Studiu sociologic

Yüklə 0,93 Mb.

səhifə	17/21
tarix	17.03.2018
ölçüsü	0,93 Mb.
	#45650

1 ... 13 14 15 16 17 18 19 20 21

GHID DE INTERVIU

Agronom/profesionişti din domeniul agricol

1.1. Prezentarea temei de cercetare

1.2. Regulile discuţiei

răspunsuri sincere,
nu există opinii greşite sau opinii corecte, ci doar puncte de vedere diferite,
asigurarea confidenţialităţii,
necesitatea înregistrării audio.

1.3. Localitate, poziție, stagiu de muncă în poziția dată

Situaţia din localitate

Spuneţi-mi vă rog cu ce probleme se confruntă localitatea Dvs. în prezent? Care sunt principalele probleme? Au fost create iniţiative de soluţionare a acestor probleme? Cum s-a implicat APL în soluţionarea lor? Cine poate contribui la soluţionarea acestor probleme? Cum pot fi ele soluţionate?

Din ceea ce cunoaşteţi cîte proiecte de dezvoltare a localității au fost implementate în ultimii 5 ani? Povestiţi-ne mai mult despre ce s-a schimbat în localitate după implementarea acestor proiecte. Cît de mult s-au implicat localnicii în activităţile date? Cum s-au implicat femeile și bărbații în aceste activități? Dvs. personal cum aţi contribuit? Care au fost categoriile care nu au dorit să se implice?De ce? Cum ar putea fi motivate aceste persoane?

Ce cultivă de obicei populaţia pe terenurile agricole? De ce anume aceste culturi? Care este rotația culturilor? Cum are loc monitorizarea rotației culturilor? Cine se implică în acest proces? Ce probleme apar în acest proces? Credeţi că pe aceste terenuri pot fi cultivate şi alte culturi? Care anume, de ce anume aceste culturi? Ce schimbări la nivel local sunt necesare pentru a face posibilă cultivarea noilor culturi?

Aveţi în localitate sistem de irigare? Ce suprafaţă a terenurilor agricole este acoperită cu sistem de irigare? Unde sunt amplasate aceste terenuri arabile conectate la sistemul de irigare? Cît de mulţumit sunteţi faţă de actualul sistem de irigare? Ce anume vă nemulţumeşte? Există necesitatea de a dezvolta alte sisteme sau incluse alte suprafeţe sub irigare? De ce? Ce ar putea fi cultivat pe ele? Există în de ajuns tehnică agricolă în localitate care să asigure procesul prelucrare a pămîntului? Care este starea generală a acestor maşini agricole?

Ce fel de îngrăşăminte folosesc agricultorii, inclusiv Dvs.? Cum influenţează aceste îngrăşăminte asupra poluării solului, apelor subterane şi mediului înconjurător? Cine monitorizează utilizarea îngrășămintelor?

Ce afaceri sunt dezvoltate în localitate? Cine de obicei dezvoltă aceste afaceri (femeile/bărbații, tinerii/adulții)? Cu ce probleme se confruntă? Ce afaceri ar putea fi dezvoltate?

Există în localitate fermă de vite, porci sau păsări? Cîte? Unde sunt amplasate? Aproximativ cîte capete de vite mari cornute există în localitate? Ovine? Unde ele sunt păscute? Există probleme cu asigurarea cu fîneţ a acestora? Cum se rezolvă problema?

Ce face populaţia cu resturile de la animale (baliga)? Cît de bună este ca îngrășământ pentru pămînt aceste resturi? Cine monitorizează utilizarea acestor resturi? Cine mai des utilizează baliga pe post de îngrășăminte (de testat dacă fermierii femei sau bărbați)? De ce?

Cîte gunoişti aveţi în localitate? Unde sunt amplasate gunoiştile? Cum este afectată natura de către aceste gunoiști? Cine monitorizează aceste gunoiști?

