4.4. Cultură
Municipiul Bistriţa nu dispune de monumente istorice foarte numeroase şi spectaculoase, dar cele existente definesc destul de clar profilul istoric şi cultural al unei aşezări transilvane importante şi credem că ele sunt impresionante mai ales prin atmosfera pe care o creează. Bistriţa îşi arată valoarea mai ales dacă este privită ca un întreg istoric, cultural şi economic.
Biserica Evanghelică
Biserica evanghelică din Piaţa centrală a fost construită de comunitatea saşilor din Bistriţa la sfârşitul secolului al XIII-lea, aproape odată cu înfiinţarea localităţii. Din vechea bazilică romanică nu pot fi identificate azi elemente arhitecturale certe deoarece construcţia a cunoscut o refacere majoră în cursul secolului al XIV-lea, lucrările se vor finaliza la începutul secolului al XV-lea.
Biserica Evanghelică a fost, este şi va rămâne simbolul oraşului.
Casa argintarului
Monument de arhitectură de la începutul secolului al XVI-lea, fostă locuinţă a unui mare meşter bijutier care i-a înfrumuseţat faţada (între 1560-1563) cu admirabile ancadramente de piatră în stilul Renaşterii, executate de arhitectul elveţian Petrus Italus.
Casa Andreas Beuchel
Casa Andreas Beuchel, cunoscută şi sub numele de casa Ioan Zidaru, din Piaţa Centrală nr.30, este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din municipiul Bistriţa. Clădirea are o frumoasă arhitectură de gotic târziu, dar şi cu evidente elemente de arhitectură transilvăneană timpurie, înregistrată în Lista de monumente istorice în 2004 ca monument arhitectural de interes naţional şi universal.
Astăzi, în acest edificiu, funcţionează un atractiv restaurant cu o ofertă culinară specifică, iar din anul 2010 va putea oferi, la etaj şi spaţii de cazare cu mobilier şi dotări deosebite.
Într-una din încăperile imobilului se are în vedere amenajarea unei colecţii de obiecte reprezentative ale breslelor bistriţene.
Centrul cultural municipal “George Coşbuc”
Edificiul cultural municipal, Casa de cultură a municipiului Bistriţa şi Geverbenverein-ul (Casa asociaţiei meseriaşilor) din Parcul Mare al municipiului Bistriţa, situată pe str. Albert Berger la nr. 10, figurează pe Lista Monumentelor Istorice emisă în anul 2004, făcând parte din Ansamblul protejat al oraşului.
De-a lungul timpului, clădirea a fost pe rând casă a asociaţiilor meşteşugăreşti, apoi Casă de cultură, iar acum poartă denumirea de Centru Cultural, dar menirea ei a fost dintotdeauna aceeaşi, promovarea actului cultural.
Piaţa centrală - Marketplatz
Piaţa Centrală şi-a câştigat importanţa prin caracter (fiind cel mai vechi nucleu al aşezării umane ce va fi devenit burgul medieval BISTRITZ), prin amplasament, prin fondul construit (ca valoare şi funcţiune). Piaţa este centrul de gravitaţie al oraşului Bistriţa, situată în inima centrului istoric protejat al municipiului Bistriţa. Epicentrul îl reprezintă Biserica Evanghelica – care a primit chiar rol de reprezentare a municipiului. De-a lungul istoriei sale oraşul Bistriţa a avut parte de o dezvoltare armonioasă, confirmată de structurile arhitecturale existente care compun un ansamblu urban valoros, valoare certificată prin înregistrarea sa in Lista Monumentelor Istorice ca “Ansamblu urban fortificat de interes naţional” Trecută prin multe încercări şi transformări, Piaţa Centrală rămâne nucleul municipiului Bistriţa şi punctul de referinţă al istoriei sale.
