Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita
Infrastructura turistică şi capacitatea de cazare
Yüklə 2,98 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Tabel nr. 5.1. Structurile de cazare turistică din Municipiului Bistriţa – număr locuri şi categorie de confort (2004)
- Evoluţia specifică perioadei 2005-2010
- Tabel nr. 5.3. Structurile de cazare turistică din municipiului Bistriţa – număr locuri şi categorie de confort (2010)
- Capacitatea de cazare turistică
5.3. Infrastructura turistică şi capacitatea de cazareRepere evolutive (1990-2005)Sub aspectul dimensiunii diversităţii şi calităţii componentelor, infrastructura turistică a cunoscut evoluţii diferenţiate în timp, anii ’90 marcând un recul sub toate aspectele, atât în ceea ce priveşte structurile de primire turistică şi capacităţile de cazare aferente acestora, cât calitatea şi diversitatea serviciilor oferite. Similar situaţiei consemnate pe plan naţional ultima decadă a perioadei totalitariste (1980-1989) – când unei perioade anterioare marcată de evoluţii semnificative ale bazei materiale turistice în general şi a bazei de cazare în special (creştere cu precădere în plan cantitativ) i-a urmat una caracterizată printr-o stagnare treptată, pentru ca sfârşitul acestei perioade să fie marcat de manifestarea unui fenomen continuu de degradare a bazei materiale turistice (accentuat după 1990) –, turismul bistriţean s-a încadrat – în linii mari – în „tiparele” epocii. Cu toate acestea, municipiul Bistriţa a beneficiat de puţine structuri de cazare (o singură categorie tipologică şi cu un nivel de confort redus), localizate exclusiv în perimetrul oraşului propriu-zis (doar trei unităţi de tip hotelier - Coroana de Aur, Bistriţa, Codrişor), cumulând 360 locuri de cazare. Schimbările radicale de după 1989 au avut un impact deosebit şi asupra turismului, pe multiple planuri, regresul general al activităţilor de profil având ca şi cauze majore lacunele cadrului legislativ şi organizatoric (legea nr. 15/1990 şi HG nr. 1228/1990), viteza redusă a reformei din domeniul turismului, trenarea procesului de privatizare etc. Dacă înainte de 1990 întreaga bază de cazare turistică aparţinea unor instituţii ale statului specializate în turism (Ministerul Turismului cu componentele sale ONT, OJT şi BTT) sau unor ministere şi instituţii, implementarea treptată a procesului de privatizare a condus la o diversificare continuă a paletei proprietarilor (societăţi comerciale, persoane particulare). Iniţiativele private, orientate cu precădere înspre edificarea de baze turistice noi (din categoria hotelurilor, apărând însă şi o categorie nouă - cea a pensiunilor turistice, atât în mediul urban, dar şi în ruralul apartenent municipiului), cu o capacitate mai redusă, însă cu o funcţionalitate, flexibilitate şi adaptabilitate mai ridicată la nevoile, preferinţele şi gusturile unei cereri turistice aflate într-o continuă diversificare şi rafinare, dar şi înspre modernizarea şi readaptare funcţională a vechilor stabilimente turistice (acţiuni mult mai costisitoare, fără a asigura însă certitudinea recuperării rapide a investiţiilor), au reuşit să suplinească parţial măsură carenţele majore menţionate şi să atenueze declinul pronunţat al sectorului turistic. Această stare de fapt s-a reflectat şi asupra bazei de cazare turistică, atât sub aspect cantitativ, cât mai ales calitativ. Toate aceste tendinţe au condus, pe de o parte, la creşterea semnificativă a capacităţii de cazare într-un interval de 15 ani (1990-2005) şi la diversificarea categoriilor de unităţi turistice, la impunerea şi generalizarea privatizării turismului şi nu în ultimul rând, la apariţia unor locaţii turistice în mediul rural apartenent municipiului Bistriţa. Tabel nr. 5.1. Structurile de cazare turistică din Municipiului Bistriţa – număr locuri şi categorie de confort (2004)
