Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita
IV. RESURSE UMANE 4.1. Demografie
Yüklə 2,98 Mb.
|
IV. RESURSE UMANE4.1. DemografieÎncepând cu anul 1912 numărul populaţiei municipiului Bistriţa a crescut gradual până în 1966 când s-a dublat aproape (de la 13,236 locuitori în 1912 la 25.519 locuitori în 1966). În anul 1930 populaţia oraşului era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari ş.a. În perioada 1966-1977 – într-un singur deceniu - a avut loc o creştere comparabilă cu cea din intervalul 1912-1966 (54 de ani), de 25.519 la 44.339 – o creştere cu 57,55%. Numărul maxim de locuitori s-a înregistrat la recensământul din 1992, când numărul populaţiei ajunge la 87.710 locuitori. În deceniul următor, populaţia scade la 81.259 locuitori. Creşterea vertiginoasă din anii comunismului se datorează industrializării forţate şi exodului populaţiei din mediul rural. După anul 1992, numărul populaţiei scade pentru prima dată cu 7,36% din mai multe cauze, cum ar fi: reducerea semnificativă a activităţilor industriale şi reîntoarcerea în mediul rural, emigrarea în Occident pentru muncă, în condiţiile liberalizării circulaţiei forţei de muncă şi scăderii natalităţii ca urmare a liberalizării avorturilor. Grafic nr. 4.1. Evoluţia populaţiei 1912-2002 
Sursa: Conform datelor primite de la Direcţia judeţeană de statistică, prin Fişa localităţii avem următoarele date statistice privind evoluţia populaţiei municipiului Bistriţa în perioada 2006 – 2009: Tabel nr. 4.1. Evoluţia principalilor indicatori demografici în perioada 2006-2009
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010 Suprafaţa intravilanului rămânând aceeaşi, iar numărul total al populaţiei neînregistrând schimbări semnificative, densitatea rămâne relativ constantă, situaţie care uşurează mult planificările şi proiectele în toate sectoarele vieţii social-economice. Tabel nr. 4.2. Densitatea populaţiei
Sursa: Oficiul de cadastru şi Anuarul statistic Bistriţa-Năsăud, 2010 Analizând rezultatele Recensământului din 2002 pe criteriul sex-vârstă, vom observa că avem de a face cu o populaţie puţin îmbătrânită dacă avem în vedere faptul că, din punct de vedere demografic o populaţie este considerată tânără dacă are sub 5% persoane peste 60 de ani iar datele obţinute ne arată că în 2002 procentul este de 8,94%. Tabel nr. 4.3. Structura populaţiei pe sexe şi vârste la Recensământul din 2002
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud 2010 Tendinţa de îmbătrânire este confirmată de datele existente la nivelul anului 2010, când procentul de persoane cu vârste peste 60 de ani creşte la 11,74%, o creştere de 2,8%. În acelaşi timp, procentul populaţiei între 0-14 ani scade de la 18,84% în 2002 la 14,81% în 2010. O scădere de 4,03%. Grafic nr. 4.2. Structura populaţiei pe sexe şi vârste, 2010 S  ursa Anuarul statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud Structura pe sexe raportată la Recensământul din 2002 şi la datele din 2010, rămâne relativ constantă: 48,98% bărbaţi în 2002 şi 48,75% în 2010. Procentul de femei este de 51,01% în 2002 şi 51,68% în 2010. Dacă urmărim structura pe sexe şi vârste în 2002 şi 2010, notăm o situaţie deosebită la grupa de vârstă 0-14 ani în 2002 şi anume că numărul celor de sex masculin este mai mare decât al celor de sex feminin: 7.810 faţă de 7.566 , o situaţie relativ echilibrată la grupa 15-59 de ani: 28.928 bărbaţi şi 29.686 femei şi o tendinţă de feminizare a populaţiei peste 60 de ani: 3.070 bărbaţi şi 4.199 femei. În anul 2010 situaţia este următoarea: la categoria 0-14 ani avem 6.329 bărbaţi şi 5.087 femei; la categoria 15-59 de ani avem 30.741 bărbaţi şi 31.674 femei, iar la grupa 60+ ani avem 4.112 bărbaţi şi 5.814 femei. După cum se poate observa tendinţele în 2010 sunt foarte asemănătoare cu cele din 2002. În anul 2010 constatăm o scădere a numărului de tineri faţă de 2002, de la 15.317 în 2002 la 12.512 în 2010, fapt cu importante urmări