Alte monumente de arhitectură
Banca Naţională Bistriţa
Colegiul naţional “Andrei Mureşanu”
Poşta veche
Monumente de for public
Bustul lui Mihai Eminescu
Portret Corneliu Baba
Bustul lui Alexandru Ioan Cuza
Bustul lui Avram Iancu
Statuia lui George Coşbuc
Bustul lui Liviu Rebreanu
Statuia lui Andrei Mureşanu
Monumentul evreiesc
|
Mânăstirea minorită
Ordinul fraţilor minoriţi, sau ordinul franciscanilor, după numele fondatorului – sfântul Francisc de Assisi – a fost întemeiat în anul 1223 şi s-a difuzat rapid mai ales între coloniştii de origine latină. În Transilvania, cele mai timpurii convente ale ordinului au fost întemeiate la Sibiu şi la Bistriţa.
Ordinul franciscanilor a fost atestat la Bistriţa în anul 1228 şi a întemeiat o mânăstire cu biserică şi chilii, care a fost menţionată în mai multe documente din epocă. Din acest ansamblu se mai păstrează azi vechea biserică a mănăstirii.
Devenită, după 1848, biserică parohială ortodoxă, este şi astăzi consemnată ca o bazilică de mare frumuseţe, edificiu demn de vizitat şi propice pentru reculegere.
Cetatea Bistriţei
Bistriţa este cel mai nordic burg al Transilvaniei, caracterizat în 1564 de către călătorul italian Giovano Andreea Gramo ca fiind „cel mai frumos oraş al Transilvaniei”. Prima atestare documentară a oraşului este consemnată în anul 1241 în contextul marii invazii tătare, când localitatea este amintită cu numele de Nosa. La 16 iulie 1264, într-un document papal, oraşul este însă pomenit cu denumirea latină Besterche.
Nucleul urban al Bistriţei actuale s-a structurat în jurul Pieţei Centrale, dominată de biserica parohială, iar limitele sale spre est şi vest sunt
determinate de cele trei aşezăminte monahale organizate de franciscani, dominicani şi hospitaliţi la sfârşitul secolului al XIII-lea.
În preajma acestor mănăstiri s-au format piaţete medievale dintre care, cea din faţa vechii mănăstiri franciscane funcţionează încă.
Colegiul naţional “Liviu Rebreanu”
Dezvoltarea a constantă a oraşului şi creşterea numărului de locuitori impuneau suplimentarea spaţiilor destinate învăţământului şi astfel, în luna august 1892, după lungi dezbateri – datorate în special găsirii fondurilor necesare construcţiei – se ia decizia de construire a unei clădiri noi pentru gimnaziul evanghelic. Inaugurarea a avut loc la 11 octombrie 1911, în prezenţa episcopului dr. Friedrich Teutsch. Acum, în clădire funcţionează Colegiul naţional “Liviu Rebreanu”.
Sugălete
Ansamblul “Sugălete” reprezintă un şir de case cu arhitectură gotică cu portic, care ocupă încă din evul mediu frontul de nord al celui mai important ţesut urban al oraşului pe latura de nord a Pieţei Centrale, având azi numere de la 13 la 24. Acest complex este unul dintre cele mai importante exemple de ansambluri arhitecturale urbane medievale păstrate în Transilvania.
  
| 4.4.2. Lăcaşuri de cult
Caracterul multicultural şi tolerant, paşnic, al comunităţii bistriţene este ilustrat şi prin existenţa unui număr de 34 lăcaşuri de cult, din care 4 sunt încadrate în categoria monumentelor istorice şi de cultură.
