Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

5.4. Circulaţia turistică

Datele statistice cu privire la circulaţia turistică au la bază sosirile turiştilor în structurile de cazare, respectiv ale celor care se cazează în afara localităţii de domiciliu/reşedinţă pentru cel puţin o noapte. Celelalte categorii de persoane (vizitatorii, persoanele cazate în cabanele proprietate privată din zonele de agrement sau care nu apelează la o structură de cazare oficială) nu sunt consemnate statistic şi, implicit, nu se regăsesc în datele privitoare la acest indicator.

Astfel, la nivelul anului 2010, unităţile de cazare de pe raza municipiului Bistriţa au înregistrat (conform datelor INS) un număr de 38891 de sosiri ale turiştilor, în scădere semnificativă (cu peste 38%) în comparaţie cu anul 2006 (50029 turişti), anul de maxim aflux turistic la nivelul municipiului din intervalul de referinţă 2005-2010. Ulterior, acest indicator s-a înscris pe un trend descrescător, iniţial cu valori reduse (în anii 2002-2008), pentru ca începând cu anul 2009, pe fondul condiţiilor economice dificile, numărul anual de sosiri să înregistreze un recul semnificativ (o scădere cu -25,14% faţă de anul 2008 şi cu -27,19% faţă de anul 2006). Anul 2010, odată cu îmbunătăţirea uşoară climatului economic, marchează reluarea trendului crescător, încă timidă şi departe de valorile anterioare anului 2008 (creştere cu 6,75% faţă de 2009).
În contextul dominanţei structurilor hoteliere în oferta de cazare a municipiului (numeric şi dpdv al locurilor puse la dispoziţia turiştilor), analiza numărului de sosiri la nivelul hotelurilor reflectă cu acurateţe evoluţiile generale ale indicatorului pe ansamblu. Astfel, numărul de sosiri hoteliere urmează, ponderal şi temporal, un curs similar: punctul maxim (45045) din anul 2006 a fost urmat de scăderi treptate şi cu valori reduse în următorii doi ani ai intervalului (2007 – 44129 şi 2008 - 42765) pentru ca în anul 2009 să fie consemnat punctul de minimă inflexiune al curbei evolutive (31081 sosiri), reflectând astfel “apetitul” mult mai diminuat pentru activităţile turistice generat de contextul economic dificil caracteristic acestei perioade, cu efectele asociate – scăderea puterii de cumpărare şi a nivelului de trai şi a veniturilor direcţionate spre alte activităţi decât cele de strictă necesitate, precum cele turistice). Minimul consemnat a fost urmat de un uşor reviriment în 2010, pe fondul îmbunătăţirii climatului economic, a unui creşteri a puterii de cumpărare şi a atractivităţii mediului urban mai degrabă pentru pseudoturişti (cei sosiţi cu scop de afaceri, profesional, sportiv, învăţământ şi mai puţin pentru turiştii veritabili, motivaţi de cultură sau agrement-divertisment).
Tabel nr. 5.8. Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică în municipiul Bistriţa în intervalul 2005-2010

Localitate	Tipuri de structuri de primire turistică	Anul 2005	Anul 2006	Anul 2007	Anul 2008	Anul 2009	Anul 2010
		Număr persoane
Municipiul Bistriţa	Total	42.747	50.029	49.725	48.661	36.429	38.891
	Hoteluri	38.127	45.045	44.129	42.765	31.081	33.513
	Moteluri	2.031	1.569	1.994	1.926	2.119	1.601
	Pensiuni turistice	2.589	3.415	3.602	3.970	3.229	3.777

Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Evoluţiile numărului anual de sosiri consemnate în dreptul celorlalte tipuri de structuri de cazare (motel şi pensiune turistică) au fost sinuoase în intervalul de referinţă (2005-2010), mai neregulate decât în cazul sosirilor hoteliere (cu creşteri şi/sau descreşteri de la un an la altul, fără a urma un curs uniform, şi chiar contradictorii, însă cu valori (în cifre absolute şi relative) şi mai puţin abrupte faţă de evoluţiile consemnate în cazul hotelurilor.
Grafic nr. 5.4.