Există staţie de epurare a apelor? Cum funcţionează? Cum are loc asigurarea funcţionării staţiilor de epurare? Dacă nu există, cum are loc epurarea apelor?

S-a întâmplat cazuri de poluare a zonei? Cum s-a soluţionat problema? Cum proprietarii de terenuri asigură protecţia zonei?

Cum are loc protecţia plantelor? Animalelor rare? Acestea sunt o mândrie pentru localitate? De ce? Cum poate fi valorificat acest patrimoniu biologic?

Aveţi spaţii în localitate cu destinaţie turistică? Când a început a se investi în dezvoltarea turismului local? Ce acţiuni au fost realizate? Ce impact local au avut acestea? Cum aţi contribuit Dvs personal?

Aţi avut turişti în ultimii 5 ani? Ce spaţii turistice locale au vizitat? Cine i-a ghidat? Cine sunt persoane care să cunoască bine pădurea şi locurile din împrejurime?

Cum ar putea fi dezvoltat turismul în zona Dvs.? Ce este necesar pentru dezvoltarea turismului? Cum poate interveni APL? Dar locuitorii? Cum ar putea fi implicate femeile și bărbații în dezvoltarea turismului local? Ce impact va avea dezvoltarea turismului la nivel de dezvoltare a localităţii?

Ce activităţi de agreement sunt organizate? Cât de des se organizează? Cine organizează? Cum? Cine participă (femeile/bărbații, tinerii/adulții etc.)? Cine finanţează activităţile? Ce alte activităţi ar putea fi dezvoltate?

Cum are loc conservarea patrimoniului natural? Cum se implică populația în acest proces? Care este atitudinea populației în acest domeniu?

Cum are loc desfăşurarea educaţiei ecologice în localitate? Cine desfăşoară?

Crearea Parcului Naţional

Vă este cunoscut termenul Ramsar sau convenţia de la Ramsar? Cunoaşteţi că zona localităţii Dvs. este o zonă de importanţă naţională şi protejată de stat? Din ce cauză consideraţi că anume localitatea Dvs. are acest statut?

În gestiunea cui ar trebui să fie parcul? De ce? Care ar trebui să fie rolul primăriei în crearea parcului? Dar în dezvoltarea lui ulterioară? Aţi participat vreodată la şedinţe/întruniri cu tematica creării parcului naţional? Cine le-a organizat? Aveţi suficiente cunoştinţe despre parc? Ce informaţii aţi mai avea nevoie?

Cum vedeţi Dvs. funcţionarea parcului? Cine ar trebui să se implice în dezvoltarea parcului? Cum oamenii din localitate ar putea să se implice? Cum ar putea să se implice femeile în crearea parcului național? Dar bărbații? De ce consideraţi acest fapt? La ce etapă ar trebui să se implice (la început, pe parcurs)? De ce? Ce dificultăţi pot să apară pe parcurs dacă localnicii se vor implica? De ce? Cum ar putea fi rezolvate aceste probleme? Spuneţi-mi vă rog dacă s-ar crea acest parc național, şi ar fi necesar ca locuitorii care au pămînturi în Zona de Cuprindere a parcului, să dea cîte o porțiune de pămînt, ei ar accepta? De ce?

Cu ce aţi putea contribui la crearea parcului naţional: braţe de muncă, monitorizare, ajutor financiar, donare de spaţii? Dar locuitorii cu ce ar putea contribui la crearea parcului naţional? Cu ce ar putea contribui femeile și bărbații?

De ce aţi avea nevoie pentru a dezvolta zona?

După părerea Dvs. este o comunicare eficientă între organele centrale de conducere şi cele locale privind protecţia apelor, solurilor şi mediului? Cum se realizează această comunicare? Din ce cauză consideraţi că nu există comunicare? Cum se poate de eficientizat modul de comunicare?

