Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

5.5. Produse şi servicii turistice, facilităţi pentru agrement şi divertisment

În municipiul Bistriţa funcţionează un centru de informare turistică – singurul, de altfel, la scara întregului judeţ - aflat sub tutela primăriei (acesta nu se regăseşte însă pe lista centrelor de informare turistică autorizate postată pe site-ul MDRT !).

Există însă o serie de alte primării (inclusiv în mediul rural) care au solicitat aviz pentru proiecte de înfiinţare, fără ca vreuna dintre aceste iniţiative să se materializeze efectiv până în prezent.

Centrul de informare din Bistriţa a fost înfiinţat în anul 2010 Primăriei municipiului cu scopul de a promova potenţialului turistic al oraşului şi a facilita informarea celor interesaţi de oportunităţile pe care le poate oferi municipiul ca şi destinaţie turistică propriu-zisă, încercând să pună în evidenţă patrimoniul istoric, arhitectural şi cultural al oraşului şi zonei din proximitate prin organizarea şi promovarea unor activităţi diverse. În acest scop, CIT pune gratuit la dispoziţia turiştilor materiale promoţionale şi informaţii de specialitate pentru a-i ajuta să identifice reperele de interes turistic din oraş (pliante, hărţi, fotografii şi ghiduri turistice), precum şi unităţile de cazare, alimentaţie-restauraţie şi de agrement-divertisment (cluburi, agenţii de turism) sau diverse servicii/facilităţi existente), oferind totodată accesul la internet pentru informaţii de interes turistic.

CIT Bistriţa este amplasat în centrul istoric al oraşului, în apropierea sediului primăriei, pe una din cele mai importante artere pietonale şi comerciale – Strada Nicolae Titulescu, nr. 6.

Pe piaţa turistică bistriţeană operează un număr de 29 de agenţii de turism, care pun la dispoziţia turiştilor diverse programe turistice în ţară şi străinătate, multe dintre acestea oferind şi servicii de ticketing pentru cele mai importante companii de transport aerian. Majoritatea agenţiilor de turism (27) sunt agenţii turoperatoare, doar 2 dintre acestea având profilul detalilist.
Sectorul de alimentaţie publică – restauraţie relevă o „consistenţă” redusă, atât ca număr (16 de unităţi autorizate), cât şi ca tipologie (slab diversificată - vezi mai jos), distribuţia unităţilor încadrate acestei categorii relevând prezenţa a 12 restaurante clasice şi a unui restaurant-pensiune, a doar două baruri de zi şi a unui singur cafe-bar. Practic, în „peisajul” de profil lipsesc majoritatea unităţilor regăsite în nomenclatorul de unităţi încadrabile categoriei analizate (precum cele de tip bar de noapte, bistro, berărie, braserie, cofetării, crame, disco-bar, grădină de vară, pizzerie, snack-bar etc.), fără a mai pune în discuţie lipsa restaurantelor cu specific (nici naţional, nici a celor proprii unor bucătării naţionale cunoscute în domeniu), fapt care are cu impact negativ semnificativ în percepţia turiştilor (români, dar mai ales străini).

Criteriul calitativ, respectiv categoria sau numărul de stele al acestor unităţi relevă o situaţie omogenă la nivelul unităţilor autorizate (regăsindu-se doar categoria 2 şi 3 stele), criteriile aferente categoriei 3 stele fiind întrunite de 10 unităţi (8 de tip restaurant şi cele două baruri de zi), pentru care în dreptul categoriei 2 stele să fie consemnate doar 6 unităţi (5 restaurante şi un cafe bar).

