Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita
Yüklə 2,98 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 3.2.1. Agricultura şi silvicultura
3.2. Analiza sectorialăDin punct de vedere structural, economia judeţului Bistriţa-Năsăud se bazează în special pe servicii şi industrie, care contribuiau cu 49,5%, respectiv cu 30,5% la valoarea adăugată brută (VAB) judeţeană în 2008. Raportat la structura economiei regionale şi naţionale, judeţul Bistriţa-Năsăud are o pondere mai ridicată a sectorului agricol şi industrial, respectiv o pondere mai redusă a serviciilor şi construcţiilor. Ca şi structură, economia judeţului se aseamănă cu cea din Sălaj şi Satu-Mare. Ponderea redusă a sectorului de servicii justifică performanţele medii ale economiei judeţene, cunoscut fiind faptul că economiile dezvoltate au o pondere a acestui sector de 70-80%. Grafic nr. 3.4. 
Sursa: EUROSTAT Database Tabel nr. 3.3. Contribuţia sectoarelor la VAB, în 2008
Sursa: Eurostat, 2011 Economia judeţului Bistriţa-Năsăud, poate fi caracterizată drept o economie influenţată de ponderea ridicată a populaţiei rurale (2/3 din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural), care conduce la un procent ridicat al ocupării în sectorul agricol, de existenţa unui puternic centru industrial (Bistriţa) şi de un sector de servicii insuficient dezvoltat, datorită nivelului scăzut de trai. Revenind la structura economică a municipiului Bistriţa, aceasta este una dominată de servicii şi industrie, în timp ce agricultura are o pondere de sub 1% în cifra de afaceri totală generată în municipiu şi în numărul de salariaţi. Ultimele date statistice colectate, cele pentru 2009, indică următoarea structură a economiei locale: Tabel nr. 3.4. Contribuţia sectoarelor la economia municipiului Bistriţa
Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010 3.2.1. Agricultura şi silviculturaZona depresionară în care este amplasat municipiul Bistriţa dispune de condiţii de relief şi biopedoclimatice medii pentru practicarea agriculturii, în contextul Regiunii Nord-Vest. Aceste condiţii fizico-geografice sunt totuşi favorabile practicării unei agriculturi de tip periurban, orientată către deservirea pieţei de desfacere a municipiului cu produse proaspete. Suprafaţa agricolă totală a municipiului Bistriţa era, în anul 2009, de 8292 de hectare, ceea ce reprezenta 57% din suprafaţa administrativă totală a localităţii şi 69,2% din extravilan. Peste 90% dintre terenuri sunt concentrate în gospodării ţărăneşti de mărime mică şi mijlocie, suprafaţa medie a unei gospodării fiind de doar 0,3 ha/gospodărie. Cu toate că există condiţii favorabile pentru practicarea agriculturii, activităţile din sectorul agricol sunt nereprezentative pentru economia municipiului Bistriţa, de vreme ce mai puţin de 1% din salariaţi din localitate lucrează în acest domeniu (218 persoane în 2009). Pe de altă parte, gradul de mecanizare al agriculturii este unul scăzut, la nivelul municipiului revenind un tractor la circa 99 de hectare, mult sub media naţională. Dacă suprafaţa arabilă pe cap de locuitor este printre cele mai reduse din ţară (doar 0,04 hectare/locuitor), suprafeţele ocupate de livezi sunt printre cele mai ridicate din ţară, cu cele peste 1500 de hectare (0,7% din livezile din România). Tabel nr. 3.5. Suprafaţa agricolă a municipiului Bistriţa, după destinaţie, în anul 2009 (ha)
Sursa: INS, Tempo Online, 2011 Terenurile arabile sunt concentrate în lunca râului Bistriţa, mai ales în zonele Viişoara şi Unirea. Condiţiile biopedoclimatice din zonă sunt favorabile culturilor de: cartofi, plante furajere, cereale, legume, in, rapiţă, sfeclă de zahăr şi plante medicinale. În prezent, în structura culturilor de câmp, predomină porumbul boabe (53%), cu o producţie medie de 3000 kg/ha, relativ scăzută în comparaţie cu potenţialul productiv (5-6.000 kg/ha). Urmează grâul şi secara, pe 15% din suprafaţă, cu o producţie medie de 2.000 kg/ha. Cartofii sunt cultivaţi pe 11% din suprafaţa