Cum aţi aprecia nivelul de comunicare la nivelul primăriei? Dar dintre primărie şi populaţie? Există cooperare? În ce constă această cooperare? Cum ar trebui de îmbunătăţit această cooperare?

În urma mai multor cercetări ştiinţifice realizate în această zonă s-a depistat faptul că în zonă există mai multe tipuri de vieţuitoare (animale, păsări) şi plante care sunt foarte rar întîlnite în alte regiuni, iar altele sunt pe cale de dispariţie, din această cauză este nevoie de realizat ceva pentru a proteja aceste plante şi animale. După părerea dvs. ce se poate de făcut în acest sens?

Ce părere aveţi dacă pădurea împreună cu alte zone ale localităţii Dvs. împreună cu cele din alte localităţi vecine care se includ în această zonă să die transformat într-un parc naţional, fiind luat sub protectoratul Guvernului?

Care după părerea Dvs. ar putea fi avantajele creării unui asemenea parc aici în zonă? Şi care ar putea fi dezavantajele?

Cum ar influenţa crearea parcului naţional asupra dezvoltării localităţii? De ce credeţi astfel?

Cum vedeţi dezvoltarea localităţii odată cu dezvoltarea Parcului Naţional? Ce schimbări credeţi că vor fi necesare de implementat pentru buna desfăşurare a proiectului? Pe cine aţi implica (femeie/bărbați, tineri/adulți)? Ce probleme pot apărea în desfăşurarea proiectului? Cum pot fi ele depăşite? Cum este informată populaţia despre crearea parcului? Cum aţi vrea ca să fiţi informat? Dar să informaţi populaţia? Cine credeţi că ar fi mai interesat în dezvoltarea parcului (femei/bărbaţi, tineri/adulţi, autorităţi)? De ce? Ce ar trebui de făcut pentru a-i motiva pe toţi să se implice?

Cum credeţi Dvs., cine are de câştigat în urma dezvoltării parcului naţional? Femeile ce ar câștiga? De ce? Ce anume ar câştiga? Ce ar câştiga localitatea în urma dezvoltării parcului? Cum vedeţi localitatea Dvs. după 5 ani?

GHID DE INTERVIU

Profesioniştii din domeniul silvic

1.1. Prezentarea temei de cercetare

1.2. Regulile discuţiei

răspunsuri sincere,
nu există opinii greşite sau opinii corecte, ci doar puncte de vedere diferite,
asigurarea confidenţialităţii,
necesitatea înregistrării audio.

1.3. Date despre respondent (vârsta, de cât timp ocupă funcţia respectivă)

Situația din localitate

Spuneţi-mi vă rog cu ce probleme se confruntă comunitatea Dvs. în prezent? Care sunt principalele probleme? Cine poate contribui la soluţionarea acestor probleme? Cum pot fi ele soluţionate?

Ce afaceri sunt dezvoltate în localitate? Cine dezvoltă afacerile (femei/bărbați, tineri/adulți)? Cu ce probleme se confruntă? Ce afaceri ar putea fi dezvoltate în localitate?

Care este suprafaţa terenurilor de păduri pe care le controlaţi? Ce fel de culturi sau pomi cresc în pădurea Dvs.? Aveţi zone de pădure unde cresc doar un tip de culturi/ pomi cum ar fi molizi, mesteacăn, stejar etc. Cum asiguraţi controlul, verificarea sau paza întregului teritoriu?

În ultimii 5 ani ce suprafaţă sau suprafeţe de pădure aţi reînoit? Cine vă ajută la reînnoirea pădurii? Ce fel de pomi aţi sădit?

Cum de obicei se îngrijesc pădurile? În ultimii 5 ani ce suprafeţe de pădure aţi defrişat? Din ce cauză? Cum stabiliţi care zonă din pădure să fie defrişată sau care copaci trebuie defrişaţi? Cine vă ajută la defrişarea pădurii?

