Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

Managementul deşeurilor urbane

Presiunea pe care deşeurile o exercită asupra mediului şi sănătăţii umane se exercită din momentul producerii şi până la eliminarea lor. De la cantităţi şi complexitate tot mai ridicate a deşeurilor, până la eliminarea lor prin depozitare sau incinerare care duc la emisii substanţiale de poluaţi în aer, în toate etapele de viaţă ale deşeurilor acestea determina apariţia unor presiuni substanţiale asupra mediului şi sănătăţii umane.

În prezent, la nivelul judeţului nu există instalaţii de tratare mecano-biologică a deşeurilor municipale şi cu excepţia compactării realizate în utilajele moderne de transport, acestea nu sunt supuse proceselor de tratare înaintea eliminării finale prin depozitare (Sursa: APM Bistriţa-Năsăud).

Organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale este realizată prin SC URBANA SA Bistriţa, care practică colectarea deşeurilor menajere în amestec de la populaţie şi de la agenţii economici şi Direcţia Servicii Publice Bistriţa din cadrul Primăriei Municipiului Bistriţa care administrează Staţia de transfer deşeuri municipale, amenajată din anul 2009.
Pentru a obţine o privire de ansamblu, asupra cantităţilor de deşeuri colectate/depozitate în perioada 2009 – 2010, redăm în graficul următor datele pe care le deţinem.
Grafic nr. 2.5. Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate-depozitate în municipiul Bistriţa, 2009-2010 (tone)



Sursa de date: SC URBANA SA Bistriţa


Grafic nr. 2.6.
Sursa:
Se observă o evoluţie descendentă a cantităţilor de deşeuri colectate şi depozitate la nivelul municipiului Bistriţa, fapt datorat creşterii cantităţilor de deşeuri reciclabile colectate şi valorificate din totalul deşeurilor municipale, în perioada 2009-2011, şi sistemului de colectare selectivă pus la punct de către societatea de salubritate SC URBANA SA care a amplasat un număr total de 357 containere în 119 puncte gospodăreşti de colectare a deşeurilor menajere: pentru deşeuri de plastic, deşeuri de hârtie şi carton  şi pentru deşeuri biodegradabile. În anul 2009 populaţia nu a răspuns acestui sistem de colectare selectivă astfel că societăţile valorificatoare au preluat deşeurile valorificabile direct din rampa de deşeuri. La nivelul anului 2010 populaţia a avut o reacţie pozitivă vizavi de containerele amplasate în vederea colectării selective, astfel încât s-a constat că au fost colectate cantităţi mai mari de deşeuri reciclabile la nivelul municipiului.
Chiar dacă procesul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile de la populaţie a evoluat faţă de anul 2009, totuşi în rampele de deşeuri ajung încă cantităţi mari de deşeuri reciclabile.
Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată pe cap de locuitor
Acest indicator exprimă cantitatea anuală de deşeuri orăşeneşti generate în funcţie de numărul total de locuitori şi indică o tendinţă de scădere a cantităţilor anuale de deşeuri.

Tabel nr. 2.14. Indicatori de generare a deşeurilor

Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generate pe cap de locuitor (tone/locuitor x an)
2009	2010
0,846	0,736

Sursa de date: SC URBANA SA Bistriţa
În municipiul Bistriţa numărul populaţiei deservite de serviciul de salubritate nu a suferit modificări în anul 2010 faţă de 2009. Numărul de contracte pe care societatea de salubritate SC URBANA SA Bistriţa le are încheiate cu populaţia municipiului, relevă un grad de acoperire cu serviciu de salubritate nesatisfăcător.
Grafic nr. 2.15. Evoluţia ratei de acoperire a serviciului de salubritate

	Rata de acoperire serviciu de salubritate	2009	2010
1	Municipiul Bistriţa %	62,7	62,59

Sursa de date: SC URBANA SA Bistriţa
Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011, în rândul populaţiei municipiului Bistriţa în ceea ce priveşte activitatea de salubrizare, percepţia populaţiei este următoarea:

• 
  22,2% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 54,5% mulţumiţi de curăţenia străzilor şi trotuarelor principale
  
• 
  9,5% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 45,0% mulţumiţi de curăţenia străzilor şi trotuarelor secundare
  
• 
  9,5% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 38,5% mulţumiţi de curăţenia şi igienizarea pieţelor agroalimentare
  