socio-economice pentru viitorul oraşului. O scădere de 18,32%, ceea ce aduce în prim plan problema înlocuirii generaţiilor. Conform datelor prezentate mai jos, centralizate la Recensământul populaţiei din 2002, se observă că etnia română este majoritară, cu 90,59% din totalul populaţiei, a doua ca nivel de reprezentare fiind etnia maghiară cu 6,4%, în total, în municipiul Bistriţa convieţuind 17 etnii cu diferite grade de reprezentare, cea mai mare scădere cunoscând-o etnia germană, care ajung la doar 0,45%, datorită, în special, masivei emigrări de după 1989. Tabel nr. 4.4. Structura etnică la Recensământul din 2002
Sursa: Recensământul populaţiei 2002, INS În prezent (1 ianuarie 2011), oraşul are o populaţie de 85.156 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,2%), urmaţi de maghiari (6%) şi rromi (3,6%). Populaţia de etnie germană a scăzut foarte mult (în urma emigrărilor masive spre Germania), ajungând la numai 0,2%. Din punctul de vedere al apartenenţei religioase populaţia de religie ortodoxă reprezintă 82,62% din total, urmată de confesiunile reformată – 4,53%, penticostală – 4,44%, greco-catolică – 3,33% şi romano-catolică – 1,8%. În total sunt 15 religii declarate. Un procent de 1,07% îl constituie cei fără religie, religie nedeclarată sau atei. Tabel nr. 4.5. Structura după religie la Recensământul din 2002
Sursa: Recensământul populaţiei 2002, INS Cu un mic recul în anul 2007 datorat reducerii natalităţii şi creşterii emigraţiei externe, populaţia municipiului Bistriţa a crescut, în intervalul 2006-2009 cu 1,62%. Grafic nr. 4.3. Evoluţia populaţiei totale în perioada 2006-2009, în municipiul Bistriţa S  ursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010 Sporul natural în perioada 2000-2009 este permanent unul pozitiv, cu un vârf de creştere în anul 2008, când sporul este de +5,0%. G  rafic nr. 4.4. Evoluţia numărului decedaţilor şi născuţilor vii în perioada 2006-2009, în municipiul Bistriţa Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud 2010 Raportul dintre numărul de născuţi vii şi numărul decedaţilor este permanent în favoarea celor dintâi, constatându-se în tot intervalul analizat un spor natural pozitiv şi, deci un potenţial de înlocuire a generaţiilor, pe termen mediu şi lung, favorabil unei dezvoltări socio-economice echilibrate. Tabel nr. 4.6. Mişcarea naturală a populaţiei în municipiul Bistriţa
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud 2010 În ceea ce priveşte structura pe vârste dezechilibrul în favoarea populaţiei de sex feminin se accentuează semnificativ din 2006 în 2009. Astfel, în 2006 proporţia femeilor era de 50,03%, iar în 2009, era de 51,41%. În general, însă structura populaţiei pe sexe este una destul de echilibrată. Rata sporului natural este variabilă, cu o scădere mai accentuată în anul 2007 la +3,6, o revenire în 2008 la +5,0% şi iar o scădere în 2009 la +4,2%. Important este că rata rămâne mereu pozitivă şi ca atare, pericolul îmbătrânirii populaţiei este diminuat. Trebuie să menţionăm aici faptul că Bistriţa este unul dintre puţinele municipii ale României în care sporul natural este permanent pozitiv, observându-se păstrarea tendinţei de creştere a populaţiei în 2010 comparativ cu 2002 Pe fondul noii politici de liberă circulaţie, au apărut fluxuri migratorii externe şi interne care au modificat ponderea grupelor de vârstă. Tabel nr. 4.7. Mişcarea migratorie a populaţiei în anul 2009
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010 Tabel nr. 4.8. Migraţia internaţională în anul 2009
Sursa: Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud, 2010 La nivelul municipiului Bistriţa se constată un sold pozitiv în ceea ce priveşte migraţia internă: 168 şi un sold negativ în privinţa migraţiei externe de -20, puţin semnificativ raportat la numărul total al populaţiei. Din datele prezentate se pot trage următoarele concluzii:
Yüklə 2,98 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||