Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita

Mediu şi energie

Puncte tari	Puncte slabe	Oportunităţi	Ameninţări
Existenţa unor staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, a radioactivităţii mediului înconjurător Tendinţă pozitivă de scădere a gradului de poluare a aerului Monitorizarea nivelului de zgomot ambiental Monitorizarea solurilor afectate de depozitări de deşeuri Monitorizarea pH-ului şi metalelor grele din sol şi vegetaţie, a apelor uzate, a calităţii apei din precipitaţii  şi a apelor de suprafaţă Existenţa pe raza oraşului a Râului Bistriţa Râul Bistriţa se încadrează în categoria I a de calitate conf. STAS 4706/1988 sau categoria A2 conf. HG 100/2002, în secţiunea de potabilizare Existenţa unui amplasament adecvat pentru amenajarea depozitului ecologic în municipiul Bistriţa Existenţa unor colectori de deşeuri reciclabile: hârtie, carton, fier, anvelope uzate, echipamente electrice şi electronice Producerea în baza proprie, în proporţie de 100%, a materialului floricol şi în proporţie de 80% a arbuştilor necesari amenajării şi întreţinerii spaţiilor verzi ale municipiului. Existenţa în cadrul primăriei a unui serviciu public specializat cu personal calificat şi dotare corespunzătoare care administrează spaţiile verzi. Existenţa pe teritoriul municipiului Bistriţa a două arii naturale protejate şi a unor arbori, monumente ale naturii, care îndeplinesc multiple funcţii: estetice, recreative, sanogene, etc. Suprafaţa mare de vegetaţie forestieră situată în jurul municipiului Bistriţa. Iniţiative locale în parteneriat cu alte instituţii cu rol de conştientizare şi educare a populaţiei Existenţa unei colecţii dendrologice cu specii valoroase care reprezintă un excelent material didactic pentru elevi. Derularea programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire “Casa verde” Folosirea gazelor naturale în detrimentul combustibililor tradiţionali care sunt mai poluanţi. Funcţionarea Centrului de informare şi educaţie ecologică in cadrul Primăriei Participarea publicului la luarea deciziilor de mediu	Existenta unor soluri cu procente ridicate de aciditate sau salinizare, exces de umiditate şi inundabilitate, compactitate, eroziune, alunecări şi ravene. Degradarea calităţii apelor râului Bistriţa, aval de evacuarea staţiei de epurare orăşeneşti, datorită depăşirii limitelor admise la nutrienţi. Aspectul Râului Bistriţa Degradarea calităţii aerului, datorită stării infrastructurii edilitare, numărului mare şi stării tehnice a autovehiculelor, calităţii combustibilului şi salubrizării ineficiente Poluarea istorica a solului cu metale grele în zona adiacenta ROMBAT Lipsa sistemelor de management de mediu certificate ISO 14001 la principalii agenţi economici poluatori: SC Rombat SA, RAAL SA şi TeraPlast SA Funcţionarea unor companii poluatoare cu sisteme de reţinere ineficiente. Lipsa unor colectori de deşeuri reciclabile în domeniul uleiurilor uzate Aspectul punctelor gospodăreşti Absenţa sistemului integrat de gestionare a deşeurilor pe întreg teritoriul municipiului Depozitarea, în continuare, a deşeurilor orăşeneşti, pe halda Zăvoaie Suprafaţa insuficientă a spaţiilor verzi in raport cu nr. de locuitori şi administrarea deficitară a spaţiilor verzi aferente blocurilor de locuinţe Suprafaţa limitată şi lipsa amenajărilor utilitare şi estetice a Parcului municipal Salubrizarea ineficientă a arterelor de circulaţie datorită dotărilor tehnice necorespunzătoare şi a parcării autovehiculelor Personal insuficient în instituţiile publice cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. ONG-uri cu slabă implicare în domeniul protecţiei mediului Educaţie ecologică deficitară în cadrul sistemului de învăţământ.	Cadru legislativ complet în domeniul protecţiei mediului. Politici naţionale care stimulează producerea şi utilizarea „energiei verzi„ Realizare proiect cu finantare europeana „Reabilitarea şi modernizarea Parcului municipal Bistriţa” Continuare implementare program “Casa verde” şi reabilitarea termică a clădirilor Ariile protejate beneficiază de protecţie legislativă şi au administratori Adoptarea şi utilizarea surselor de energie regenerabilă: eoliene, solară, biomasă Realizare sistem integrat de gestionare a deşeurilor şi finalizarea , depozitului ecologic de deşeuri orăşeneşti Tarpiu Închiderea haldei de deşeuri Zăvoaie şi ecologizarea amplasamentului acesteia (prin amenajarea unui parc de agrement sau a unui parc cu celule fotovoltaice de energie solara) Realizare campanii de conştientizare şi implicare a locuitorilor municipiului Bistriţa, în special al copiilor şi tinerilor, în protejarea şi conservarea mediului înconjurător prin programe şi acţiuni de educaţie ecologică Existenţa fondurilor nerambursabile ale UE pentru proiectele prioritare de mediu Parteneriate şi colaborări între autorităţile şi instituţiile publice locale, agenţi economici şi ONG-uri.	