2010 faţă de 2009, respectiv cu 13,77%, situaţie îngrijorătoare dacă avem în vedere ca ceastă creştere s-a produs de la un an la altul.

□ tendinţa globală de creştere a infracţionalităţii este potenţată şi de creşterea apreciabilă a infracţiunilor de altă natură, dublarea numărului acestor infracţiuni în 2010 faţă de 2009.

Grafic nr. 1.22. Numărul de infracţiuni pe tipuri de infracţiuni





Sursa: Poliţia municipiului Bistriţa
La nivelul municipiului Bistriţa nu sunt zone critice din punctul de vedere al siguranţei publice dar se înregistrează o criminalitate mai mare în:

Sectorul de siguranţă publică nr. 1, cu limitele cuprinse între: str. Gării – Alexandru Odobescu – I. Raţiu – Victor Babeş - Zăvoaie – Bulevardul Republicii – str. Bistricioarei – Bulevardul General Grigore Bălan – str. Avram Iancu – Valea Jelnei, partea dreaptă;
Sectorul de siguranţă publică nr. 2, cu limitele cuprinse între : Drumul de centură – str. Tărpiului – Narciselor – Drăgan – Industriei – Dumbravei – Solomon Haliţă – Bulevardul Independenţei – Alexandru Odobescu – I. Raţiu – râul Bistriţa.

Poliţia comunitară

Modificarea organigramei în luna august a redus personalul Poliţiei Comunitare la un număr de 85 de persoane (conform algoritmului dictat de OUG nr.63/2010 respectiv de 1 poliţist comunitar la 1.000 de locuitori).

Biroul siguranţă publică, intervenţii

În anul 2010 Serviciul siguranţă publică, pază, intervenţii număra 24 de agenţi la Biroul ordine publică, 5 agenţi la Compartimentul intervenţii şi 32 de agenţi de pază.

Pe parcursul anului 2010 au fost aplicate 1.542 sancţiuni contravenţionale din care 623 avertismente, valoarea sancţiunilor aplicate fiind de 188.760 lei:

• 
  încasate în 48 h: 289 sancţiuni în valoare de 25.140 lei
  
• 
  total sancţiuni încasate: 296 în valoare de 27.240 lei
  
• 
  achitat taxe de deblocare: 205 în cuantum de 10.250 lei
  

În ceea ce priveşte infracţiunile constatate au fost aplicate un număr de 11 sancţiuni contravenţionale, dintre care 3 cu avertisment scris şi 8 cu amendă în valoare totală de 4.460 lei, pentru pătrunderea în incinta instituţiilor publice sau în perimetrele aparţinând acestora, în scopul sustragerii de bunuri.

Pe parcursul anului 2010 au fost preluate 2.468 de sesizări după cum urmează:

• 
  scrise, primite prin biroul relaţii cu publicul - 147
  
• 
  telefonice sau directe, primite prin dispecerat P.C. - 1.709
  
• 
  primite pe telefonul cetăţeanului 0263/984 - 546
  
• 
  prin sistemul de monitorizare video al P.C. - 66
  

Compartimentul siguranţa circulaţiei

Compartimentul siguranţa circulaţiei a colaborat în permanenţă cu agenţi rutieri din cadrul I.P.J. Bistriţa-Năsăud pentru punerea în aplicare a HCL nr.214/2010, cu un efectiv de 4 agenţi (2 posturi fiind vacante).

Numărul total de sancţiuni contravenţionale aplicate pe parcursul anului 2010 a fost de 979, din care 465 avertismente.

• 
  valoare sancţiuni aplicate: 73.690 lei
  
• 
  încasate în 48 h - 202 sancţiuni în valoare de 24.450 lei
  
• 
  total sancţiuni încasate - 203 în valoare de 24.500 lei
  
• 
  achitat taxe de deblocare - 164 în cuantum de 8.200 lei
  

Sondajul realizat indică, totuşi, cu o singură excepţie, cea a câinilor comunitari, o percepţie pozitivă a modului în care este asigurată siguranţa cetăţeanului în municipiu.

77,3% din subiecţi sunt de părere că numărul de agenţi de ordine publică la nivelul municipiului Bistriţa este suficient pentru necesităţile oraşului.

Grafic nr. 1.23.



Sursa: Sondaj de opinie

87,1% dintre subiecţii intervievaţi sunt – în grade diferite – mulţumiţi de siguranţa pe străzile din municipiu.

Grafic nr. 1.24.



Sursa: Sondaj de opinie

Procentul celor care sunt mulţumiţi, au o percepţie pozitivă asupra siguranţei bunurilor din locuinţă atunci când lipsesc de acasă, este de 86,2%.

Grafic nr. 1.25.


Sursa: Sondaj de opinie
Cea mai mare parte a respondenţilor sunt de părere că siguranţa copiilor în unităţile educaţionale este bine asigurată, respectiv 82,7%.

Grafic nr. 1.26.


Sursa: Sondaj de opinie

O situaţie asemănătoare se constată şi în ceea ce priveşte siguranţa copiilor şi tinerilor în spaţiile publice din aer liber. 81,8% dintre respondenţi sunt mulţumiţi sau parţial mulţumiţi.

Grafic nr. 1.27.


Sursa: Sondaj de opinie
Singura problemă care îi nemulţumeşte, pe marea majoritate a respondenţilor, respectiv 84,1%, este aceea a animalelor fără stăpân, care trebuie rezolvată de către autorităţi deoarece acestea sunt periculoase pentru copii şi bătrâni.

Grafic nr. 1.28.



Sursa: Sondaj de opinie