Ce faceţi cu lemnul care a fost scos din pădure (unde ajunge sau cum se realizează)? Anual aproximativ cîţi metri cubi de lemn Dvs. puteţi realiza? Cît ar costa la moment un metru cub de lemn? Şi cît a costat acesta cu 5 ani în urmă?

În ultimii 5 ani aţi avut cazuri de defrişare ilegală a pădurii? Cît de des se întîmplă să depistaţi astfel de cazuri? Cum le depistaţi? Cine de obicei sunt persoanele care defrişează ilegal pădurea? Cum penalizaţi rău făcătorii?

Aveți zone de pădure care este luată în arendă? Aproximativ ce suprafaţă? Care este scopul luării în arendă a acestor/acestui sector de pădure? Aveţi acces în acea zonă, monitorizaţi activităţile proprietarilor? Cum?

Care sunt cele mai des întîlnite vieţuitoare în pădurea Dvs.? Cum asiguraţi protecţia localnicilor de animalele sălbatice? S-au întîmplat cazuri cînd localnicii să fie atacaţi de animale? Cît de des aveţi astfel de situaţii? Unde s-a întîmplat în pădure sau în localitate? Cum s-a întîmplat?

Cum asiguraţi cu hrană animalele pe timp de iarnă? Aveţi locuri special amenajate?

Cum are loc protecția platelor? Animalelor rare? Acestea sunt o mândrie pentru localitate? De ce? Cum poate fi valorificată acest patrimoniu biologic?

Cum influențează poluarea mediului asupra creşterii şi dezvoltării florei şi faunei din pădure?

În perioada cînd este sezonul pentru vînătoarea, Dvs. permiteţi vînătorilor să vîneze în pădurea Dvs.? Din ce cauză? Cel mai des în pădurea Dvs. ce se vînează? De ce?

Au fost cazuri de braconaj? Cît de des se întîmplă astfel de situaţii? Pentru braconaj care sunt cele mai dorite animale? Cum depistaţi cazurile de braconaj? Cine de obicei sunt persoanele care preferă să vîneze ilegal? Cum pedepsiţi răufăcătorii?

Ce măsuri aţi întreprins sau planificaţi să întreprindeţi pentru a combate vînatul ilegal? Dacă sau întreprins careva măsuri ce efect au avut acestea? Sunt necesare careva schimbări în legislație pentru a îmbunătăți situația? Ce schimbări propuneți?

Aveţi în pădure zone unde localnicii sau alte persoane se pot odihni? Sunt locuri special amenajate pentru odină? Cine le-a amenajat? Cît costă arenda unui astfel de loc? Ce prevede un astfel de loc special amenajat?

Cît de des vin persoanele să se odihnească în astfel de locuri? Cine de obicei vine să se odihnească în pădure (localnicii sau persoane străine)? Sunt cazuri cînd rămîn să înnopteze în pădure? Dvs. ce le recomandaţi?

Pe viitor după părerea Dvs. este posibil de amenajat mai multe locuri de agrement unde persoanele să vină să se odihnească (cu toate condiţiile terenuri de joacă pentru copii, terenuri de joacă pentru adulţi (fotbal, volei), cabane amenajate, unde vizitatorii pot să înnopteze, drumuri de acces etc.)? De ce aveți nevoie pentru a face acest lucru?

Aveţi în pădure sau în zonă careva loc care ar putea fi ca o atracție turistică? Aţi avut turişti în ultimii 5 ani? Ce au dorit să viziteze? Cine i-a ghidat? Sunt persoane care să cunoască pădurea şi locurile din împrejurime la fel de bine ca şi Dvs.? Cine sunt aceste persoane?

În ultimii 5 ani au fost efectuate careva expediţii sau cercetări ştiinţifice în pădure sau în zonă? Ce anume au cercetat? Cine erau cercetătorii? Cît timp au petrecut?

Cum ar putea fi dezvoltat turismul în zona Dvs.? Ce este necesar pentru dezvoltarea turismului? Cum poate interveni APL? Dar locuitorii?