*Propuse şi acceptate pentru clasificare hotel Sursa: Amenajarea teritoriilor periurbane. Studiu de caz: zona perirbană Bistriţa, 2007 Evoluţia specifică perioadei 2005-2010Curba evolutivă a numărului unităţilor de cazare aferente municipiului Bistriţa în intervalul (2005-2010) relevă o relativă stabilitate, oscilaţiile minime consemnate fiind cuprinse între 11 unităţi în 2005 şi 10 unităţi în toţi ceilalţi ani de referinţă (cu excepţia anului 2009 când numărul lor a scăzut la o cotă minimă de 9 unităţi (pe fondul condiţiilor economice globale dificile care au atins, inevitabil, şi sectorul turistic), revenind la valoarea de 10 unităţi în ultimul an din şirul analizat (conform altor surse statistice, numărul unităţilor de cazare la nivelul municipiului Bistriţa se situează la 13 unităţi). Valorile consemnate în dreptul municipiului Bistriţa (11 unităţi dintr-un total de 24 existente în cadrul ansamblului judeţean, conform statisticii oficiale) relevă poziţia de monopol pe care o deţine la nivelul judeţului, acesta concentrând o pondere importantă din totalul structurilor de cazare existente pe ansamblul întregului judeţ (45,83% în 2005, în anul 2010 ponderea scăzând la „doar” 36%). Conform datelor disponibile, la nivelul anului 2010, pe raza municipiului Bistriţa nivelul de top al clasificării pe categorii de confort (5 stele) lipseşte din oferta de cazare, iar criteriile aferente categoriei 4 stele sunt îndeplinite de o singură structură de cazare – pensiunea turistică Romance. Chiar dacă analiza noastră vizează intervalul temporal 2005-2010, menţionăm că în prima parte a anului 2011 tabloul capacităţilor de cazare de confort superior a suferit o modificare demnă de reţinut, prin apariţia primei unităţi care întruneşte criteriile de clasificare aferente categoriei maxime (5 stele) – hotelul Metropolis din Bistriţa. Construcţia, edificată pe locaţia fostului restaurant Phoenix, dispune de 60 de camere, un centru SPA (cu sală de fitness, saloane de masaj, cosmetică şi înfrumuseţare, saună şi piscină), o parcare de 80 de locuri, două săli pentru conferinţe, un restaurant cu o capacitate de 200 de locuri (cu posibilitatea extindere până la 400 de locuri, unde pot fi organizate diverse evenimente - nunţi, botezuri, aniversări, zile onomastice), şi cu un meniu care oferă deopotrivă preparate cu deschidere internaţională şi din bucătăria autohtonă. Complexul hotelier este materializarea unei investiţii de cca. 12 milioane de euro, amortizarea fiind prevăzută a se face în 2-3 ani. În schimb, majoritatea unităţilor de cazare existente (mai exact 9) sunt clasificate la categoria de confort de 3 stele (o pensiune turistică şi toate hotelurile, cu excepţia hotelului Decebal, încadrat la 2 stele), categoriei inferioare (2 stele) revenindu-i doar 4 din cele 13 unităţi de cazare identificate pe raza municipiului (Popasul turistic de la km 6, o pensiune turistică urbană – amplasată în cartierul Unirea, motelul Azzuro şi hotelul Decebal, deja menţionat - aspect îmbucurător şi în totală contradicţie cu situaţia din urmă cu 10-15 ani, când acestea erau dominante numeric). Lipsa unităţilor de cazare de confort superior este, aparent, una paradoxală, mai ales în contextul în care turismul de afaceri – cel care asigură un segment important din fluxurile consemnate la nivelul municipiului Bistriţa - a înregistrat o evoluţie ascendentă în ultimii ani (cu un recul după debutul crizei economice). Tabel nr. 5.2. Structuri de primire turistica cu funcţiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri la nivelul municipiului Bistriţa în intervalul 2005-2010
Sursa: Institutul Naţional de Statistică Pe acest fond, indicatorii aferenţi unităţilor hoteliere au înregistrat cea mai pronunţată creştere în privinţa numărului de unităţi (de la 3 în 1989 la 6 unităţi în 2005 şi 7 în 2010 - după statistica oficială, inventarierea noastră consemnând 8 unităţi hoteliere funcţionale). Tabel nr. 5.3. Structurile de cazare turistică din municipiului Bistriţa – număr locuri şi categorie de confort (2010)