arabilă, fiind cultura cea mai adaptată la condiţiilor pedoclimatice şi de relief din zonă. Legumele ocupă circa 8% din arabil şi sunt cultivate mai ales în sere şi solarii, în localităţile Unirea şi Viişoara, deservind pieţele agroalimentare din Bistriţa. Pomicultura deşi bine dezvoltată şi susţinută de prezenţa unei Staţiuni de Cercetare-Dezvoltare cu tradiţie în domeniu. Cu toate acestea, Staţiunea Pomicolă mai administrează doar 54 de hectare, faţă de peste 200 în urmă cu 10 ani, pe fondul procesului de retrocedare. Un important operator privat este firma POMBIS, cu 300 de hectare de meri şi pruni. Se cultivă mai ales meri (circa 2/3 din total livezi), cireşi, peri, pruni, vişini, multe soiuri fiind omologate şi introduse în cultură chiar de cercetătorii din oraş. Deşi există un potenţial pastoral deosebit (peste 3600 de hectare de păşuni şi fâneţe), precum şi de existenţa unei importante pieţe de desfacere, creşterea animalelor este o activitate cu o dezvoltare modestă în zonă, cu efective reduse şi productivitate mediocră. La baza acestei stări de fapt stă lipsa fermelor specializate, efectivele de animale fiind concentrate, aproape exclusiv, în gospodăriile populaţiei, pentru autoconsum. O altă explicaţie constă în dispariţia platformei industriale pentru industrie uşoară a municipiului, industria alimentară fiind slab dezvoltată în oraş. Un număr ceva mai mare de capete se regăseşte la categoria bovine (Bălţată Românească, Brună de Maramureş şi H.F), respectiv la ovine (Ţurcană şi Ţigaie), crescute pentru lapte, carne şi lână.
Pădurile ocupă 3842 de hectare şi reprezintă 26,2% din suprafaţa administrativă a municipiului şi peste 31% din extravilan. Acestea au două valenţe majore: furnizarea de materie primă pentru industria prelucrării lemnului, respectiv funcţia peisagistică şi de agrement. Pădurile se întind mai ales pe dealurile limitrofe municipiului (Dealul Jelnei, Dealul Târgului, Dealul Ghindei, Dealul Prislopului), al căror indice de împădurire ajunge chiar şi la 80-90%. Circa 40% dintre păduri au exclusiv rol de protecţie a apelor, terenurilor şi solurilor sau împotriva factorilor climatici şi industriali, funcţionând ca bariere verzi, cu efecte benefice pentru locuitori. Cea mai mare parte din fondul silvic al municipiului este administrat de Direcţia Silvică Bistriţa, prin Ocolul Silvic din localitate. În ceea ce priveşte valorificarea producţiei agricole, nu dispunem de informaţii exacte, mai ales în lipsa unor exploataţii de mari dimensiuni. Cea mai mare parte a produselor agroalimentare este consumată în propria gospodărie (autoconsum), iar surplusul este comercializat în pieţele agroalimentare. Conform Oficiului Judeţean de Consultanţă Agricolă Bistriţa-Năsăud, în municipiul Bistriţa există numeroase unităţi de procesare a produselor agricole, care însă prelucrează materie primă din mediul rural sau din alte zone ale ţării:
Sursa: OJCA Bistriţa-Năsăud, 2011 În municipiul Bistriţa se află sediile tuturor instituţiilor implicate în procesul derulării activităţilor agricole. Dintre acestea amintim : - Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală, care are în subordine Unitatea de ameliorare şi reproducţie în zootehnic şi Unitatea de protecţie a plantelor - Inspectoratul teritorial pentru Controlul Calităţii Seminţelor şi Materialul Săditor Cluj, filiala Bistriţa - Oficiul Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie - Direcţia Sanitar Veterinară care are în subordine circumscripţiile sanitare - control alimentar din pieţele municipiului Bistriţa şi de la Unităţile de industrie alimentară, un laborator sanitar-veterinar şi Poliţia sanitară. - Inspectoratul Şcolar Judeţean, cu liceul agricol având ca profil : producţia pomicolă şi zootehnic - Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură - Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă aparţinând Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă Yüklə 2,98 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||