Ce activități de agreement sunt organizate? Cât de des se organizează? Cine organizează? Cum? Cine participă? Cine finanțează activitățile? Ce alte activități ar putea fi dezvoltate?

Cum are loc conservarea patrimoniului natural? Cum se implică populația în acest proces? Care este atitudinea populației în acest domeniu?

Cum are loc desfășurarea educației ecologice în localitate? Cine desfășoară?

Cu ce probleme vă confruntați cel mai des în activitatea Dvs.? Care sunt necesităţile Dvs.?

Crearea Parcului Naţional

Cum vedeţi Dvs. funcţionarea parcului? Cine ar trebui să se implice în dezvoltarea parcului? Cum oamenii din localitate ar putea să se implice? Cum ar putea să se implice femeile în crearea parcului național? Dar bărbații? De ce consideraţi acest fapt? La ce etapă ar trebui să se implice (la început, pe parcurs)? De ce? Ce dificultăţi pot să apară pe parcurs dacă localnicii se vor implica? De ce? Cum ar putea fi rezolvate aceste probleme? Spuneţi-mi vă rog dacă s-ar crea acest parc national, şi ar fi necesar ca locuitorii care au pămînturi în Zona de Cuprindere a parcului, să dea cîte o portiune de pămînt, ei ar accepta? De ce?

De ce aţi avea nevoie pentru a dezvolta zona?

Care după părerea Dvs. ar putea fi avantajele creării unui asemenea parc aici în zonă? Şi care ar putea fi dezavantajele?

Cum ar influenţa crearea parcului naţional asupra dezvoltării localităţii? De ce credeţi astfel?

Cum credeţi Dvs, cine are de câştigat în urma dezvoltării parcului naţional? Femeile ce ar câștiga? De ce? Ce anume ar câştiga? Ce ar câştiga localitatea în urma dezvoltării parcului? Cum vedeţi localitatea Dvs după 5 ani?

Anexa II. Implicarea comunităţilor în dezvoltarea zonei şi protecţia florei şi faunei