Sursa: Institutul Naţional de Statistică Grafic nr. 5.1. Număr total structuri de primire turistică 
Sursa: Institutul Naţional de Statistică În cadrul acestora se detaşează hotelurile din categoria trei stele (relativ recent construite – Diana, Krone, Minerva, Decebal, Mya, Select, respectiv hotelurile Coroana de Aur - hotelul etalon al municipiului cu 188 locuri şi Codrişor cu 35 de locuri). În paralel cu creşterea numărului hotelurilor private de dimensiuni mici (sub 50 de locuri, în care se încadrează majoritatea celor edificate după 1990: Decebal - 50 locuri, Codrişor – 35, Select – 38, Minerva – 36 şi Mya – 30 ocuri) şi medii (Coroana de Aur – 188 locuri, Diana - 168 locuri şi Krone - 88 locuri), dublate de iniţierea unor ample lucrări de renovare a unităţilor hoteliere cu tradiţie din cadrul municipiului (Coroana de Aur, Codrişor) asistăm la diversificarea tipologică a structurilor de cazare prin apariţia pensiunilor turistice (Lisa şi Romance), a pensiunilor turistice urbane (Sheriff) şi hostel (municipiul Bistriţa deţine, de altfel, singurele pensiuni turistice şi de tip hostel regăsite la scara întregului judeţ Bistriţa-Năsăud). Cu toate acestea, gradul de diversificare tipologică a structurilor de cazare este unul foarte redus, din oferta de cazare din anul 2010 a judeţului lipsind (din varii motive - fie datorită închiderii unora dintre ele în ultimii ani, a problemelor juridice privind proprietatea, a disfuncţiilor generalizate cauzate de criza economică, a lipsei investiţiilor pentru reabilitare-modernizare etc.) o serie de structuri clasice (a celor de tip cabană, vilă turistică, sat de vacanţă, cabană de vânătoare etc.), dar şi structurile de cazare de tip “lowcost” (tabere de elevi etc.). Comparativ cu unităţile hoteliere, a căror evoluţie în intervalul de referinţă 2005-2010 a înregistrat o evoluţie relativ constantă dpdv numeric şi al capacităţii de cazare, în ultimii doi ani ai acestui interval (suprapuşi crizei economice) structurile de tip motel şi pensiune turistică de pe raza municipiului Bistriţa s-au înscris pe o curbă descendentă (pensiunile turistice începând cu anul 2008). Unicul motel a „rezistat” până în anul 2009 cu un număr constant de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor (48), anul următor consfinţind închiderea sa. Numărul pensiunilor turistice a urmat o evoluţie descendentă în intervalul de referinţă (2005-2010), de la 4 la începutul intervalului analizat (2005), la 3 în intervalul 2006-2008, pentru ca, o dată cu debutul crizei economice, numărul lor să scadă la doar 2 unităţi în 2009, pentru ca anul 2010 această categorie de cazare practic să dispară din evidenţele statistice oficiale. La pensiunile turistice regăsite în statisticile oficiale se pot adaugă pensiunile turistice din Unirea şi Viişoara (câte două în ambele localităţi şi acestea „beneficiind” de o soartă similară celor din municipiu, două dintre acestea, Stefan şi Azuro, fiind neclasificate şi închise sau incluse, ulterior, în categoria hotelurilor sau motelurilor). Tot în acest context, trebuie consemnată o altă tendinţă foarte dinamică specifică perioadei de trecere la economia de piaţă şi a acestui tip de economie: proliferarea deosebită a unui tip de locaţie - vila/casele de vacanţă - reşedinţe secundare, acestea nefiind însă reflectate de către statistica oficială, numărul lor exact scăpând astfel unei evidenţe stricte. Apariţia şi multiplicarea lor rapidă (în sute de obiective) este un rezultat al liberalizării iniţiativei particulare după 1990 şi a ridicării interdicţiei impuse de regimul comunist ca o familie să dispună de mai multe imobile proprietate personală (case, case de vacanţă).