Tipologia unităţilor din această categorie este întregită de prezenţa unor cluburi şi discoteci (Afro Club, Metroplolis, Club Seven, Moonlight, Ambasador, Anytime, Baby Blue, Amantes, Red&White, Disco Galaxy).
Sectorul de agrement-divertisment turistic relevă o prezenţă foarte modestă şi puţin diversificată pe raza municipiului, fiind reprezentat de doar câteva produse clasice destinate sezonului estival (Pădurea Schulerwald, ştrandul municipal Codrişor, care a beneficiat recent de o serie de lucrări de modernizare – reducerea adâncimii bazinului mare prin turnarea unui strat de beton, instalarea de duşuri, toalete ecologice, coşuri de gunoi etc.) şi mai puţin hibernal (inclusiv datorită limitării majore induse de condiţiile morfoclimatice specifice, bistriţenii utilizând ani la rândul un areal la sud de municipiul, pe un versant prelung de pe raza comunei Budacu, unde se practică schiul de către publicul larg, fără a beneficia de amenajări speciale, respectiv patinoarul artificial amenajat pe perioada sezonului rece în parcarea din faţa Sălii Sporturilor). Trebuie menţionat faptul că municipalitatea a iniţiat un proiect destinat construirii unei pârtii de schi în viitorul complex sportiv şi de agrement Wonderland, al cărui studiu de fezabilitate a recomandat oportunitatea construirii unei singure pârtii (în loc de trei cum se dorise iniţial, cu o lungime de 1062 m, 875 m, 992 m), valoarea estimată a investiţiilor ridicându-se la 7,8 milioane Euro. Viitoarea amenajare va include alături de pârtia de 1083.56 m lungime, o bretea de 369 m, un telescaun cu o lungime de 962 m şi o capacitate de 1200 de persoane pe oră, precum şi alte componente adiacente specifice unei asemenea amenajări (lac acumulare, reţea de aducţiune, conductă presiune, 4 tunuri de zăpadă, clădiri pentru staţia de plecare etc.).

Se remarcă lipsa din oferta turistică a municipiului a produselor neclasice (ex. cazul parcurilor tematice) sau reprezentarea lor modestă (precum festivalurile tematice Serbările Bistriţei medievale, Festivalul internaţional de folclor „Nunta Zamfirei” şi altele - vezi mai jos), cu mult sub nivelul la care resursele existente, pe de o parte, şi intenţiile autorităţilor locale, a ONG-urilor şi promotorilor privaţi de a susţine afirmarea acestora ar putea îndreptăţi ca aceste componente să se regăsească cu o participare mult mai consistentă în oferta turistică a municipiului Bistriţa şi să contribuie astfel la atragerea unor fluxuri turistice mai ridicate şi, implicit, să conducă la rezultate economice pe măsura aşteptărilor.

Această stare de fapt are toate şansele de remediere sensibilă, în contextul realizării unui obiectiv important care figurează pe agenda administraţiei publice locale – complexul sportiv şi de agrement Wonderland – prevăzut a se extinde pe o suprafaţă de cca. 300 de hectare, în perimetrul cărora se vor circumscrie, alături de spaţii de cazare şi birouri, atât dotări destinate sezonului estival (aquapark, înot, polo, badminton, ciclism, călărie, golf terenuri de tenis, baschet, fotbal), cât şi pentru sporturile de iarnă (schi, patinaj).
Târgurile şi expoziţiile se constituie în centre de polarizare temporară (durata variabilă) a unor activităţi cu specific comercial sau expoziţional (de regulă produse noi şi avangardiste) şi a interesului specialiştilor şi vizitatorilor.

Dacă târgurile nu figurează în calendarul evenimentelor de acest gen, expoziţiile organizate în Bistriţa relevă – la nivelul anului 2010 – o prezenţă modestă, inclusiv datorită lipsei unui spaţiu adecvat care să ofere facilităţi optime derulării unor evenimente de anvergură de acest tip. Spaţiile pe care le pune la dispoziţie Sala Polivalentă sunt improprii desfăşurării manifestărilor expoziţionale, în intenţia municipalităţii figurând construirea unui complex care să inclusă un parc tehnologic, un centru de afaceri şi un spaţiu expoziţional ultramodern, care va fi amplasat fie în parcul industrial de la Sărata, fie în spaţiul fostului CPL. Spre deosebire de Bistriţa – a cărei poziţia modestă ocupată în peisajul evenimentelor de profil la scara regională şi naţională, şi prin comparaţie, municipiul Cluj-Napoca a găzduit în anul 2010, în pofida dificultăţilor economice generale – nu mai puţin de 34 de astfel de manifestări, cu o tematică diversificată şi derularea lor extinzându-se pe durata întregului an, cu excepţia lunilor iulie şi august).

