Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

Sursa:Raport privind starea mediului din jud. Bistriţa-Năsăud, 2009

Tabel nr. 2.7. Valori ale indicatorului pH în anul 2010

Perioada	Ian.	Febr	Mart.	Apr.	Mai	Iunie	Iulie	Aug.	Sept.	Oct.	Nov.	Dec.
Val. medie unit pH	7,30	7,31	7,63	6,77	7,40	7,26	6,57	6,80	6,78	7,20	7,33	7,41

Sursa:Rapoarte lunare privind starea mediului din jud. Bistriţa-Năsăud, 2010

Tabel nr. 2.8. Valori ale indicatorului pH în anul 2011

Perioada	Ianuarie	Februarie	Martie	Aprilie	Mai
Val. medie unit pH	7,12	7,24	7,44	7,23	7,12

Sursa:Rapoarte lunare privind starea mediului din jud. Bistriţa-Năsăud, 2011

Nu s-a constatat apariţia de ploi acide (ploi cu pH< 5,6) în municipiul Bistriţa, în perioada analizata (anii 2009 – 2011).

2.1.2. Calitatea apei

Calitatea apei este dată de totalitatea proprietăţilor fizice, chimice, biologice şi bacteriologice. Aceste proprietăţi în condiţii naturale provin pe de o parte din dizolvarea substanţelor din aer, sol şi a rocilor cu care apa vine în contact, iar pe de altă parte din dizolvarea substanţelor din procesele biologice ale organismelor vii din apă. În afara acestor condiţii naturale calitatea apelor este afectată şi de contactul cu substanţele provenite în urma activităţilor umane (activităţi gospodăreşti, agricultură, industrie etc.)

Activitatea de monitorizare a calităţii apelor se desfăşoară în cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor din România (SNMIAR), conform Manualului de Operare întocmit în baza legislaţiei specifice în domeniul apelor, respectând cerinţele reţelei EUROWATERNET a Agenţiei Europene de Mediu, a reţelei TNMN (Transnational Monitoring Network), respectiv Convenţiilor bilaterale România – Ungaria şi România – Ucraina.

Astfel, ţinând cont de prevederile Directivei Cadru a Apei, Sistemul bazinal de supraveghere a calităţii apelor din bazinul hidrografic Someş-Tisa prevede monitorizarea reţelei hidrografice (râuri, lacuri) prin cele două tipuri de monitoring: monitoringul de supraveghere şi monitoringul operaţional, corespunzător impactului antropic la care este supus cursul de apă.

Aceste două tipuri de monitoring asigură monitorizarea: secţiunilor de prelevare a apelor de suprafaţă utilizate în scopul potabilizării; secţiunilor de referinţă; poluării cu substanţe prioritare/ prioritare periculoase; calităţii apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole; sedimentelor;apelor subterane freatice: foraje de reţea şi foraje de pompări experimentale; apelor uzate evacuate de sursele de impurificare din bazin şi a apelor care formează sau traversează frontiera de stat (sursa: Administraţia bazinală Someş-Tisa).

• 
  Calitatea apelor de suprafaţă
  

Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă utilizate pentru potabilizare, în conformitate cu directivele Uniunii Europene nr. 75/440/EEC şi 79/869/EEC transpuse în legislaţia naţională prin HG nr.100/2002 (NTPA – 013) şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă (NTPA – 014), SGA Bistriţa-Năsăud organizează campanii de recoltare a probelor de apă cu o frecvenţă stabilită funcţie de numărul populaţiei deservite de fiecare sursă.

Calitatea apei râului Bistriţa

Râul Bistriţa reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă a populaţiei municipiului Bistriţa, atât din apa de suprafaţă, cât şi din subteran.

Sursa de suprafaţă - priza de apă este realizată printr-un baraj deversor din beton armat, construit în anul 1910 pentru vechea centrală hidroelectrică. Barajul este prevăzut pe malul drept al râului cu două stăvilare, din care unul este acţionat electric. Pe partea dreaptă a acestuia este amplasată prize de apă.

Calitatea apei râului Bistriţa este monitorizată atât de RAJA AQUABIS BN, ca furnizor de servicii de alimentare cu apă şi canalizare în zona de interes, cât şi de către SGA Bistriţa.