„Am renovat toate instituţiile de menire socială reparaţii capitale la gimnaziu deci pe lângă faptul că este gazificat se încălzeşte şi cu biomasă un proiect cu PNUD-ul implementat în 2012. Avem de asemenea la gimnaziu reparaţii capitală schimbarea ferestrelor termopan, reparaţii interioare, sala festivă, cantină, mobilier inclusiv tot, termoizolare faţadelor, trotuare, pavare şi aşa mai departe. Anul trecut am început reparaţia casei de cultură de fapt ea va fi reorganizată modernizată într-un centru cultural sportiv comunitar. Avem iluminare stradală pentru întreaga localitate deci un proiect cam de vre-o trei ani de zile. Gazificarea totală a localităţii, reparaţia drumurilor stradale, am reabilitat totalmente sistema de aprovizionare cu apă potabilă deci trei fântâni arteziene 8-19 kilometri de apeduct tot satul este 100% aprovizionat cu apă potabilă contorizată. Am avut câteva proiecte ecologice, am lichidat o gunoişte neautorizată, am construit un poligon pentru colectarea deşeurilor menajere” (IA APL 2).
“Foarte mulţumită fiindcă s-au adus multe proiecte, multe lucruri bune s-au făcut, care în alte localităţi nu s-au făcut nici pe jumătate. Datorită primarului şi secretarului, oamenilor din sat foarte multe s-au realizat” (FG 7).
„Fostul primar tot a participat la acest proiect cu apa și tot a învîrtit banii și nu a dus lucrul pînă la capăt, că acolo lipseşte un filtru, cred că banii aceia de pe filtru, i-au cheltuit și acum apa are un miros foarte urît, dar primarul actual spune că nu are bani să cumpere un astfel de filtru că este foarte scump” (IA Business 1).
„Deci practic la marea majoritate a proiectelor, care noi le-am implementat în localitate, oamenii au contribuit. Dacă e vorba de gazificare în jumătate sa achitat cîte 6000 lei de la populaţie. La apeduct conectarea a fost din contul fiecărei persoane în dependenţă de costul pînă la sursă, pentru şcoală, grădiniţă sau colectat contribuţii practic din întreaga localitate mai activi au fost sigur părinţii cu copii la grădiniţă acolo interesul e mai mare. Aceştia de la gimnaziu sau mai găsit din cei care au socotit de cuviinţă că la noi învățământul este fără plată şi nu trebuie să contribuie nici întru-un fel” (IA APL 2).
„Au contribuit pentru că la fiecare proiect să cere contribuție, dar eu văd situația că e foarte greu la oameni și ei nu au bani ca să dea. Chiar din această cauză am ars cu un proiect de șapte milioane lei, pentru că nu am putut strânge 350 de mii lei, din budgetul local nu este de unde și la oamenii e aceeași situație” (IA APL 1)
„Oamenii pasiv se implică, sunt cam indiferenţi şi când este vorba de strângere a contribuţiei e foarte problematic. Oamenii nu au bani, trăiesc modest” (FG 2)
“Se implică, dar cînd merge vorba să facem ceva, nu pot să contribuie cu sume mari de bani; depinde în proiectul cu apa au fost interesați toți, dar dacă ar fi un teren de joc sau grădinița atunci este mentalitatea, că nu îmi trebuie, dacă are interes atunci se implică, dar dacă nu are, atunci nu se implică” (FG 5).
„Am format grupuri de lucru, pentru scrierea proiectelor, erau alocaţi bani din primărie pentru formarea proiectelor, pe urmă căutam finanţatori şi aşa mai departe şi duceam lucru până la capăt, sau am folosit alte metode, în primul rând aduceam noi singuri materiale de construcţii, iar oamenii din sat cîteva echipe din 4 persoane lucrau pe rând” (IA APL 3)
„Primăria o să dea contribuție 100000 mii, de asemenea cîţiva antreprenori precum Trofim Grosu – 80000, Prutean Avrușa – 15000 și Prucarian Sergiu – 50000” (FG 15).
„Ar fi foarte bine ca raionul să se implice mai ales acum cum sunt proiectele acestea europene chiar și în agricultură și infrastructură” (IA APL 1)