Beneficiind de amplasamente favorabile, valenţe estetico-peisagistice atractive proprii unui peisaj colinar şi montan care le conferă o ambianţă naturală deosebită, dublate de existenţa unui bioclimat de cruţare, a apelor minerale amenajabile (Slătiniţa), a suprafeţelor forestiere compacte pe mari suprafeţe şi a unui fond cinegetic valoros (Cuşma), localităţile Valea Măgheruş, Slătiniţa şi Cuşma relevă atuuri importante pentru a deveni în viitor chiar locaţii de tip staţiune cu vile de vacanţă. Capacitatea de cazare turisticăAnaliza indicatorilor privind capacitatea de cazare turistică (exprimat prin indicatorul număr de locuri) relevă contraste frapante în raport cu numărul structurilor de cazare datorită evoluţiei lor invers proporţionale (structurile de cazare înregistrând o creştere constantă după 1992, iar numărul de locuri oferite o scădere accentuată de la un an la altul pe parcursul întregii perioade pe tot parcursul anilor ’90 ai secolului trecut). Corespunzător, a crescut sensibil şi ponderea acestora în raport cu numărul total de unităţi şi de locuri de cazare, de la 23,7%, respectiv 40,31% în 1989 la 29,2%, respectiv 58,8% în 2002, în timp ce mărimea medie a unei unităţi hoteliere a cunoscut o diminuare în acelaşi interval de referinţă (de la 203 la 167 locuri) urmare a închiderii unor unităţi nerentabile şi mai ales a modificărilor interne în structura şi funcţionalitatea structurilor de cazare turistică (remodelarea / readaptarea funcţională a spaţiilor existente şi a utilizării mai eficiente a acestora). Tabel nr. 5.4. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în intervalul 2005-2010
Sursa: Institutul Naţional de Statistică După anul 2005 însă, situaţia a cunoscut o evoluţie mai echilibrată în privinţa raportului dintre unităţile de cazare şi capacitatea de cazare existentă, numărul relativ constant de structuri de cazare reflectându-se în menţinerea unei corespondenţe similare (cu oscilaţii reduse de la un an la altul) a locurilor de cazare puse la dispoziţia turiştilor (cu excepţia anului 2010 - vezi tabelul de mai sus). În anul 2010, la nivelul municipiului Bistriţa, capacitatea de cazare turistică existentă a cumulat un număr de 876 locuri, în creştere scădere cu 170 de locuri faţă de anul precedent (în 2009 fiind consemnate statistic 706 locuri de cazare, alte surse statistice indicând un număr de 657 locuri grupate în 340 de camere), creşterea menţionată datorându-se aproape exclusiv aportului structurilor de tip hotelier, locurile de cazare hoteliere crescând de la 605 locuri la 777), celelalte tipuri de structuri de cazare menţinându-şi capacitatea de cazare la parametri similari perioadei anterioare. Grafic nr. 5.2. 
Sursa: Institutul Naţional de Statistică Din perspectivă teritorială, raportat la cifrele de la nivel judeţean, Bistriţa monopolizează o pondere ridicată (33,36%) din capacitatea totală de cazare existentă la nivel judeţean (2626 locuri în 2010), aspect care evidenţiază postura de pol major de atracţie judeţean pe multiple planuri (cultural, artistic, ştiinţific, afaceri, sănătate, politic, sportiv etc.) şi a cărui ofertă şi facilităţi motivează o pondere mult mai ridicată de persoane să descindă aici în comparaţie cu celelalte centre urbane. Capacitatea de cazare concentrată în Bistriţa (876 locuri) poziţionează municipiul pe locul secund la nivel judeţean, fiind depăşit doar de oraşul Sângeorz Băi (graţie statutului său de staţiune balneoclimaterică şi a celor 1002 locuri de cazare deţinute grupate în cadrul celor două complexe hoteliere balneare – Hebe şi Someşul şi a celor 120 de locuri ale taberei de elevi şi preşcolari), depăşind, în schimb, net (cu valori variabile, mergând până la de 16 ori!) capacitatea de cazare a celorlalte oraşe din judeţ, a căror ofertă de cazare – atât din punct de vedere tipologic, cât mai ales al numărului de locuri şi al categoriei de confort – se plasează la valori incomparabil mai reduse (urmare şi a unei cereri turistice mai reduse care nu au justificat – cel puţin până în prezent - astfel de amenajări): Beclean cu 56 locuri grupate într-o unitate de tip hotel şi un motel, respectiv Năsăud cu 48 de locuri într-o singură unitate hotelieră. Pe tipuri de structuri, cele mai multe locuri de cazare existente la nivelul municipiului Bistriţa, revin, firesc, hotelurilor (777 locuri în 2010, respectiv 88,7% din totalul locurilor