Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

3.4. Indicatori colaterali

3.4.1. Investiţiile străine

Potrivit Oficiului National al Registrului Comerţului, investiţiile străine din judeţul Bistriţa-Năsăud îl poziţionează pe locul 3 la nivelul Regiunii Nord-Vest (după Cluj şi Bihor) ca valoare a capitalului social subscris şi pe locul 5 după numărul de firme cu contribuţie străină înregistrate, cu un total de 1.081 de agenţi economici.

Tabel nr. 3.15.


Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
Cea mai importantă investiţie străină din municipiul Bistriţa este cea realizată de Grupul german LEONI într-o fabrică de cablaje electrice, cu circa 4.000 de salariaţi (12% din totalul celor existenţi în oraş) şi o cifră de afaceri anuală de aproape 150 mil. Euro, producţia sa fiind exportată aproape în totalitate. La acesta se adăugă investiţiile cu capital italian în companiile textile ROSEYARNS, ITALTEXTIL, TESITURA, care asigură peste 700 de locuri de muncă şi o cifră de afaceri de peste 30 mil. Euro anual, de asemenea orientată preponderent către export. De remarcat sunt şi investiţiile unor reţele comerciale cu capital străin în unităţi comerciale din municipiul Bistriţa (KAUFLAND, BILLA, PROFI, PLUS, CARREFOUR, etc.), care au creat sute de locuri de muncă.

3.4.2. Comerţul exterior

Exporturile FOB realizate de companiile din Judeţul Bistriţa-Năsăud au fost, în anul 2009, de 379,6 mil. Euro, în timp ce importurile CIF s-au cifrat la 309,4 mil. Euro, judeţul fiind unul dintre puţinele din ţară care înregistrau un excedent al balanţei comerciale (+70,2 mil. Euro). Cu toate acestea, cu un volum al comerţului exterior (importuri + exporturi) de 689 mil. Euro, judeţul are o pondere de doar 1% în activitatea de comerţ exterior al României.
Grafic nr. 3.17. Volumul exporturilor, importurilor şi soldului balanţei comerciale a judeţului Bistriţa-Năsăud în perioada 2005-2009

Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţ-Năsăud, 2010.

În ceea ce priveşte structura exporturilor, aceasta este dominată de maşinile şi echipamentele electrice (53,6% din total, 203 mil. Euro), textile (21,3% din total, 81 mil. Euro), metale (6,5% din total, 25 mil. Euro) i componente auto (6,1%, 23 mil. Euro). În comparaţie cu anul 2005, a crescut ponderea textilelor, echipamentelor electrice şi a produselor din metal, ca urmare a investiţiilor străine realizate în judeţ.

Grafic nr. 3.18. Structura exporturilor FOB realizate de firmele din judeţul Bistriţa-Năsăud


Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010. Calcule proprii.
Deşi nu sunt colectate date la nivel de localitate, dată fiind concentrarea mare a agenţilor economici din judeţ în municipiul Bistriţa (în proporţie de peste 60%), mai ales a acelor firme care activează în domeniile cu un nivel ridicat al exporturilor, putem estima că aproximativ 80% din exporturile judeţului sunt realizate de firmele din Bistriţa. Cei mai importanţi exportatori din municipiul Bistriţa sunt: LEONI şi IPROEB (echipamente electrice), ROSEYARNS, ITALTEXTIL şi TESITURA (textile), RAAL (componente auto) şi ROMBAT (componente auto).
În ceea ce priveşte structura importurilor CIF, predomină secţiunea maşini şi echipamente electrice (39,7%, 123 mil. Euro), textile (18,8%, 58 mil. Euro), materiale plastice şi cauciuc (16,2%, 50 mil. Euro) şi metale (13,3%, 41 mil. Euro). După cum se poate observa, structura importurilor e asemănătoare cu cea a importurilor, explicaţia fiind că multe fabrici din judeţ lucrează în sistem lohn, importând materii prime, pe care le prelucrează şi exportă produse finite (echipamente electrice şi textile). Ponderea mare a materialelor plastice este explicată prin faptul că în judeţ îşi au sediul importanţi procesatori de PVC, care este importat.
Grafic nr. 3.19. Structura importurilor CIF realizate de firmele din judeţul Bistriţa-Năsăud


Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010. Calcule proprii.

3.4.3. Infrastructură şi servicii de afaceri. Structuri asociative

Piaţa de servicii de afaceri din municipiul Bistriţa este una relativ slab dezvoltată, oferta fiind una restrânsă la servicii de bază (financiar-bancare, asigurări, anumite tipuri de consultană). Prin urmare, firmele din municipiu sunt obligate să apeleze la serviciile unor furnizori de servicii de afaceri din afara judeţului (cel mai adesea din Cluj-Napoca).
Oferta de servicii bancare şi de asigurări este una diversificată, în municipiu existând sucursalele a celor mai importante bănci comerciale şi companii de asigurări din România. Acestea gestionează conturile societăţilor comerciale din municipiu, acordă credite şi consultanţă financiară clienţilor lor. Piaţa valorilor mobiliare este una slab dezvoltată, din cauza numărului mic de clienţi. Persoanele fizice sau juridice care doresc să realizeze astfel de investiţii sunt nevoite să se adreseze firmelor de profil din Cluj-Napoca.

Serviciile de consultanţă se rezumă la un număr de circa 10 firme de talie mică, care realizează, în principal consultanţă pentru accesarea de fonduri europene. La acestea se adaugă câteva firme specializate în servicii de publicitate şi inginerie-arhitectură.

Camera de Comerţ şi Industrie este un actor local important pe piaţa serviciilor de afaceri din municipiu. Serviciile sale cuprind: cursuri de formare profesională continuă, informare tehnologică (CIT InfoTech), promovarea proprietăţii intelectuale (antena OSIM), organizarea de târguri şi expoziţii, consultanţă de afaceri şi management, arbitraj comercial, etc.

La nivelul municipiului Bistriţa nu există parcuri industriale sau logistice, fiind, alături de Zalău, singura reşedinţă de judeţ din Regiunea Nord-Vest care nu are o astfel de infrastructură de sprijinire a afacerilor. De asemenea, la nivelul oraşului nu există incubatoare de afaceri sau spaţii expoziţionale, ceea ce limitează accesul IMM-urilor din judeţ la serviciile oferite de acestea. În vecinătatea municipiului, la Sărăţel, există un parc industrial privat, al Grupului Teraplast, precum şi spaţii logistice private. De asemenea, Primăria Bistriţa a depus spre finanţare un proiect de înfiinţare a Parcului Industrial Bistriţa-Sud, o investiţie de peste 10 mil. Euro, ce urmează a fi realizată din fonduri europene.

În Bistriţa există o serie de filiale şi sucursale ale unor asociaţii patronale prezente la nivel naţional. Tot în municipiu există organisme profesionale pentru profesiunile liberale precum: Corpul experţilor tehnici şi contabili, Asociaţia evaluatorilor din România (ANEVAR), Ordinul Arhitecţilor din România.