Monitorizarea apelor râului Bistriţa se realizează la indicatorii: pH, substanţe organice, alcalinitate, amoniu, azotiţi, azotaţi, sulfaţi, cloruri, Ca, Fe, reziduu fix, conductivitate, în următoarele secţiuni: amonte de staţia de tratare a apei a municipiului Bistriţa, aval de staţia de epurare şi în 2 puncte situate în amonte şi aval de SC ROMBAT SA.

1. 
   priză oraş Bistriţa
   

Tipul de monitoring derulat în această secţiune a fost de tip supraveghere, dar secţiunea serveşte şi pentru urmărirea calităţii râului Bistriţa, ca sursa de apă brută pentru alimentare cu apă a municipiului Bistriţa. Din datele furnizate de SGA Bistriţa, râul Bistriţa, hm 512, la priza Bistriţa se încadrează în categoria A2 de calitate (conform HG 100/2002), fiind corespunzătoare nivelului de tratare normală fizică, chimică şi dezinfecţie asigurat de staţia de tratare a S.C. AQUABIS S.A. (sursa: APM Bistriţa-Năsăud)

În zona de captare, pentru monitorizarea calităţii apelor subterane, a fost executat un foraj de observaţie la Rusu Bârgăului, evoluţia indicatorilor de calitate fiind urmăriţi de laboratorul SGA Bistriţa. Parametrii monitorizaţi sunt comparaţi cu concentraţiile maxime admisibile (CMA) din Legea 458/2002 (completată cu L. 311/2004) privind calitatea apei potabile.

2. 
   râul Bistriţa la Sărata
   

În această secţiune, tipul de monitoring derulat a fost de tip operaţional datorită presiunilor antropice exercitate prin modificările hidromorfologice şi a încărcării ridicate a apei ca urmare a evacuării apelor orăşeneşti din zonă.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat, conform planului propriu de monitorizare, determinări momentane ale calităţii apelor de suprafaţă în aval de zone cu restituţii concentrate. Din rezultatele analizelor efectuate se constată că, în aval de staţia de epurare a municipiului Bistriţa, râul Bistriţa depăşeşte limitele clasei a II-a de calitate datorită încărcării organice şi a nivelului nutrienţilor, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare (Sursa: APM Bistriţa-Năsăud).

Din rezultatele analizelor efectuate de către SGA Bistriţa şi APM Bistriţa-Năsăud se constată că apele de suprafaţă se încadrează în general în clasele de calitate I şi II, conform Ordinului 161/ 2006, cu excepţia râului Bistriţa, în aval de staţia de epurare a municipiului Bistriţa, la încărcarea organică şi nutrienţi.

• 
  Calitatea apei potabile
  

În conformitate cu Legea 458/2002 completata cu L. 311/2004, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud asigură supravegherea, inspecţia şi monitorizarea calităţii apei potabile. Supravegherea apei potabile se face prin prelevarea şi analiza probelor de apă din reţeaua de distribuţie, de două ori pe săptămână, în 8 puncte de recoltare amplasate dispersat pe raza municipiului şi zilnic in punctul de recoltare DSP. Pentru a aprecia că o apă este sigură, numărul probelor anuale care prezintă abateri calitative trebuie să fie sub 5% din totalul probelor analizate.

Monitorizarea calităţii apei potabile se realizează şi de către Laboratorul Staţiei de tratare AQUABIS, care prelevează zilnic minimum 10 probe de apă din reţeaua de distribuţie, la care se determină: miros, gust, culoare, PH, turbiditate, substanţă organică, clor rezidual, iar la patru dintre acestea număr de germeni, bacterii coliforme, e.coli, streptococi fecali, amoniu şi azotiţi.

Din analiza datelor prezentate de cele două instituţii, apa furnizată prin reţeaua de distribuţie a municipiului Bistriţa apare ca sigură. De altfel, nu s-a înregistrat nici o epidemie hidrică în perioada 2009-2011.