• 
  15,9% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 44,0% mulţumiţi de curăţenia şi igienizarea spaţiilor verzi
  
• 
  10,6% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 45,9% mulţumiţi de dotarea spaţiilor publice cu coşuri de gunoi/pubele
  
• 
  8,3% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 29,2% mulţumiţi de numărul platformelor de depozitare a deşeurilor
  
• 
  9,5% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 46,7% mulţumiţi de frecvenţa de ridicare a deşeurilor
  
• 
  7,8% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 25,4% mulţumiţi de posibilitatea de colectare selectivă a deşeurilor
  
• 
  6,1% dintre respondenţi sunt foarte mulţumiţi şi 21,6% mulţumiţi de măsurile de reducere a impactului negativ asupra mediului produs de groapa de gunoi.
  

2.2.1. Reciclarea deşeurilor

În anul 2010 au fost emise un număr de 6 avize pentru colectarea deşeurilor industriale pentru un număr de 6 puncte de colectare aparţinând următoarelor societăţi comerciale. SC REDIVIVUS SRL; SC REMAT INVEST SA, SC ROMBAT SA şi SC ROMCICLYN SRL.

În urma raportărilor făcute în anul 2010 au fost colectate deşeuri de metal, plastic şi hârtie-carton, în scopul valorificării, în următoarele cantităţi:

- SC REDIVIVUS SRL a colectat 2086 tone deşeuri de metal şi deşeuri de hârtie-carton 230 tone;

- SC REMAT INVEST SA a colectat 1652 tone deşeuri de metal, 54,8 tone hârtie-carton;

- SC ECOPRIMUS SRL a colectat o cantitate de 673,994 tone deşeuri de ambalaje (PET) în anul 2009.

- SC URBANA SA a colectat 18 tone deşeuri de hârtie-carton, 114 tone deşeuri de plastic şi 35,16 tone deşeuri de metal;

- SC FRATTELO PET GRUP SRL a colectat 68 tone deşeuri de hârtie-carton şi 83,2 tone deşeuri de plastic;

-SC ROMCICLYN SRL a colectat 4,8 tone deşeuri de metal.

2.2.2. Gestionarea deşeurilor periculoase

1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice se referă la:

- prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deşeuri, pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminată;

- îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicaţi in ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori şi consumatori) şi în mod special a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
În acest context, in cursul anului 2009 au fost monitorizate cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice de DEEE colectate de către cele două societăţi existente la nivelul judeţului, societăţi autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului SC REMAT SA şi SC REDIVIVUS PRODCOM SRL.

Cantitatea totală de DEEE colectată în perioada 2007- 2009 de pe întreg teritoriul judeţului a fost de 143,51 tone din care 66,23 tone au fost colectate in cursul anului 2009. Dintre acestea, o parte au fost predate în vederea valorificării către firmele valorificatoare din ţară : SC DALLAS ENTERPRISE Cluj, SC REMAT SA Arad, SC E-RECYCLING SRL Harghita.

În cursul anului 2009 au avut loc un număr total de 10 campanii lunare de colectare a DEEE de la populaţie desfăşurate sub egida Campania naţionala “Marea Debaraşare” organizată de Ministerul Mediului împreună cu asociaţiile colective, iar în cursul lunii septembrie a fost desfăşurată cea de a 11-cea campanie sub egida “Ofensiva verde”. În timpul acestor campanii au fost colectate 9,31 tone DEEE, iar dintre acestea 4,34 tone au fost colectate în municipiul Bistriţa.

Primăria municipiului Bistriţa a derulat 5 campanii de colectare DEEE de la populaţie în cursul anului 2010, racordându-se, astfel, la Directiva U.E. privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (D.E.E.E.), transpuse în legislaţia română prin Hotărârea Guvernului nr. 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Astfel, în cursul anului 2010, s-a colectat de la populaţia municipiului Bistriţa o cantitate de 53565 kg D.E.E.E faţă de 5590 kg D.E.E.E. în 2009, respectiv 27 763,2 kg D.E.E.E. colectate în anul 2008. Creşterea cantităţii DEEE colectate în 2010 se datorează în special faptului că o serie de producători de produse electrocasnice au introdus programele “buy-back”, avantajoase pentru cetăţean care beneficiază în acest caz de reduceri de preţ la aparatele electrice şi electronice noi pentru predarea unora vechi.(Sursa: Raport primar 2010)

2. Deşeuri periculoase de producţie
Principalele tipuri de deşeuri periculoase de producţie care s-au generat în municipiul Bistriţa sunt reprezentate de baterii şi acumulatori uzaţi, uleiuri uzate,nămoluri de la tratarea chimică a metalelor.