de cazare din municipiu, 37,57% din totalul locurilor de cazare din hotelurile de pe raza judeţului şi 29,59% din totalul locurilor de cazare din judeţ, cu o creştere semnificativă faţă de anii anteriori, în 2009 fiind înregistrate doar 605 locuri de cazare în hoteluri, cu o pondere de 28,34% din totalul locurilor de cazare din hotelurile din judeţ şi 22,5% din totalul locurilor din judeţ), Celorlalte tipuri de structuri regăsite în oferta de cazare a municipiului le revin, evident, ponderi mult mai reduse, direct proporţionale cu cererea relativ limitată pentru acestea: unitatea de tip motel (Azzuro) şi-a menţinut un număr constant de locuri de cazare pe toată perioada până în 2009 (48), pentru ca în 2010 unitatea neregăsindu-se în statisticile oficiale, iar pensiunile turistice au înregistrat o scădere continuă pe toată durata intervalului 2005-2010 (de la 74 locuri în 2005 la 58 în anii 2007-2008, apoi 53 în 2009 şi doar 51 în 2010). Aceste valori reflectă, de altfel, destul de fidel şi dimensiunile şi ponderea cererii turistice la nivelul tipurilor şi formelor de turism practicate şi regăsite în opţiuni predilecte pentru anumite categorii de cazare (turism de afaceri şi cultural – hoteluri, turism de tranzit – motel şi popas turistic). Tabel nr. 5.5. Capacitatea de cazare turistică în intervalul 2005-2010 pe diferite niveluri spaţiale de raportare
Sursa: Institutul Naţional de Statistică Capacitatea de cazare turistică în funcţiune de la nivelul municipiului Bistriţa (exprimând numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către unităţile de cazare turistică pe baza numărului de zile cât funcţionează efectiv unităţile în perioada considerată) a fost, în anul 2010, de 318806 locuri-zile, în creştere cu peste 31,5% faţă de anul 2005 şi cu 16,4% faţă de anul precedent (reflectând creşterea numărului locurilor de cazare cu cca. 170 faţă de anul 2009). În profil temporal, în întregul interval analizat (2005-2010), capacitatea de cazare turistică în funcţiune a fost caracterizată de evoluţii constant ascendente, ceva mai moderate în intervalul 2005-2009 (de la 242374 în 2005 la 273854 în 2009, respectiv o creştere de aproape 13% ), fapt care relevă, în condiţiile în care numărul de locuri a cunoscut o evoluţie ascendentă modestă (de la 679 la 706 între 2005 şi 2009, respectiv de aproape 4%), o utilizarea mai eficientă a capacităţii existente. Cea mai mare parte din capacitatea de cazare în funcţiune la nivelul municipiului este grupată în unităţile de tip hotelier (88,5% din totalul existent la nivelul municipiului şi 39,25% din capacitatea totală de cazare în funcţiune a judeţului), urmată la mare distanţă de pensiunile turistice (6,01%), şi motel (5,48%), în timp ce, pentru comparaţie, la nivel naţional hotelurile deţin peste 66% din capacitatea în funcţiune, fiind urmate, la mare distanţă, de pensiunile turistice şi cele agroturistice. Tabel nr. 5.6. Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistica în intervalul 2005-2010
Sursa: Institutul Naţional de Statistică Din perspectivă teritorială, la nivelul anului 2010 capacitatea de cazare a municipiului Bistriţa reprezintă o pondere de 44,35% din cea existentă la nivel judeţean (în creştere cu aproape 6% faţă de anul precedent, când deţinea doar 38,9%) şi doar 3,93 % din cea a Regiunii de Nord-Vest (faţă de 3,61% în 2009), valoare care poziţionează municipiul Bistriţa într-o poziţie privilegiată în raport cu celelalte centre urbane sau localităţi care deţin structuri de cazare din judeţ, a căror capacitate de cazare se situează la cote mult inferioare: Tiha Bârgăului cu 55 692 număr locuri-zile şi Şieu Măgheruş cu 30946 – acestea deţinând poziţii următoare Bistriţei în prezenta ierarhie, depăşind celelalte centre urbane (cu excepţia oraşului Sângeorz-Băi): Beclean cu 20358 număr locuri-zile şi Năsăud (care la în anul 2010 nu mai figurează în evidenţele statistice cu structuri de cazare autorizate), desigur, în strânsă corelaţie cu oferta de cazare existentă (ale cărei caracteristici dimensionale şi calitative – regăsite fidel şi în dimensiunile acestui indicator - au fost trecute în revistă anterior). Tabel nr. 5.7. Capacitatea de cazare turistica în funcţiune la nivelul localităţilor în intervalul 2005-2010
Sursa: Institutul Naţional de Statistică Grafic nr. 5.3. Yüklə 2,98 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||