„Da, marea majoritate contribuţie era pusă din localitate, am în vedere din consiliu din fondul de rezervă sau din fondul disponibil, sau folosit consiliul raional Căuşeni, consiliile raionale din toată Republica Moldova ele sunt nişte organizaţii care ele nu au venit, ele trăiesc numai pe banii care se alocă de la primărie” (IA APL 3).
„Îi implic cum pot dar foarte greu să dau la implicare, pentru că sistema comunistă i-au stricat s-au deprins ca cineva: să-i facă, să-i aducă, să-i spună, să-i organizeze, și asta e problematica mai mult cu mentalitatea. Da mai sunt tinerii, care mai înțeleg, dar şi aceștia sunt puțini” (IA APL 1).
„Eu am un deviză, eu totdeauna le-am zis: Nu aşteptaţi să vină cineva să vă facă regulă în sat, nu aşteptaţi să vă facă regulă în casă, nu doriţi să vă implicaţi, este cert că dacă nu pui, n-ai de unde scoate. Acolo unde investeşti, acolo unde vrei să faci, acolo unde vrei să organizezi acolo este şi rezultat, şi dacă voi nu vreţi să cunoaşteţi nu vreţi să ştiţi să vă implicaţi, atunci nu aveţi nici un drept să judecaţi, să spuneţi că nu sa făcut că nu este bun, că nu puteţi, asta e unica motivaţie” (IA APL 2)
„S-a făcut o echipă de implementare la şcoală, au participat profesori cu elevi şi au mers de-a lungul satului şi au strâns tot de pe drumuri. Acum la cimitire s-a făcut ordine. Tot aşa la sădirea plantaţiilor tot participă copiii. La parc s-au implicat băieţii care lucrează la benzinărie” (FG 2).
„Sunt locuri în care se implică doar bărbații, dar ca de exemplu anul acesta am făcut 270 de ani de la întemeierea satului Popeasca bărbații au pus mesele și scaunele, dar femeile la rîndul lor au așternut, au făcut bucate, care mai de care. La egal se implică atît bărbații, cît și femeile” (FG 12).
Depinde de lucru, așa se implică la reparație (vopsit, tencuit) mai mult se implică femeile, dar dacă este mai greu atunci bărbații (FG 4)
„Bărbații s-au implicat mai mulți că era muncă fizică acolo dar femeile făceau mâncare pentru bărbaţi” (FG 8).
„Oamenii sunt influenţaţi de primar şi de preot” (FG 8).
„Pădurarul şi primarul, restul nu au nimeni treabă acolo” (FG 7).
„Doi ani am pus grîu, iar acum am pus porumb un hectar, parte de lîngă baltă am pus cartofi, bostan. Dar la anul am să pun răsărită așa mai schimb și eu nu pun în tot anul același pentru că deja nu e roadă” (IA AUA 1)
„Oamenii chiar dacă nu au studii în agricultură, dar rotaţia o fac de exemplu dacă anul ista o pus grîu la anul pun floarea soarelui, după care porumb şi iar din nou rotesc” (IA IC 1).
„Eu cultiv porumb, grîu de toamnă, grîu de primăvară, orz, floarea soarelui, eu nu mă ocup cu legumicultura din cauza că riscul e mare, la noi acolo pe baltă nimeni nu asigură pămîntul pentru că spun că e zonă de risc și anume de inundație … Aș dori ca la noi în zonă să fie o fabrică de prelucrat fructele, legumele asta e cea mai mare problem la noi” (IA Fermier 1)
„Mai iese un agricultor care cultivă roşii, castraveţi, cartofi, ceapă, morcov etc. au mai fost anul trecut vreo doi agricultori care au încercat să se ocupe cu legumele, dar fără succes şi au abandonat ideea. Fiindcă anul trecut cartofii erau 2-3 lei, dar cîtă cheltuială, şi muncă depusă este necesară pentru a creşte aceste cartofi şi la urmă nu ai unde să le realizezi” (IA IC 1)
„Piaţa de desfacere e foarte slab dezvoltată. Ai noştri cresc cartof sau altceva, numai pentru a putea fi realiza pe piaţa noastră din Republica Moldova, fiindcă agricultorii au avut foarte mult de suferit după embargoul pus de Rusia” (FG 9)
Pe piaţa din împrejur. Pe unde se primeşte. Realizarea asta-i de bază, dacă omul realizează ceva el are cu ce trăi mai binişor. Cu agricultura-i risc. Poţi să ieşi în risc mare. (IA Fermier 2).