Biserica Evanghelică (1332) Biserica Ortodoxă, (Fosta Mănăstire Minorită, 1280
şi fostă Biserică Greco Catolică, până în 1947)
Biserica Romano-Catolică (1787) 
 
Sinagoga (1856)
4.4.3. Muzee şi expoziţii
Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Bistriţa
Muzeul de sub poartă, Livezile
Muzeul Casa Argintarului, Bistriţa
Casa Memorială Andrei Mureşanu, Bistriţa
Galeria Arcade 24
ArtGaleria
Galeria de artă Lina
Centrul Cultural Municipal ˝George Coşbuc˝
4.4.4. Biblioteca judeţeană Bistriţa-Năsăud
Biblioteca este una dintre cele mai active instituţii de cultură la nivelul întregului judeţ Bistriţa-Năsăud, dar mai ales în municipiul Bistriţa, unde îşi are sediul. Activitatea ei nu se rezumă la a pune la dispoziţia publicului un număr mare de volume tipărite sau pe suport electronic. Aici au loc lansări de carte, întâlniri cu scriitori, simpozioane şi dezbateri pe teme dintre cele mai variate, cum ar fi : „Ateliere critice” – manifestare lunară, Concursul internaţional de creativitate plastică „Odată ca niciodată”, Ziua internaţională a limbii materne şi multe altele.
Tabel nr. 4.16. Indicatori Biblioteca judeţeană Bistriţa-Năsăud
|
ANI
|
|
2006
|
2007
|
2008
|
2009
|
2010
|
Volume existente - număr
|
212061
|
219244
|
219870
|
216701
|
219269
|
Colecţii electronice – total unităţi fizice
|
652
|
1200
|
1688
|
1698
|
1698
|
Cărţi tipărite şi electronice - titluri
|
88748
|
91610
|
88421
|
83106
|
84800
|
Utilizatori înscrişi
|
14453
|
14525
|
14266
|
14380
|
14597
|
Utilizatori activi
|
8044
|
7222
|
8359
|
9673
|
8535
|
Volume eliberate
|
142376
|
141913
|
159023
|
195695
|
202642
|
Vizite la bibliotecă
|
73853
|
77145
|
81650
|
89840
|
94707
|
Sursa:
4.4.5. Activităţi culturale
La nivelul municipiului Bistriţa se desfăşoară o paletă de activităţi culturale foarte bogată şi variată pe teme de interes local cum ar fi aniversări, comemorări ale unor personalităţi bistriţene sau care au avut legături strânse cu istoria sau cultura locală ca şi evenimente importante din istoria comunităţii.
Punctul central al activităţii culturale în municipiul Bistriţa este Centrul cultural “George Coşbuc”. Oraşul dispune şi de o sala de cinematograf.
De o mare importanţă sunt acele activităţi cu participare regională (Transilvania), naţională şi internaţională din două motive: pe de o parte introduc municipiul într-un circuit cultural mai larg, oferind posibilitatea de a face cunoscute valorile locale, ca un fel de carte de vizită culturală a oraşului iar, pe de altă parte, atrag turişti din ţară şi străinătate care, pe lângă veniturile pe care le aduc, devin agenţi culturali şi turistici credibili ai frumuseţilor şi valorilor bistriţene în locurile/ţările din care vin. Aportul lor în ceea ce priveşte creşterea vizibilităţii şi atracţiei este foarte important pentru dezvoltarea oraşului.
O menţiune aparte merită acele activităţi care pun în valoare caracterul multietnic şi multicultural al oraşului cum ar fi Festivalul Tradiţional al Romilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, "Pfingstenfest" - Festivalul etniilor sau Recital cameral, Sinagoga Bistriţa, semn al unei comunităţi tolerante şi nediscriminatorii, în care fiecare etnie se poate manifesta liber şi îşi poate arăta propria contribuţie la suma de valori a oraşului.