Resurse umane, financiare şi materiale insuficiente pentru protecţia mediului Experienţa şi capacitatea moderată ale actorilor locali în gestionarea unor programe complexe de dezvoltare durabilă incluzând componentele economice, sociale şi de mediu Supraexploatarea resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile pentru a alimenta procesele de producţie din economie Creşterea si diversificarea surselor de poluare cu efect în intensificarea procesului de poluare Zona industrială cu potenţial ridicat de poluare accidentală Descărcarea în reţeaua de canalizare a unor ape care nu se încadrează în prevederile NTPA 002 Diminuarea spaţiilor verzi în favoarea amplasării de obiective economice şi edilitare. Potenţial risc de poluare a apei râului Bistriţa, amonte de Staţia de tratare, din cauza activităţilor economice neconforme

Dezvoltare economică

Puncte tari	Puncte slabe	Oportunităţi	Ameninţări
Ponderea ridicată a capitalului autohton în companiile din municipiu (mediu de afaceri local solid) Existenţa unei baze industriale solide (rata mare de supravieţuire a întreprinderilor construite în perioada comunistă) Existenţa unui număr important de diverşi procesatori de produse agroalimentare (carne, lactate, panificaţie, alcool, legume-fructe, etc.) Existenţa unui mare investitor străin în domeniul echipamentelor electrice Existenţa unei aglomerări de companii în domeniul cablajelor electrice Dezvoltarea comerţului modern (hypermarketuri şi supermarketuri) Dinamică pozitivă a sectorului imobiliar Existenţa a două institute de cercetare viabile Existenţa unui grup puternic în industria jocurilor de noroc Creşterea volumului exporturilor şi balanţa comercială pozitivă Disponibilitatea unei forţe de muncă calificate în industrie Creşterea numărului de salariaţi în domeniul serviciilor Rata scăzută a şomajului	Nivelul scăzut de dezvoltare economică a judeţului, în context naţional şi european Ponderea relativ redusă a sectorului terţiar în economia locală Practicarea unei agriculturi de subzistenţă şi lipsa unor exploataţii agricole viabile Dependenţa economiei locale de sectorul automotive şi al construcţiilor Declinul unor ramuri industriale tradiţionale (sticlărie, materiale de construcţii, pielărie, etc.) Slaba dezvoltare a sectorului turistic Reducerea numărului de întreprinderi mijlocii şi mari Procentul mic din PIB alocat cheltuielilor cu CDI Numărul redus de brevete de invenţie generat de agenţii economici din municipiu Rata scăzută a antreprenoriatului Sectorul IT&C sub-dezvoltat Ponderea redusă a întreprinderilor inovative Valoarea redusă a investiţiilor străine directe Oferta restrânsă de servicii de afaceri pentru firmele din municipiu Lipsa unor infrastructuri de sprijinire a afacerilor şi inovării (parcuri industriale şi tehnologice, incubatoare de afaceri, spaţii expoziţionale, etc.) Productivitatea scăzută a muncii în întreprinderile mari din Bistriţa Ponderea redusă a forţei de muncă cu studii superioare Nivel scăzut de salarizare în industrie şi servicii	Diversitatea programelor de finanţare naţională pentru sprijinirea IMM-urilor Apariţia comerţului electronic Dezvoltarea de parteneriate publice-private Acordarea de facilităţi fiscale pentru mediul de afaceri de către legislativul local Creşterea cerinţelor pentru produsele agroalimentare ecologice pe piaţa UE cu posibilităţi pentru producătorii români de a practica agricultura ecologică.	Schimbări ale legislaţiei în domeniul economic Declin economic la nivel naţional, european şi mondial Creşterea concurenţei pe o piaţa europeană integrată Scumpirea creditelor ca urmare a crizei economice mondiale Creşterea interesului firmelor pentru relocare în Asia sau alte destinaţii mai favorabile pentru investiţii

Resurse umane

Puncte tari	Puncte slabe	Oportunităţi	Ameninţări
Demografie
Structură relativ omogenă a populaţiei.	Reducerea cu peste 18% în perioada 2002 - 2009 a populaţiei între 0 – 14 ani Reducerea la jumătate a populaţiei ocupate şi dublarea populaţiei asistate	Revenirea în oraş a persoanelor plecate să muncească în străinătate Crearea asociaţiei intercomunitare.	Ritm lent de dezvoltare economică care nu devine atractiv pentru forţa de muncă Modernizarea societăţii cu efecte în schimbarea modelelor de comportament (copii puţini, îmbătrânire, etc.).