Bateriile uzate sunt recuperate de către SC ROMBAT SA, care în conformitate cu HG 1132/ 2008 a pus la punct sistemul de valorificare a bateriilor uzate la nivelul judeţului Bistriţa Năsăud şi la nivelul întregii ţări prin dealerii de piaţă. În anul 2009 a fost retrasă de pe piaţa românească o cantitate de 13716,256 tone de baterii auto uzate de către SC ROMBAT SA Bistriţa.

În vederea monitorizării modului de gestionare a uleiurilor uzate a fost realizat un inventar pentru anul 2009, rezultând o cantitate de ulei uzat colectată de 47,4 tone, care în cea mai mare parte a fost transportată în vederea eliminării la unităţi de profil din judeţ sau din ţară.

La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud există identificate un număr de 21 societăţi comerciale deţinătoare de produse cu conţinut de azbest totalizând o cantitate de 35,5 tone deşeuri cu conţinut de azbest şi o suprafaţa de 66032,5 mp. plăci de azbest. Cantităţile de deşeuri cu conţinut de azbest inventariate, urmează a fi eliminate în baza contractelor încheiate cu societăţile SC APISORELIA SRL Piatra Neamţ, SC FIBROCIM SA Aleşd. (Sursa: APM Bistriţa-Năsăud).

Miezurile şi formele de la turnare se elimină prin depozitare, nămolurile chimice, de la caz la caz, se depozitează, se supun procesului de bioremediere sau se neutralizează de către societăţi specializate. SC BETAK SA a generat în cursul anului 2009 o cantitate de 0,497 tone nămol chimic care au fost transportate integral la SC APISORELIA Piatra Neamţ.
3. Deşeuri generate de activităţi medicale
Deşeurile medicale periculoase cuprind următoarele categorii: deşeuri infecţioase, deşeuri anatomo-patologice, deşeuri înţepătoare-tăietoare, deşeuri chimice şi farmaceutice.

Categoriile de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală, ce sunt supuse tratamentelor de neutralizare prin sterilizare termică la Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud sunt deşeurile de ambalaje din plastic şi cele care provin de la soluţiile perfuzabile. În cursul anului 2009 au fost supuse sterilizării o cantitate de 10,271 tone deşeuri de acest fel. Cabinetele medicale individuale din judeţ au încheiat contracte în cea mai mare parte cu două societăţi de transport deşeuri periculoase – SC BIO PAK SRL din Baia Mare şi cu SC MEDTRASH SRL din Târgu Mureş, care transportă aceste deşeuri la firme autorizate din ţară în vederea eliminării.

2.2.3. Eliminarea deşeurilor municipale

În prezent, deşeurile municipale generate sunt depozitate la nivelul judeţului într-un număr de 2 depozite neconforme clasa „b” în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Deşeurile generate pe teritoriul municipiului Bistriţa au fost colectate de firma de salubritate SC URBANA SA şi depozitate pe platforma de stocare temporară a municipiului Bistriţa, pentru care Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a emis Actul de reglementare nr. B/800/4.08.2009 în vederea amenajării unui amplasament pentru stocarea temporară a deşeurilor municipale, pe amplasamentul Bistriţa, str. Zăvoaie fn. În cursul anului 2010, cantitatea de deşeuri stocată temporar pe amplasamentul de pe strada Zăvoaie a fost de 75.473 mc. Deşeurile stocate urmează să fie transportate în noul depozit de deşeuri de la Tărpiu, care face parte integrantă din proiectul " Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa Năsăud".

Prin decizia APM BN nr.261/8.07.2009 depozitul aparţinând SC CODRIŞOR SRL a sistat depozitarea la 16.07.2009 conform H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Întreaga suprafaţă a depozitului a fost predată Primăriei Municipiului Bistriţa în vederea închiderii prin proiectul " Sistem de management integrat al deşeurilor solide in judeţul Bistriţa Năsăud". După termenul de 16.07. 2009 deşeurile colectate de către SC CODRIŞOR SRL de pe teritoriul judeţului au fost depozitate pe platforma de stocare temporară a municipiului Bistriţa.