Expoziţiile organizate în Bistriţa se derulează sub egida Camerei de Comerţ şi Industria Bistriţa-Năsăud sunt:

- EXPO Bistriţa, ajuns la ediţia a XVII-a, derulat în anul 2011 în intervalul 17-20 martie, participanţii (producători şi comercianţi) – în număr de 30 – expunând o gama variată de produse şi bunuri de larg consum (confecţii pentru femei şi bărbaţi, haine din piele, tricotaje, articole de lenjerie, încălţăminte, articole de marochinărie, produse de curăţenie şi întreţinere, produse cosmetice, bijuterii, artizanat, biciclete. Centrul Europe Direct din cadrul Camerei de Comerţ a pus la dispoziţia vizitatorilor materiale informative privind Uniunea Europeană, informaţii despre proiectele aflate în derulare, acţiuni de promovare organizate. Pe parcursul desfăşurării expoziţiei, în standul Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud au fost organizate concursuri de cunoştinţe generale privind Uniunea Europeană.

- Bistriţa CONSTRUCT, ajuns la ediţia a XX-a în acest an (perioada de derulare fiind între 02-05 iunie 2011), grupând un număr de 32 de expozanţi cu profiluri foarte diversificate (producători, comercianţi, distribuitori de materiale de construcţii, materiale pentru instalaţii, decoraţiuni interioare şi exterioare, mobilă, echipamente pentru amenajare şi întreţinere spaţii verzi, articole electrotehnice şi de iluminat, aparate pentru purificarea apei, aerului, echipamente de filtrare, soluţii moderne pentru încălzire a locuinţei, servicii bancare, oferte imobiliare, autoturisme).
Festivalurile şi evenimentele culturale de diferite tipuri reprezintă manifestări artistice din domenii variate care se adresează segmentului de practicanţi ai turismului cultural (film-cinematografie, muzică clasică, teatru, folclorice, muzică modernă - începând de la jazz, la muzică electronică, pop şi rock -, poezie, epigrame, umor, chitară etc.) şi pot avea caracter naţional sau internaţional.

Dintre evenimentele cu impact semnificativ găzduite şi derulate în municipiul Bistriţa se pot reţine:

- Festivalul Concurs - Blow Music & Dance - festival naţional - concurs de muzică uşoară şi dans (aflat la prima ediţie în 2011);

- Festivalul Pfingstfest derulat la Bistriţa şi Livezile în jurul datei de 16 iulie în cadrul manifestărilor „Zilelor Municipiului Bistriţa”. Festivalul a fost fondat prin iniţiativa Comitetului Naţional al Grupurilor Folclorice – I.G.F. Romania, Fundaţia „Marylen” şi Asociaţia Folclorică „Balada” Bistriţa, la care se adaugă Centrul Cultural Municipal Bistriţa şi, desigur, comuna Livezile. Organizarea Pfingfestului a avut ca unul dintre principalele scopuri întâlnirea pe meleagurile natale a saşilor plecaţi din zonă şi stabiliţi în state de limbă germană din Europa. Prezenţa unor ansambluri germane din străinătate şi din ţara, dar şi a unor ansambluri româneşti de prestigiu, conferă acestei manifestări cultural-artistice un farmec şi o atractivitate deosebită;

- Festivalul internaţional de folclor „Nunta Zamfirei”, derulat deja pe parcursul a 15 ediţii, în perioada sfârşitului lunii iulie şi începutul lunii august, cu participare internaţională. În anul 2011, festivalul va fi organizat între 29-31 iulie, şi reuneşte ansambluri din Cehia, Rusia, Franţa, Cipru, Croaţia, Israel, Spania, Turcia, Serbia, Ucraina şi bineînţeles, Romania (Bistriţa, Bacău şi Arad).

