Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita
Yüklə 2,98 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- - ale valorilor normale, la toţi indicatorii ,cu excepţia cromului
- 2.1.4. Poluarea fonică
- 2.1.5. Radioactivitatea mediului
Din analizele efectuate de către APM Bistriţa-Năsăud în anul 2009, comparativ cu valorile normale, pragurile de alertă sau pragurile de intervenţie, aşa cum sunt ele definite în Ordinul nr.756/1997, s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor de metale grele în solurile monitorizate:- ale valorilor normale, la toţi indicatorii ,cu excepţia cromului,- ale pragului de alertă şi de intervenţie la indicatorul cupru. În anul 2010, din interpretarea datelor de monitorizare a calităţii solului se constată că valorile indicatorilor: plumb, zinc, cupru depăşesc valoarea normală, dar sunt sub valoarea pragului de alerta în punctele de prelevare din zona industriala Bistriţa şi la limita haldei de zgură Bistriţa, pentru prelevările de suprafaţă şi adâncime. Faţă de valorile înregistrate în noiembrie 2010, valorile concentraţiilor au crescut în aprilie 2011 în zona industrială Bistriţa, la limita SC Rombat:
înregistrându-se valori peste cele normale dar sub pragul de alertă
În luna mai 2011 s-a înregistrat o creştere faţă de luna aprilie la limita SC Rombat SA, zona industrială Bistriţa:
Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, agricole şi industriale. În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Datorită aşezării sale la interferenţa unor structuri geomorfologice diferite, cu o largă diversitate a formelor de relief, perimetrul municipiului Bistriţa este puternic afectat de toate categoriile de factori degenerativi ai solului. În funcţie de grupele de soluri, există procente ridicate de aciditate sau salinizare, exces de umiditate şi inundabilitate, compactitate, eroziune, alunecări şi ravene. Această situaţie presupune reevaluarea tuturor proiectelor de limitare a efectelor negative produse de factorii degenerativi ai solului. Conform studiului de piaţă realizat în luna iulie 2011 în rândul populaţiei municipiului Bistriţa, 5,9% dintre respondenţi indică un nivel de poluare a solului foarte ridicat, în timp ce 37,6% indică un nivel ridicat de poluare.
Carta verde a UE privind expunerea la zgomote menţionează că aproape 20% din populaţia UE suferă de pe urma nivelurilor crescute de zgomot care produc efecte adverse asupra sănătăţii. Alături de poluarea atmosferică şi managementul deşeurilor, poluarea sonoră este una dintre marile probleme cu care se confruntă omenirea la ora actuală. Principala sursă de zgomot ambiental este traficul, în special traficul rutier, însă nu doar poluarea sonoră stradală este deranjantă, ci şi cea produsă de activităţile industriale, comerciale, obiectele electrocasnice din gospodării sau de vecinii gălăgioşi. În acest sens monitorizarea şi evaluarea zgomotului constituie un obiectiv prioritar, urmate de adoptarea măsurilor care se impun în scopul prevenirii şi reducerii efectelor dăunătoare ale zgomotului asupra populaţiei acolo unde valorile nivelului de zgomot depăşesc maximele admise. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud efectuează măsurători ale nivelului de zgomot în municipiul Bistriţa în 10 puncte de monitorizare (artere principale şi noduri stradale), lunar. Zgomotul exterior este dat atât de sursele mobile cât şi de sursele fixe existente în zona de studiu acustic la momentul respectiv. Evoluţia nivelului de zgomot în perioada 2009-2011este redată mai jos: Anul 2009 Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat determinări ale nivelului de zgomot urban, lunar, în 10 locaţii din municipiul Bistriţa prezentate în tabelul următor: Tabel nr. 2.10.
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, 2010 Frecvenţa acestor determinări este lunară, valorile limită admise pe diferite categorii tehnice de străzi sunt conform STAS-ului 10009/88. Din cele 144 de măsurători efectuate s-au înregistrat 12 depăşiri, frecvenţa depăşirilor fiind de 8,34%, iar valoarea maximă măsurată 82,7 dB (în intersecţia B-dul Independenţei - Str. Gării - Str. Al. Odobescu - Str. Gh. Şincai, valoarea admisă fiind 75 dB). De asemenea, Agenţia de Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat un număr de 274 determinări la comanda agenţilor economici (determinări efectuate la limita unor zone funcţionale din judeţ). Frecvenţa depăşirilor în acest caz a fost de 9,86 %, iar valoarea maximă măsurată a fost de 64 dB. Deoarece unele din unităţile pentru care s-au efectuat determinările se găsesc în zona industrială a municipiului Bistriţa, defalcarea nivelului de zgomot produs pe surse efective nu s-a putut realiza. Această zonă fiind relativ departe de zona locuită a oraşului se poate considera că depăşirile înregistrate nu reprezintă o sursă de poluare sonoră a populaţiei municipiului. Cu ocazia campaniei „Săptămâna europeană a mobilităţii” – 22 septembrie 2009 – Bistriţa – o zi fără autoturism, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud a efectuat două determinări ale nivelului de zgomot în intersecţia Piaţa Unirii – Str. L. Rebreanu şi anume, una în data de 22 septembrie 2009, zi cu circulaţie rutieră închisă în zona respectivă - una în data de 18 septembrie 2009, zi cu circulaţie rutieră normală. În condiţiile de trafic rutier suspendat s-a înregistrat o scădere a nivelului de zgomot echivalent cu 10,14%. Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa–Năsăud a efectuat în perioada 1.01.2009 –31.12.2009, 72 determinări de zgomot pe principalele artere de circulaţie din municipiul Bistriţa, zone rezidenţiale precum şi în diferite obiective economice din judeţ, înregistrându-se depăşiri ale nivelului de zgomot echivalent în procent de 30%.