Printre cele mai importante şi atractive manifestări cultural artistice cu caracter permanent sau periodic se numără următoarele:
-
Concerte de muzică cultă
-
Gala Culturii Bistriţene
-
Stagiunea culturală permanentă - Sinagoga Bistriţa
-
“Serbările Bistriţei Medievale” – ultimul week-end din luna iunie
-
Festivalul Etniilor de Rusalii "Pfingstenfest"
-
Zilele municipiului Bistriţa - iulie
-
Festivalul internaţional de folclor "Nunta Zamfirei" - august
-
Festivalul Tradiţional al Romilor din judeţul Bistriţa-Năsăud – august
-
Festivalul Internaţional al Fanfarelor "Mihail Warga" - septembrie
-
Festivalul naţional de interpretare a cântecului popular românesc "Pană de păun" - noiembrie
-
Festivalul "Bistriţa Folk" - noiembrie
-
Festivalul Naţional de Satiră şi Umor "Mărul de Aur"
-
"Tabăra internaţională de fotografie Bistriţa"
-
Festivalul – concurs "Transilvania Rock"
-
Festivalul Naţional de poezie "George Coşbuc"
-
Festivalul Cultural „Nosa”
-
Festivalul Naţional de proză "Liviu Rebreanu"
-
Festivalul - concurs al cursanţilor Şcolii de Arte “Floare de castan” - festival - concurs al cursanţilor Şcolii de Arte
Activităţi culturale realizate în colaborare cu autorităţile locale sau cofinanţate de la bugetul local al municipiului Bistriţa
Între autorităţile locale, Primărie şi Consiliul local şi iniţiatorii de proiecte culturale există o foarte bună colaborare, realizată şi prin finanţarea pe bază de contract, a unor activităţi care vizează nu numai viaţa culturală a municipiului în general ci şi introducerea Bistriţei în circuitul cultural naţional şi internaţional, cu beneficii nu numai sub aspect spiritual ci şi economic, prin atragerea de participanţi şi turişti din ţară şi străinătate.
Demnă de remarcat este activitatea Fundaţiei Culturale „Societatea de Concerte” Bistriţa, care a conceput o serie de programe, în ideea de a satisface necesităţile culturale şi de ordin estetic ale locuitorilor municipiului Bistriţa.
Fundaţia culturală “Societatea de Concerte” are în vedere derularea mai multor programe, cofinanţate de la bugetul local al municipiului Bistriţa şi din alte surse:
-
Stagiune muzicală permanentă în municipiul Bistriţa;
-
Cursuri de educaţie muzicală prin prelegeri şi recitaluri (pe viu);
-
Studio de folclor;
-
Stagiune muzicală cuprinzând concerte de jazz şi rock;
-
Stagiune teatrală;
-
Simpozion Naţional de Pictură;
-
Tabară internaţională de fotografie;
-
Workshop-uri de regie, actorie, dramaturgie;
-
Program expoziţional de arte plastice şi fotografie;
-
Progam editorial prin editura Charmides a fundaţiei: editare de carte, CD-uri, MC-uri, albume, reviste;
-
Coproducţii de spectacole teatrale, muzicale.
Menţionăm câteva proiecte cu impact cultural, social şi economic mai deosebit:
Tabel nr. 4.17. Proiecte cu impact cultural, social, economic, derulate împreună sau cu finanţare din partea autorităţilor locale
Nr. crt.
|
Titlu proiect
|
Domeniu
| -
|
Întâlnirea Saşilor Transilvăneni – ediţia a XX –a
|
Relaţii internaţionale
| -
|
Întâlnirile Europene ale Tinerilor – Vara 2010
|
Relaţii internaţionale
| -
|
Mobilitatea interculturală prin activităţi de teatru multilingv şi promovarea internaţională a imaginii Municipiului Bistriţa
|
Interdisciplinar
| -
|
Manifestări jubiliare la 140 de ani de la înfiinţarea primei şcoli de agricultură din Transilvania
|
Educaţie
| -
|
Educaţia prin muzică. Instrumente muzicale pentru tinerii artişti bistriţeni
|
Educaţie
| -
|
Tabăra Cavalerilor Medievali
|
Cultură şi Culte
| -
|
Steagurile Breslelor Bistriţei Medievale
|
Cultură şi Culte
| -
|
Păstrarea Culturii Maghiare
|
Cultură şi Culte
| -
|
Gala Rock-ului Bistriţean
|
Cultură şi Culte
| -
|
Argumente culturale - Festival de poezie şi Muzica
|
Cultură şi Culte
|
Sursa :www.primariaBistriţa.ro
Dostları ilə paylaş: |