Educaţie
Procent ridicat de şcolarizare – peste 94% . Scăderea de cinci ori a ratei abandonului şcolar în perioada 2005-2009. Infrastructura, în special pentru şcoli, este relativ bună Extinderea reţelei de unităţi şcolare conectate la Internet şi creşterea gradului de utilizare a tehnologiei informaţionale Stimularea performanţei şcolare prin acordarea unor abonamente sportive, burse postliceale pentru elevii cu rezultate deosebite, Recompensarea elevilor cu rezultate la olimpiade Diversificarea activităţilor extracurriculare	Lipsa unei universităţi Lipsa dotărilor suficiente, iar multe unităţi necesită reabilitări Utilizarea insuficientă a metodelor interactive Lipsa spaţiilor destinate activităţilor recreative şi de timp liber. Managementul deficitar la nivelul şcolilor Oferte educaţionale şcolare insuficient adecvate cerinţelor de pe piaţa muncii Componenta de dezvoltare a spiritului antreprenorial este slab reprezentată în pregătirea şcolară Bibliotecile sunt dotate insuficient	Dezvoltarea de parteneriate cu alţi factori sociali Implicarea agenţilor economici în finanţarea sistemului de educaţie Dezvoltarea şi implementarea de alternative educaţionale Dezvoltarea proiectelor care au ca ţintă populaţia rroma şi alte grupuri defavorizate Implicarea mai accentuată a administraţiei publice în gestionarea sistemului de educaţie Suplimentarea / creşterea veniturilor financiare ale cadrelor didactice Dezvoltarea învăţământului privat Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale.	Perpetuarea salariilor mici Scăderea nivelului de trai cu efecte în creşterea abandonului şcolar Perpetuarea unui management ineficient în unităţile de învăţământ
Formare profesională continuă
Implementarea de programe de cursuri de formare profesională a adulţilor Creşterea de la an la an a numărului de persoane care se orientează spre cursuri de formare profesională.	Slabă calificare a personalului mediu Pondere majoritară a studiilor medii Nivel de calificare deficitar în turism, construcţii, confecţii şi comerţ Slab interes al forţei de muncă spre formare profesională. Slabă reprezentare a serviciilor de formare profesională a adulţilor Inexistenţa serviciilor şi a cererii pentru programe de dezvoltare a abilităţilor, în special pentru persoanele cu funcţii cheie în firme şi instituţii.	Crearea de centre de formare profesională a forţei de muncă Implicarea mediului privat în ofertarea de servicii de formare profesională a adulţilor Conştientizarea angajatorilor pentru o orientare către investiţii în resurse umane Existenţa legii care prevede angajarea pe posturi calificate doar a persoanelor calificate în acele meserii Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale.	Scăderea ofertei de forţă de muncă comparativ cu cererea Migrarea specialiştilor, şi a forţei de muncă în general, către alte localităţi Deteriorarea mediului economic.