Conform planului de monitorizare s-au efectuat lunar determinări ale nivelului de zgomot în 10 puncte în municipiul Bistriţa, conform tabelului de mai jos. Valorile limită admise diferă după categoria tehnică a străzii. Tabel nr. 2.12.
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud Din datele furnizate de APM Bistriţa-Năsăud, rezultă ca în cursul anului 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot în cele 10 puncte de monitorizare. Anul 2011 Tabel nr. 2.13. Determinări ale nivelului de zgomot urban în trim. I, anul 2011
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud În primul trim.al anului 2011 s-au efectuat 30 măsurători ale nivelului de zgomot conform planificării de monitorizare corespunzătoare municipiului Bistriţa. S-a înregistrat o depăşire a nivelului de zgomot echivalent (Leq) impus in luna februarie, la intersecţia stradala Calea Moldovei-str.Lucian Blaga În luna aprilie 2011, APM Bistriţa a efectuat 33 măsurători ale nivelului de zgomot (13 conform planificării de monitorizare şi 20 la comanda agenţilor economici), iar în luna mai 2011 s-au efectuat 55 măsurători ale nivelului de zgomot (13 conform planificării de monitorizare şi 42 la comanda agenţilor economici). Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot echivalent (Leq) impus în nici unul din punctele monitorizate. În cursul anului 2011, este prevăzută realizarea hărţii de zgomot pentru municipiul Bistriţa, respectiv elaborarea planului de acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot, proiect inclus în Agenda Locala 21.
În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, funcţionează o staţie automată de monitorizare a radioactivităţii mediului înconjurător. Aceasta face parte din Reţeaua Naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului, alături de alte 88 de staţii automate de pe teritoriul României şi de 37 de laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului. Staţia automată de monitorizare a radioactivităţii aerului este amplasată în incinta APM Bistriţa Năsăud şi transmite informaţii despre doza de radiaţie gamma absorbită în aer dar şi despre parametrii meteorologici cum ar fi: temperatura, umiditatea, viteza vântului, direcţia vântului, cantitatea de precipitaţii căzută (pluviometru), presiunea absolută, presiunea relativă, latitudinea şi longitudinea. Datele obţinute sunt mediate şi transmise la un interval de 1 ora la serverul din interiorul APM Bistriţa-Năsăud iar mai departe sunt preluate de pe o reţea securizată RDS, de către Laboratorul Naţional de Radioactivitate, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. În anul 2009, valoarea medie anuală a debitului dozei gama în aer în judeţul Bistriţa-Năsăud a fost de aproximativ 0,1 μSv/h. Valoarea maximă a debitului doza 1 a fost de 0,177 μSv/h iar valoarea minimă de 0,069 μSv/h. Valoarea maximă a debitului doza 2 a fost de 0,158 μSv/h, iar valoarea minimă de 0,066 μSv/h. Limita de avertizare pentru debitul dozei gama, conform OM 338/2002, este de 1 μSv/h. Grafic nr. 2.4. 
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud Valoarea medie anuală a debitului dozei gama în aer în judeţul Bistriţa-Năsăud, în anul 2010, a fost de 0,115 µSv/h. Valorile medii lunare a debitului dozei de radiaţii gama absorbite în aer, de la cei doi contori Geiger Muller, sunt prezentate în figura de mai jos. Valoarea maximă a debitului doza 1 a fost de 0,170 µSv/h, iar valoarea minimă de 0,075 µSv/h. Valoarea maximă a debitului doza 2 a fost de 0,159 µSv/h, iar valoarea minimă de 0,063 µSv/h. Limita de atenţionare pentru debitul dozei gama conform OM 1978/2010 este de 0,250 µSv/h. În cursul anului 2011, conform datelor furnizate de APM Bistriţa-Năsăud, dozele maxime de radiaţie înregistrate de cele două contoare ale staţiei automate de radioactivitate s-au situat sub limita de atenţionare pentru debitul dozei gama conform OM 1978/2010 este de 0,250 µSv/h.
|