Sursa: Institutul Naţional de Statistică
La nivelul anului 2010, opţiunile de cazare ale turiştilor sosiţi în municipiul Bistriţa s-au îndreptat, evident, într-o pondere foarte ridicată spre hoteluri (86,17%), pe fondul dominanţei turismului de afaceri, cultural-ştiinţific şi de tranzit, un număr considerabil mai redus apelând la pensiunile turistice (3777 persoane, respectiv 9,71% din total) şi motel (1601, respectiv 4,11%), în timp ce ponderile consemnate la nivel judeţean a celor cazaţi în hoteluri relevă o pondere de circa 86,5%, mult superioară mediei ponderale consemnate la nivel regional (Regiunea de Nord-vest - 65%) sau naţional (circa 74%).

Grafic nr. 5.5.


Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Tabel nr. 5.9. Evoluţia sosirilor de turişti la nivel de localităţi în intervalul 2005-2010

pe

Localitate	Anul 2005	Anul 2006	Anul 2007	Anul 2008	Anul 2009	Anul 2010
	Număr persoane
Bistriţa-Năsăud	65.762	71.182	72.570	67.576	51.972	52.934
Mun. Bistriţa	42.747	50.029	49.725	48.661	36.429	38.891
Beclean	876	1.440	1.496	1.442	748	838
Năsăud	474	726	1.044	110	109	0
Sângeorz-Băi	14.206	12.330	13.248	11.281	10.548	4.832
Budacu de Jos	253	220	336	255	5	0
Măgura Ilvei	0	0	0	0	28	49
Şieu-Măgheruş	365	750	827	1.202	395	3.985
Teaca	73	253	211	359	0	0
Telciu	396	0	0	0	0	0
Tiha Bârgăului	6.372	5.434	5.683	4.266	3.710	4.339

Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Din perspectivă teritorială, se remarcă cu uşurinţă dominanţa Bistriţei pe plan judeţean şi în ceea ce priveşte numărul de înnoptări, sosirile turiştilor în municipiul Bistriţa surclasând practic (cu valori variabile, pe cele ale celorlalte localităţi care dispun de unităţi de cazare (ex. de la 7-8 ori – cazul Oraşului Sângeorz-Băi, până la 50 de ori în cazul oraşului Beclean sau 800 de ori – Măgura Ilvei!), reflectare a modului în care diverşi factori îşi pun amprenta asupra motivaţiei turistice şi a fluxurilor efectiv înregistrate (oferta turistică de ansamblu, calitatea ofertei de cazare, tipul sau forma de turism practicată, promovarea turistică etc.).
Evoluţia numărului de înnoptări relevă - în intervalul 2005-2010 - o tendinţă similară celei consemnate la indicatorul sosiri turişti (cu un decalaj de un an la altul), atât pe ansamblul municipiului, cât şi la nivelul tipurilor de structuri de cazare: un trend pronunţat ascendent până în 2007 (anul de maxim aflux turistic) de la 71499 în 2005 la 82983 în 2007, urmat de aceeaşi scădere, iniţial mai moderată (la 79616 în anul 2008, anul de debut al crizei economice), la o prăbuşire în 2009, accentuată din raţiunile deja menţionate (ajungând la 57170, respectiv o scădere cu peste 31% faţă de 2007!).
Grafic nr. 5.6.


Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Anul 2010 a consemnat, şi la acest indicator, similar celui de sosiri turişti, un uşor reviriment (60651, respectiv o creştere cu 6,08% faţă de anul de maximă „depresiune” – 2009).
Analiza în profil teritorial relevă o dată în plus poziţia privilegiată a Bistriţei pe plan judeţean şi în ceea ce priveşte numărul de înnoptări realizate, valorile consemnate pe ansamblul municipiului surclasând practic (cu valori de până la 8-9 ori) pe cele ale celorlalte localităţi care dispun de unităţi de cazare (cu excepţia oraşului Sângeorz-Băi, din raţiunile deja trecute în revistă).

Grafic nr. 5.7.


Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Tabel nr. 5.10. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri şi localităţi în intervalul 2005-2010

Tipuri de structuri de primire turistică	Localitate	Anul 2005	Anul 2006	Anul 2007	Anul 2008	Anul 2009	Anul 2010
		Număr persoane
Total general	Bistriţa-Năsăud	274.784	260.665	253.267	239.143	178.850	137.873
Hoteluri	Total Bistriţa-Năsăud	262.646	242.527	233.727	214.992	162.295	117.789
	Mun. Bistriţa	65.779	72.992	74.572	70.257	50.060	53.087
	Beclean	1.140	1.146	1.105	1.813	536	822
	Năsăud	520	2.310	6.045	235	443	0
	Sângeorz-Băi	187.948	159.525	145.230	137.535	106.679	53.323
	Şieu-Măgheruş	0	0	0	0	0	5.199
	Tiha Bârgăului	7.259	6.554	6.775	5.152	4.577	5.358
Moteluri	Total Bistriţa-Năsăud	2.655	3.312	3.551	5.904	3.495	8.783
	Mun. Bistriţa	2.393	1.572	2.167	2.217	2.564	1.822
	Beclean	0	571	1.020	3.378	926	6.961
	Budacu de Jos	262	1.169	364	309	5	0
Vile turistice	Total Bistriţa-Năsăud	348	549	13	0	0	0
	Sângeorz-Băi	348	549	13	0	0	0
Tabere de elevi si prescolari	Total Bistriţa-Năsăud	5.369	7.008	8.517	9.459	7.191	4.986
	Sângeorz-Băi	4.653	7.008	8.517	9.459	7.191	4.986
	Telciu	716	0	0	0	0	0
Pensiuni turistice	Total Bistriţa-Năsăud	3.327	5.715	6.244	7.142	4.546	5.742
	Mun. Bistriţa	3.327	5.715	6.244	7.142	4.546	5.742
Pensiuni agroturistice	Total Bistriţa-Năsăud	439	1.554	1.215	1.646	1.323	573
	Măgura Ilvei	0	0	0	0	138	60
	Şieu-Măgheruş	366	767	916	1.228	1.018	264
	Teaca	73	787	299	418	0	0
	Tiha Bârgăului	0	0	0	0	167	249

Sursa: Institutul Naţional de Statistică
La nivelul municipiului Bistriţa indicele de utilizare net al capacităţii de cazare reflectă cu fidelitate evoluţiile indicatorilor trecuţi în revistă anterior, urmând un curs crescător - pe fondul sporului numărului de sosiri şi al înnoptărilor realizate - până în anul 2007 (de la 29,5% în 2005 la 32,93% în 2007), pentru ca ulterior, debutul crizei economic să îşi pună amprenta şi asupra acestui coeficient (care a scăzut la 30,58% în 2008, iar ulterior, în decurs de numai un an (2008-2009) s-a prăbuşit de la cu 21,73% la 20,88%, fără însă ca anul 2010 să marcheze revirimentul uşor consemnat la ceilalţi indicatori analizaţi anterior (sosiri turişti) şi să semnaleze astfel mult aşteptata depăşire a recesiunii sectorului turistic şi de revenire pe o curbă evolutivă ascendentă.

Evoluţiile înregistrate în dreptul duratei medii a sejurului aferente municipiului Bistriţa au urmat, practic, trendurile „îmbrăţişate” de indicatorii corespondenţi la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, Regiunii de NV şi României, chiar dacă cifrele ponderale aferente municipiului Bistriţa consemnează valori sub mediile celor trei nivele spaţiale superioare de raportare (judeţean, regional şi naţional). Valorile diferă, desigur, de la un nivel la altul (cu o creştere proporţională a valorilor consemnate în funcţie de scara de raportare - de la municipiu la judeţ şi mai departe la nivelul regiunii Nord-Vest şi a ansamblului naţional) însă păstrează – în linii mari – diferenţele dintre ele pe durata întregului interval şi la nivelul fiecărui an din şirul de referinţă (2005-2010),

Tabel nr. 5.11. Evoluţia comparativă pe diferite niveluri de raportare spaţială a indicelui de utilizare netă a capacităţii de primire turistică în intervalul 2005-2010

Indice de utilizare netă a capacităţii de primire turistică	Anul 2005	Anul 2006	Anul 2007	Anul 2008	Anul 2009	Anul 2010
	%
România	33,42	33,61	36,04	35,02	28,35	25,16
Regiunea N-V	32,24	32,06	34,05	32,69	27,70	23,25
Judeţul Bistriţa-Năsăud	32,75	31,23	33,03	29,23	25,40	19,18
Municipiul Bistriţa	29,50	32,56	32,93	30,58	20,88	19,02

Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Pe fondul celor consemnate, figura de mai jos relevă faptul că, dacă în perioada 2006-2007, evoluţiile indicelui de ocupare a locurilor de cazare din judeţ în raport cu mediile consemnate la nivelul municipiului au fost alternante (ambele menţinându-se sub mediile regionale şi naţionale însă la diferenţe mai reduse - între 1 şi 2 puncte procentuale între nivelul municipal, judeţean şi regional şi cca. 3% faţă de media naţională), după 2008 diferenţa dintre valorile la nivelul municipiului şi celelalte niveluri de raportare s-a accentuat.

Grafic nr. 5.8. Evoluţia comparativă pe diferite niveluri de raportare spaţială a indicelui de utilizare netă a capacităţii de primire turistică în intervalul 2005-2010


Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Astfel, în 2009 gradul de ocupare al locurilor de cazare din municipiul Bistriţa a înregistrat o diferenţă de la aproape 5 puncte procentual faţă de media judeţeană, de 7 puncte faţă de cea regională şi nu mai puţin de 8 puncte faţă de cea naţională, iar în 2010 decalajul existent aproape s-a egalizat în raport cu nivelul judeţean şi s-a redus la 4, respectiv 5 puncte procentuale faţă de nivelul regional şi naţional.

În ceea ce priveşte durata medie a sejurului aferent municipiului Bistriţa, aceasta a înregistrat, atât la nivelul anului 2010, cât şi pe durata întregului interval de referinţă 2005-2010, valori foarte reduse (sub 1,7 zile), cu mult sub cea înregistrată la celelalte niveluri de raportare (judeţean, regional şi naţional – cca 40 % mai mici în 2010, în anii anteriori decalajele consemnate fiind mai evidente în raport cu toate nivelurile spaţiale cu care s-a făcut comparaţia, depăşind chiar 100%, diferenţe chiar mai ridicate fiind consemnate între municipiul Bistriţa şi judeţul Bistriţa-Năsăud).

Tabel nr. 5.12. Evoluţia comparativă pe diferite niveluri de raportare spaţială a duratei medii a sejurului în intervalul 2005-2010

Durata sejur	Anul 2005	Anul 2006	Anul 2007	Anul 2008	Anul 2009	Anul 2010
	zile
România	3,16	3,06	2,95	2,91	2,82	2,64
Regiunea N-V	3,12	3,03	2,87	2,79	2,87	2,68
Judeţul Bistriţa-Năsăud	4,18	3,66	3,49	3,54	3,44	2,60
Municipiul Bistriţa	1,67	1,60	1,67	1,64	1,57	1,56

Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Explicaţia acestei situaţii derivă din specificul tipurilor şi formelor de turism practicate (cu predominanţa turismului de tranzit şi a celui de afaceri şi cultural de scurtă durată), a ofertei puţin diversificate şi foarte puţin valorificate, coroborate cu absenţa din oferta turistică a municipiului a turismului balnear (şi regăsirea sa în cazul nivelului judeţean prin aportul staţiunii Sângeorz-Băi care îşi pune amprenta pe diferenţele mari între indicatorii de la nivel judeţean în comparaţie cu cei ai municipiului), cel care, prin specificul său, determină o sedentarizare mai îndelungată a turiştilor pentru derularea unei cure complete de tratament.

Grafic nr. 5.9.


Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Practic, se observă că dacă trendul evolutiv şi valorile consemnate la nivel regional şi naţional au urmat o evoluţie similară, cu scăderi constante (dar cu valori reduse de la un an la altul) ale duratei sejurului, la nivel judeţean trendul a fost similar (de scădere continuă) dar cu valori mai mari şi, pe alocuri, mai abrupte de la un an la altul (scăderea cea mai pronunţată fiind consemnată în anul 201 în raport cu anul precedent, de la 3,44 la 2,60 zile). În schimb, durata medie a sejurului la nivelul municipiului Bistriţa relevă o evoluţie pe acelaşi trend generalizat descrescător, însă cu valori mult mai „temperate” în raport cu mediile la nivel judeţean (unde cauza se datorează, cum s-a menţionat, în primul rând evoluţiilor consemnate la Sângeorz-Băi, care influenţează decisiv valorile acestui indicator).