- Festivalul  Concurs  "TRANSILVANIA ROCK" desfăşurat în luna august;

- Festivalul Tradiţiilor Ţigăneşti organizat în data de 15 august (Ziua Fecioarei Maria) sub patronajul Primăriei Municipiului Bistriţa, manifestările (dominate de cântec, joc şi petreceri în stil propriu) derulându-se atât în centrul istoric (unde sunt amenajate scene în aer liber), cât şi în diferite grădini de vară din oraş;

- Festivalul Internaţional al Fanfarelor "Mihai Warga" ajuns la a V-a ediţie, iniţiat de Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa, cu participare internă (cinci formaţii româneşti, trei din ţară - Fanfara Municipiului Reghin, Fanfara „Albini” din Cluj-Napoca şi Fanfara Bisericii Creştine Baptiste din Lugoj, la care se adaugă şi două formaţii bistriţene - Muzica Militară a Garnizoanei Bistriţa şi Fanfara Bisericii Creştine Baptiste Bistriţa) şi străină (ex. orchestra de suflători din Salgatorjan şi Fanfara din localitatea Csorvas – ambele din Ungaria, Bursa Mehter din Turcia);

- Festivalul Concurs Naţional "Bistriţa Folk" organizat sub egida Centrului Cultural Municipal Bistriţa şi ajuns în 2010 la ediţia a XI-a;

- Festivalul Naţional de Teatrul Profesionist “Liviu Rebreanu”, ajuns în 2010 la cea de a-VI-a ediţie (s-a derulat în perioada 24-28 noiembrie), cu o paletă largă de evenimente şi activităţi (pe lângă spectacolele propriu-zise, aparţinând tuturor speciile genului dramatic: drame, tragedii sau comedii, având loc târg de carte şi expoziţii cu vânzare de carte, expoziţii foto şi de afişe, întâlniri cu actori şi scriitori etc.);

- Festivalul "Rădăcinile Eternităţii" vizând cu precădere repunerea în scena a obiceiurilor şi datinilor şi revigorarea şi păstrarea nealterată atât a tradiţiilor de factură religioasă legată de Naşterea lui Isus Hristos, cât şi a unor obiceiuri de Anul Nou, în cea mai mare parte a lor de esenţă laică, precreştină (ex. Capra, Ursul etc.). Festivalul este organizat în perioada 1 – 30 decembrie de Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa, ajungând în anul 2010 la cea de-a XXV-a ediţie. În perioada derulării găzduieşte numeroase activităţi cultural – artistice susţinute de către colective artistice din ţară şi străinătate, care pun în valoare obiceiuri şi tradiţii folclorice specifice sărbătorilor de iarnă din zonele şi ţările de provenienţă.

- Serbările Bistriţei medievale, ajunse la ediţia a V-a în 2011 (derulate în perioada 24 – 26 iunie, la Turnul Dogarilor şi pe Pietonalul din Centrul Istoric al Bistriţei), eveniment organizat de Asociaţia Culturală Bistriţa Medievală şi Centrul Cultural Municipal “George Coşbuc” Bistriţa, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Bistriţa, Centrului Judeţean pentru Cultură şi Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, AJOFM, Asociaţiei saşilor bistriţeni din străinătate şi al Asociaţiei Nösner Land Bistriţa. Evenimentul îşi propune să redescopere şi să valorifice istoria medievală bogată a oraşului, Bistriţa (Bistritz), cândva unul dintre cele şapte oraşe-cetate medievale săseşti care au dat numele german al Transilvaniei, „Siebenbürgen“: Braşov (Kronstadt), Cluj (Klausenburg), Mediaş (Mediasch), Orăştie (Broos), Sibiu (Hermannstadt) şi Sighişoara (Schassburg). Pe durata festivalului, se organizează şi Târgul de vară al saşilor bistriţeni (găzduit de Pietonalul bistriţean).