Prin programul ISPA început în anul 2008, SC AQUABIS SA a promovat obiectivul de investiţii “Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zona urbană Bistriţa” care include lucrări de reabilitare a Staţiei de Tratare Bistriţa-Bârgăului şi introducerea procesării nămolului precum şi reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare. Totodată, prin accesarea fondurilor de coeziune, începând cu anul 2010, se derulează proiectul "Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bistriţa-Năsăud", care are termen de finalizare sfârşitul anului 2013, investiţii care vor contribui decisiv la atingerea şi menţinerea parametrilor de calitate ai apei potabile precum şi a apelor uzate evacuate.

Conform sondajului de opinie realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, un procent de 98,3% dintre respondenţi declară ca au locuinţa racordată la sistemul centralizat de alimentare cu apă potabilă, în timp ce numai 97,7% la reţeaua de canalizare orăşenească. Dintre aceştia, 70,6% sunt foarte mulţumiţi şi mulţumiţi de calitatea apei potabile distribuite şi doar 62,7% sunt foarte mulţumiţi şi mulţumiţi de funcţionarea sistemului public de canalizare.

• 
  Calitatea apelor subterane
  

În cadrul Programului de modernizare şi dezvoltare a Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene din B.H. Someş-Tisa, se desfăşoară o activitate sistematică de urmărire a calităţii apelor subterane.

Astfel, în judeţul Bistriţa-Năsăud, sunt monitorizate în total 10 puncte din reţeaua Hidrogeologică Naţională, din care 8 foraje freatice şi doua izvoare.

La evaluarea calitativă a apelor subterane se iau de asemenea în considerare şi rezultatele obţinute prin automonitoringul forajelor de observaţie şi control al poluării, amplasate în zona surse-lor semnificative de poluare (cca. 40 foraje).

Evaluarea calităţii apelor subterane se realizează prin compararea valorilor de chimism (valori medii/punct monitorizat) cu valorile de prag stabilite, conform Ordinului MM Nr. 137/2009, privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România; pentru elementele analizate, dar pentru care nu există stabilite valori prag, valorile medii determinate, s-au comparat cu valorile fondului natural (NBL), în cazul în care aceste valori sunt mai mari decât valorile CMA conform Legii Nr. 458/2002 (completata cu legea 311/2004), privind calitatea apei potabile.

Indicatorii analizaţi în conformitate cu Directiva Cadru a Apei şi prevăzuţi de Ghidul Metodologic pentru modernizarea activităţii de monitorizare a apelor subterane, se grupează în următoarele categorii: indicatori fizici, substanţe organice (SO), nutrienţi, metale grele, pesticide, indicatori bacteriologici.

Începând cu anul 2005, caracterizarea apelor subterane se face pe corpuri de ape subterane. Pentru judeţul Bistriţa-Năsăud sunt atribuite doua corpuri de apa subterană (ROSO09 şi ROSO15). Astfel, în corpul ROSO09/ Someş Mare, luncă şi terase, s-au monitorizat calitativ 8 puncte ,din care: 5 foraje de reţea de ordinul I şi 3 fântâni propuse pentru programul ZV. Funcţie de tipul programului de monitorizare, 2 foraje fac parte din programul(O) şi 3 foraje din programul (ZV).

Rezultatele monitorizării corpului ROSO09/ Someşul Mare, luncă şi terase, arată că nu au fost depăşiri ale valorilor de prag stabilite (TV) şi în consecinţă se poate considera că acest corp de apă subterană se află în stare chimică bună. O singură excepţie s-a înregistrat în luna iunie 2011, când apa uneia dintre fântânile monitorizate a depăşit valorile legale maxim admise la amoniu şi fier (Sursa:APM Bistriţa-Năsăud).

În perioada 2009-2011, în judeţul Bistriţa-Năsăud nu au avut loc poluări accidentale care ar fi putut afecta calitatea apelor subterane (Sursa: APM Bistriţa-Năsăud).

• 
  Sursele de poluare a apelor
  

Principala sursă de poluare a râului Bistriţa o reprezintă apele uzate insuficient epurate evacuate de R.A.J.A. “AQUABIS “, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară pentru nutrienţi

(NH₄.⁺ - N). De asemenea, calitatea apei râului Bistriţa este afectată de influenţa antropică coroborată cu fondul natural, care determină depăşiri la ionii generali şi metale.

În ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere şi industriale, colectate de pe teritoriul municipiului Bistriţa prin sistemul de canalizare nu toate apele uzate generate din activităţile productive şi menajere sunt deversate în canalizare, multe dintre ele ajungând direct în emisarul natural, iar pe de altă parte reţeaua de canalizare nu acoperă în întregime suprafaţa municipiului

Staţia de epurare este amplasată în extremitatea de sud-vest a municipiului Bistriţa, pe malul drept al râului omonim, afluent de dreapta al Şieului, afluent de stânga al Someşului Mare.

Monitorizarea funcţionării staţiei de epurare se realizează atât de către AQUABIS cât şi de către SGA Bistriţa şi APM Bistriţa-Năsăud, la indicatorii: pH, materii în suspensie, CCO-Cr, CBO5, oxigen dizolvat, amoniu, azotiţi, azotaţi, fosfor total, fier, zinc, crom, plumb, nichel, cianuri, detergenţi, cloruri, substanţe extractibile, reziduu filtrat, fenoli, sulfaţi.

Din interpretarea analizelor de ape efectuate de laboratoarele Agenţiei pentru Protecţia mediului Bistriţa-Năsăud se constată că apele reziduale depăşesc, în mod frecvent, limitele admise pentru indicatorul amoniu şi nutrienţi la evacuarea din staţia de epurare Bistriţa, aceasta nefiind prevăzută cu treapta terţiară de epurare.

Alte surse de poluare a apelor sunt constituite din surse difuze domestice şi din activităţile din agricultură şi silvicultură. Satele situate în zona de captare Bistriţa nu au sisteme centralizate de canalizare cu excepţia zonei Prundului Bârgăului. Poluarea difuză este mai dificil de controlat decât cea care îşi are originea în surse punctiforme.

O altă sursă importantă de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane o reprezintă şi depozitele vechi de deşeuri existente pe malurile râului.

Conform legislaţiei privind managementul deşeurilor autorităţile locale sunt obligate să ia măsuri să refacă aceste zone contaminate pentru o utilizare benefică. Aceasta va servi şi la protejarea resurselor de ape subterane.

În concluzie, calitatea apei din Sub-Bazinul Hidrografic Bistriţa poate fi considerată în general bună, pe tronsoanele de râu în care nivelul amoniului, nutrienţilor sau a indicatorilor bacteriologici sunt ridicate, trebuind să se acţioneze ferm în vederea încadrării în limitele legale în vigoare. Se impune stoparea poluării la sursă prin măsuri tehnologice, controlul şi monitorizarea evacuărilor de ape menajere, a poluărilor difuze provenite de la depozitarea necorespunzătoare a dejecţiilor animaliere şi a deversărilor de borhot de la distileriile particulare, depozitele de deşeuri din zona cursurilor de apă, evacuările de ape uzate de la ferme avicole. Speciile pot fi vulnerabile la creşterea de fosfor şi azot, iar fenomenul de eutrofizare a apelor se intensifică în prezenţa acestor nutrienţi.
Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, percepţia acesteia privind poluarea apei este totuşi preponderent negativă, 8,9% dintre respondenţi considerând că gradul de poluare este foarte ridicat, în timp ce 44,8% au indicat un grad de poluare a apelor ridicat.

2.1.3. Calitatea solului

Solul este formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa litosferei în care se desfăşoară fără întrerupere procese biologice, fiind în permanenţă sub acţiunea materiei vii: microflora, flora, fauna, microfauna.

Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei, prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.
Conform APM Bistriţa-Năsăud, judeţul Bistriţa-Năsăud are o suprafaţă totală de 5355,2 km², din care:

• 
  zona urbană ocupă 395,11 km² repartizaţi:
  

• 
  146,82 km² oraşul Sângeorz-Băi,
  
• 
  145,47 km² municipiul Bistriţa,
  
• 
  59,57 km² oraşul Beclean,
  
• 
  43,25 km² oraşul Năsăud
  

• 
  zona rurală ocupă restul de 4960,09 km².
  