Depozitul aparţinând SC URBANA SA care a sistat activitatea la 31.12.2006 deţine Avizul de mediu nr.14/18.12.2006 pentru stabilirea obligaţiilor de închidere a obiectivului rampă de deşeuri menajere. Măsurile cuprinse in acest aviz s-au realizat integral şi anume: realizarea lucrărilor de închidere prin nivelarea si impermeabilizarea suprafeţei depozitului, stabilizarea taluzelor, reali-zarea sistemului de colectare a levigatului si evacuarea apelor pluviale colectate de pe suprafaţa depozitului, realizarea sistemului de colectare pasiva a gazelor de fermentaţie, organizarea unui sistem de monitorizare a factorilor de mediu pentru perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, monitorizarea calităţii factorilor de mediu şi urmărirea comportării lucrărilor de închidere, măsuri de protecţie a locuitorilor municipiului Bistriţa.

Deşeurile industriale (cca 5000 tone/an) se depozitează în halda de zgură, situată în apro-pierea zonei industriale şi aparţinând S.C.ARIO S.A. Bistriţa. În acest depozit ajung în fiecare an următoarele tipuri de deşeuri: nisip uzat şi zgură, miezuri şi forme de turnare.

Prin HCL nr. 147/2009, Consiliul local Bistriţa a aprobat elaborarea unui Studiu de oportunitate pentru activitatea de prelucrare, neutralizare şi valorificare materială şi energetică a deşeurilor menajere nepericuloase din municipiul Bistriţa, ca activitate specifică a serviciului public de salubrizare. Prin licitaţie publică, realizarea Studiului a fost atribuită SC IPA SA Bucureşti.

Concluziile care rezultă din studiul finalizat în iunie 2010 sunt următoarele: valorificarea energetică a deşeurilor municipale din Bistriţa nu este fezabilă în acest moment deoarece:

1. pe baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale au fost elaborate Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor care prevăd colectarea selectivă, valorificarea materială a deşeurilor şi eliminarea finală în depozite regionale;

2. judeţul Bistriţa-Năsăud are în derulare proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor” care este în concordanţă cu angajamentul asumat de România în cap. 22 din ACQUIS-ul comunitar de mediu negociat cu Uniunea Europeană;

3. tratarea termică a deşeurilor, conform Directivei 75/442/CEE, va deveni fezabilă economic şi social în România doar după anul 2017, când se preconizează o creştere a valorii puterii calorice si reducerea umidităţii deşeurilor municipale;

4. ofertele primite de municipiul Bistriţa pentru valorificare energetică a deşeurilor nu prezintă garanţii tehnice pentru fiabilitatea obţinerii de energie electrică sau termică, nefiind fondate pe un bilanţ de materiale şi bilanţ caloric;

5. cantitatea de deşeuri produsă în municipiul Bistriţa şi calitatea acestora nu permit o valorificare calorică a deşeurilor;

În ceea ce priveşte proiectul “Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Bistriţa-Năsăud” acesta este în derulare până la finele anului 2011 şi presupune realizarea unor investiţii de importanţă majoră pentru protecţia mediului şi gestionarea deşeurilor în judeţul Bistriţa-Năsăud:

• 
  construirea unui Centru de management integrat al deşeurilor în comuna Dumitra, a unei staţii de transfer la Bistriţa, precum şi a 4 puncte de transfer în localităţile: Beclean, Năsăud, Sângeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei
  
• 
  construirea în municipiul Bistriţa a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi DEEE şi câte un centru de colectare în fiecare oraş al judeţului;
  
• 
  achiziţionarea de containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi vehicule pentru transportul acestora;
  
• 
  închiderea şi ecologizarea a 4 depozite urbane şi 200 depozite rurale existente neconforme.
  

Conform Programului Operaţional Sectorial de Mediu, valoarea eligibilă a proiectului este de 141.709.850 lei, 98% reprezentând finanţare nerambursabilă prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi Bugetul de Stat, restul de 2% reprezentând contribuţia beneficiarului prin bugetele Autorităţilor Locale (Sursa: Primăria Bistriţa).