Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

2.4. Riscuri naturale

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei se poate realiza prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone. Obiectivele principale vizează instituirea unui management durabil al inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc.

2.4.1. Ariile cu riscuri de inundaţii

Inundaţiile în zona de captării de apă a municipiului Bistriţa (râul Bistriţa) ridică un număr mare de probleme, în special pentru fermieri şi deţinătorii de terenuri, dar şi pentru câteva localităţi din această zonă cu riscuri mari de inundaţii periodice. Aceste Arii cu Risc Mare de Inundaţii au fost stabilite în baza statisticilor inundaţiilor înregistrate de-a lungul râului Bistriţa în anii 1970, 2004 şi 2005. Administraţia locală împreună cu Sistemul de gospodărire a Apelor Bistriţa şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bistriţa, au identificat zonele cu risc mare de inundaţii. Exista un Plan de Apărare Împotriva Inundaţiilor elaborat pentru toate localităţile din zona de Sub-bazin hidrografic.

Este necesar, de asemenea, să se evalueze impactul direct şi indirect al Planului de Apărare Împotriva Inundaţiilor şi din punct de vedere a habitatului şi speciilor râului.

În termenii de risc la inundaţii este necesară cercetarea aspectelor hidrologice viitoare a Sub-bazinului hidrografic Bistriţa (precipitaţii şi debite) ca şi rezultat al încălzirii globale.

2.4.2. Controlul inundaţiilor

În conformitate cu legislaţia în vigoare, Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă (primăriile) au planuri de apărare împotriva inundaţiilor, îngheţurilor şi poluărilor accidentale, ce cuprind măsuri operative de intervenţie la atingerea cotelor de apărare.

Pe planurile de situaţie aferente la scara 1:25.000 (color, cu curbe de nivel), sunt evidenţiate zonele de risc la inundaţii din deversări ale cursurilor de ape.

În aceste planuri sunt evidenţiate şi zonele de refugiu în caz de dezastre naturale de tip inundaţii.

La nivel de Inspectorat judeţean pentru situaţii de urgenţă şi la nivel de Primărie există planuri de evacuare.

În PUG şi PUZ sunt evidenţiate zonele de risc la inundaţii şi zonele de protecţie instituite conform Legii Apelor 107 cu modificările şi completările ulterioare. Pe râul Bistriţa, doar municipiul Bistriţa este aparat la nivelul clasei de importanţă (Sursa: Plan Integrat de Management pentru Sub-bazinul Hidrografic al râului Bistriţa)

Râul Bistriţa şi afluenţii acestuia inundă periodic terenurile din zona. Inundaţiile pot conduce şi la eroziunea malurilor, dar acestea nu sunt singura cauza a eroziunii. Măsurile preventive pentru combaterea inundaţiilor şi eroziunii, ca de exemplu realizarea apărărilor de mal, întărirea malurilor râului sau construirea de diguri trebuie prevăzute în Planurile Generale de Urbanism.

Barajul Lacului Colibiţa are o capacitate de stocare care asigura controlul debitului pe râu sau reglarea acestuia în caz de debite scăzute.

Controlul apei râului, prin manipularea nivelului în lac, poate avea impact advers pentru ecologia râului şi a lacului însuşi. Un debit constant nu este neapărat în beneficiul ecologic al râului pentru că pierderea dinamicii râului poate conduce la pierderea biodiversităţii.

2.4.3. Schema de prevenire a inundaţiilor

Prefectura judeţului Bistriţa-Năsăud şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Bistriţa sunt îndreptăţiţi să opereze în schema pentru prevenirea inundaţiilor, daca li se cere de către autoritatea locală. Exista scheme de prevenire a inundaţiilor în aria de captare Bistriţa agreate de autoritatea locală. Instrumentele pentru prevenirea inundaţiilor şi aparatele de măsură sunt localizate de-a lungul râului Bistriţa, programate să semnalizeze atunci când râul atinge nivele predeterminate. La barajul de la Colibiţa, nivelul râului este monitorizat pentru scopuri de prevenire a inundaţiilor şi instrumentele de măsurare sunt mereu setate pentru a da alarma la diferite nivele predeterminate. După verificarea validităţii alarmei, ofiţerul de serviciu anunţă autoritatea locală şi poliţia care la rândul lor alarmează populaţia (Sursa: Plan Integrat de Management pentru Sub-bazinul Hidrografic r. Bistriţa)

2.4.4. Întreţinerea cursului de apă, a malurilor râului, albiei râului, podurilor şi a gurilor de vărsare

Depozitele de balast de pe râu sunt, de obicei, exploatate şi materialele de balastieră sunt utilizate pentru realizarea de clădiri şi proiecte mici. În câteva locuri, în cursul principal al râului s-au adunat depozite de pietriş care, prin acumulare, pot contribui la fenomenul de inundaţii. Există păreri care consideră că aceste depozite ar trebui mutate, dar este un proces costisitor şi ar putea avea un impact negativ asupra mediului.

Modificarea debitului în aval de construcţiile de beton, cum ar fi podurile sau alte construcţii, pot creea modificări în morfologia râului, prin formarea de sedimentări. A nu întreţine aceste structuri, poate însemna neglijenţă, cu consecinţe pentru construcţiile respective, şi riscuri de a inunda terenurile din zonă, dar există şi păreri care susţin că astfel se creează oportunităţi pentru formarea habitatului râului şi extinderea biodiversităţii în albie şi în zonele adiacente. Există o diversitate de opinii despre beneficiile sociale, economice şi de mediu a întreţinerii cursului de apă şi aici termenul de “lucrări în caz de urgenţă” este un concept care se cere clarificat şi definit. De aceea, “întreţinerea” cursului de apa trebuie privită în contrapartidă cu strategia de management a inundaţiilor.

Există păreri contradictorii între managerii terenurilor şi autorităţile în domeniu despre ceea ce se consideră nivel minim de întreţinere şi nivelul cerut de una sau alta dintre autorităţile în domeniu.

(Sursa: Plan Integrat de Management pentru Sub-bazinul Hidrografic r. Bistriţa)

III. DEZVOLTARE ECONOMICĂ