• 
  Inventarul siturilor contaminate
  

Începând cu anul 2008, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin unităţile din subordine, a realizat identificarea preliminară a siturilor contaminate pe baza chestionarelor, a documentaţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare precum şi a rapoartelor anuale ale Oficiilor pentru Studii Pedologice şi Agrochimice. În tabelul de mai jos este prezentat inventarul site-urilor contaminate la nivelul municipiului Bistriţa.

Tabel nr. 2.9. Inventarul siturilor contaminate la nivelul municipiului Bistriţa

Tip sit contaminat	Localizarea sitului	Natura sursei de poluare	Suprafaţa contaminată (ha)
Halda de zgura	Viişoara	deşeuri de turnătorie	2,4
Uzina termica –depozit combustibil	Bistriţa	produse petroliere	0,06
Depozit deşeuri menajere	Bistriţa	deşeuri menajere	7,10

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, 2010
Uzina termică Bistriţa a obţinut Avizul de mediu nr.15/07.04.2008 de închidere temporară a activităţii şi pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii uzinei termice. S-au luat măsuri pentru mutarea păcurii (cu regim de rezervă de stat) la alţi depozitari, urmând să se realizeze decontaminarea.
Prin decizia APM BN nr.261/8.07.2009, depozitul de deşeuri menajere aparţinând SC CODRIŞOR SRL a sistat depozitarea la 16.07.2009, conform H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Întreaga suprafaţă a depozitului a fost predată Primăriei Municipiului Bistriţa în vederea închiderii prin proiectul " Sistem de management integrat al deşeurilor in judeţul Bistriţa Năsăud".
Depozitul de deşeuri aparţinând SC URBANA SA a sistat activitatea la 31.12.2006 şi deţine Avizul de mediu nr.14/18.12.2006 pentru stabilirea obligaţiilor de închidere a obiectivului: Rampă de deşeuri menajere. Primăria Municipiului Bistriţa a preluat depozitul de deşeuri menajere aparţinând SC Urbana SRL Bistriţa, str. Zăvoaie, existând in acest sens Hotărârea CL nr.1/10.01.2007 privind stabilirea măsurilor necesare asigurării depozitării deşeurilor din municipiul Bistriţa până la punerea în funcţiune a rampei ecologice din cadrul Proiectului "Sistemul integrat de management al deşeurilor. În anul 2009 s-au realizat lucrări de închidere prin nivelarea şi impermeabilizarea suprafeţei depozitului, stabilizarea taluzelor, realizarea sistemului de colectare a levigatului si evacuarea ape-lor pluviale colectate de pe suprafaţa depozitului, realizarea sistemului de colectare pasiva a gaze-lor de fermentaţie, organizarea unui sistem de monitorizare a factorilor de mediu pentru perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, monitorizarea calităţii factorilor de mediu şi urmărirea comportării lucrărilor de închidere, măsuri de protecţie a locuitorilor municipiului Bistriţa.

• 
  Reţeaua de monitorizare a solului şi vegetaţiei
  

În judeţul Bistriţa-Năsăud, lucrările de monitorizare a calităţii solului agricol s-au efectuat în conformitate cu prevederile Ordinul 223/2002 privind aprobarea metodologiei de întocmire a „Studiilor pedologice agrochimice necesare realizării şi reactualizării Sistemului naţional şi judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură”.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, prin laboratoarele proprii, efectuează analize ale pH-ului şi metalelor din sol şi vegetaţie, din zone cu potenţial de poluare ridicat:

1. 
   Monitorizare sol şi vegetaţie (sol - 6 indicatori suprafaţă şi 6 indicatori adâncime: pH şi metale grele: Pb, Zn, Cu, Cr, Cd - vegetaţie - metale grele: Pb, Zn, Cu, Cr, Cd) – 5 puncte de monitorizare în municipiul Bistriţa (2 puncte în zona industrială, 1 punct în zona depozitelor de deşeuri menajere, 1 punct în zona rezidenţială în 1 punct în zonă de trafic intens).
   
2. 
   Monitorizare soluri afectate de depozitări de deşeuri (6 indicatori suprafaţă şi 6 indicatori adâncime: pH şi metale grele: Pb, Zn, Cu, Cr, Cd) – 2 puncte de monitorizare în municipiul Bistriţa (zona depozitelor menajere şi depozitul industrial)