Sănătate
A crescut accesul la servicii şi deschiderea medicilor de familie Peste 90% din populaţie sunt persoane asigurate Reabilitarea Unităţii de Primire Urgenţe Existenţa mediatorilor sanitari în relaţia cu populaţia rroma Implementarea Programului Naţional de Profilaxie.	Dotare precară a sistemului de sănătate, multe secţii fiind învechite din punctul de vedere al infrastructurii, inclusiv Serviciul de Ambulanţă Insuficiente centre de recuperare şi de tratament ambulatoriu de noapte şi week-end Număr insuficient de specialişti Număr insuficient de cadre la total populaţie Insuficienţa cadrelor medicale în cadrul serviciilor de urgenţă Slab interes al cadrelor medicale pentru implicarea în centrele de permanenţă	Implementarea unor strategii la nivel naţional privind dezvoltarea sănătăţii Creşterea finanţărilor pentru investiţii Creşterea salariilor Descentralizarea sistemului de sănătate Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, Creşterea accentuată a sectorului privat în domeniul serviciilor medicale care prezintă un grad mai mare de încredere din partea populaţiei municipiului	Nestabilirea exactă a nivelului şi limitelor de competenţă dintre unităţile sanitare şi instituţiile faţă de care sunt subordonate Funcţionarea ineficientă a descentralizării, în special la nivel organizatoric, putându-se astfel bloca anumite iniţiative şi acţiuni Perpetuarea salariilor mici, în special pentru medicii rezidenţi Continuarea migrării cadrelor medicale în străinătate Implementarea lentă a reformei Cadrul legislativ în continuă schimbare Degradarea factorilor de mediu
Social
Existenţa unui număr important de organizaţii private implicate în activităţi de prestare de diverse servicii sociale Scade numărul de persoane asistate social de către municipalitate cu venitul minim garantat Parteneriate dezvoltate între administraţie şi ONG-uri Existenţa în municipiu a Centrului Comunitar pentru Tineret prin intermediul căruia se organizează cursuri gratuite pentru elevi la materiile din aria curriculară şi vocaţională şi a Centrului de educaţie ecologică „Şcoala Verde”	Preponderenţa măsurilor pasive în detrimentul celor active Probleme mari: cerşetorii,câinii fără stăpân O problemă socială nouă şi cu efecte în viitor: copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate Implicarea insuficientă a cultelor religioase în rezolvarea problemelor sociale Fonduri insuficiente pentru sprijinirea serviciilor sociale În ceea ce priveşte minoritatea Rroma, în general, reprezintă o problemă prin implicarea în activităţi ilegale şi acces limitat la piaţa legală a muncii Insuficiente şi/sau ineficiente măsuri de accesibilitate pentru persoanele cu handicap locomotor, auditiv, olfactiv.	Crearea de noi centre sociale pentru grupe diferite (femei, handicap, rroma, copii, bătrâni, etc.) şi pe tipuri diferite (de zi, de noapte, de urgenţă, temporare, permanente, alternative) Parteneriate cu ONG-uri pentru dezvoltarea serviciilor sociale Pentru minorităţi: dezvoltarea funcţiei de mediator comunitar, a planning-ului familial Crearea unei comisii locale mixte pentru rromi Crearea de parteneriate cu biserica Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale,	Întârzieri în crearea şi implementarea legilor privind măsurile cu impact social Creşterea nivelului de sărăcie pentru anumite categorii de populaţie
Cultură, sport, tineret
Existenţa unui număr peste medie de obiective culturale şi religioase. Oferte de evenimente culturale diversificate (stagiune muzicală, stagiune teatrală, vernisaje, etc.) Numeroase evenimente culturale destinate tinerilor din municipiu (festival de teatru, concursuri de creaţie literară, etc.) Oraş simbol a numeroase personalităţi (scriitori, muzicieni, artişti plastici, sportivi etc.) Activitate sportivă înscrisă în linii medii Infrastructură sportivă atât pentru elevi, cât şi generală Existenţa a numeroase structuri de agrement Dezvoltarea de complexe sportive polivalente. Există structuri voluntare de tineret (Consiliul Local al Tinerilor, Consiliul Judeţean al Elevilor)	Insuficienţă ca disponibilitate şi ca parametri de zone / posibilităţi de agrement din prisma unui oraş turistic Stare de degradare a multor clădiri culturale şi investiţii reduse în reabilitarea infrastructurii culturale Slabă implicare a mediului de afaceri în susţinerea activităţilor culturale şi în susţinerea sportului de performanţă Resurse financiare precare de a susţine sportul profesionist Puţine ONG-uri pentru tineret.	Dezvoltarea oraşului ca oraş turistic. Asimilarea de tehnici moderne de management şi promovare în domeniul turistic şi cultural Implicarea mediului economic în acţiuni de susţinere şi sponsorizare Obiective investiţionale sprijinite prin finanţări nerambursabile prin Fondurile Structurale, Programe naţionale privind sportul pentru toţi Legislaţie care să determine programe de educaţie fizică Stimularea interesului tinerilor pentru cultură, tradiţie, ca elemente care pot fi transformate în elemente „în trend” şi de viitor Creşterea numărului de ONG-uri pentru tineret	Scăderea nivelului de trai Infrastructură de transport precară pentru accesul în oraş dinspre alte mari centre culturale Deteriorarea clădirilor culturale Proprietatea privată asupra unor clădiri de patrimoniu Lipsa resurselor pentru susţinerea noii generaţii de tineri orientaţi către cultură Lipsa programelor de educare a cetăţenilor privind actul cultural Scăderea interesului pentru sport odată cu atracţia către alte forme de divertisment Ineficienţa financiară a sportului profesionist Perpetuarea caracteristicilor societăţii de consum la nivelul tinerilor în detrimentul consumului cultural.