„Eu cred că ele rău influențează mai ales 21.03., pe care le folosim noi. Eu văd livezile cum le stropim dar stropim și grîu și floarea soarelui și văd că nu e bine trebuie să găsim alte metode ca producția să fie fără iaduri. Dacă stropim fructele, legumele, grîul influențează foarte mult asupra oamenilor și noi iată porumbul îl dăm cu ghirbiţid și ele așa de tare miroase” (IA Fermier 1)
„Da oamenii mai folosesc odobrenii stropesc popușoi ca să nu crească iarba, dar aici deja e altă treabă, în ultimii doi ani la noi cu adevărat s-o terminat cu prăşitul, chiar eu personal în anul trecut am stropit popușoii și nu am prășit deloc, am adus combina specială și un automobil, dar cînd am strîns roada ciocălăii se fărâmau împreună cu grăunțele și mie îmi pare că lumea care nu a stropit popușoiul avea o producţie mai frumoasă” (IA cultură 2)
„Folosesc silitră la grîu, la orz, lumea ştie că nu-i bine să folosească chimicatele, dar ei nu au cu ce se apăra de insecte, gîndaci, bolile care pot să afecteze culturile, de exemplu copacul dacă numai o înflorit el trebuie neapărat stropit în caz contrar îl distrug răufăcătorii, şi apoi noi mîncăm acele fructe stropite, la fel este şi cu legumele. Dar dacă nu le stropeşti nu mănînci ele sunt distruse” (IA IC 1).
„Băligarul îl strîng apoi îl încarcă şi îl duc îl împrăştie pe deal, în special cei tineri au putere să prelucreze” (FG 14)
„Oamenii deja nu prea acceptă chimicalele așa cîte unul care e mai bănos, dar așa oamenii se orientează la cele naturale. Și în primul rînd acestea trebuie să le cumperi și sunt foarte scumpe, dar cele naturale vaca ți li-o dat pe degeaba” (FG 16).
„Avem 2 gunoişti autorizate unde lumea duce gunoaiele. Afectează ele natura fiindcă plouă şi murdăriile cele intră în pămînt altele sunt luate de vînt şi împrăștiate pe terenurile arabile, şi păşuni” (IA IC 1)
Deja din iarna anului 2015, s-a început a implementa proiectul privind colectarea deşeurilor, adică am construit 5 platforme, unde centralizat de depozitează deşeurile şi apoi se evacuează la locurile cuvenite. (IA APL 3)
Oamenii din sat s-au deprins ca pentru apă să nu plătească, pentru gunoi să nu plătească aruncă așa şi aruncă prin groapă sau prin Nistru (IA APL 1).
„Problema principală este gunoiul care fiecare îl duce unde îi vine mai aproape. Gunoiştea rămâne în sat, împrăştiată, aproximativ 90 % procedează în aşa fel. Gunoiştea dacă se află la 2 km, nu te poţi duce cu roaba.” (FG 17)
“Toate rîpele sunt cu gunoaie, că ei cum ies din ogradă acolo aruncă că la noi este gunoiște autorizată unde se duce tractorul dar ei aruncă unde vor” (FG 8)
„Noi avem niște zile cînd ne ducem să curățim iată avem ziua apei, ziua verde o dată în an.. noi organizăm ecologia și comunitate și se implică toți și de la serviciul piscicol, și copilașii și ecologia” (FG 5).
„Oamenii din sat vin ne ajută la curățirea pădurilor, sădirea puieţilor, şi vin în special bărbaţii că muncile acestea nu sunt pentru femei, dar la strângerea pomuşoarelor participă şi femeile, noi îi anunţăm din timp şi care doresc nişte lemne pentru a se încălzi iarna ei vin lucrează noi le calculăm cît trebuie să primească şi le achităm cu lemne de foc sau poate alt material de care au nevoie” (IA pădurar 2)
“În fiecare an punem câte 5-7 hectare, primăvara. 70-80% din sat se implică în această activitate” (FG 7).
„S-a lucrat mult în direcţia asta, s-au înverzit toate dealurile astea, s-a plantat multă pădure. A contribuit respectiv şi consiliul local şi, nemijlocit domnul primar, dar totuşi, nu este îndeajuns. Străzile noastre nu sunt, încă, înverzite bine, mergi de-a lungul satului şi nu vezi aşa străzi amenajate, cu mulţi copaci. Eu merg de-a lungul satului şi îi pustiu, te arde soarele” (FG 12).
“Pe mine mă frământă o întrebare referitor la pădurea din baltă, din câte eu cunosc acolo se fac tăieri în masa, sub pretextul că sunt curăţare de pădure, dar îmi pare că-s tăieri ilicite, se fac mari tâlhării şi se distruge” (FG 20)
“La noi a fost cazuri de tăieri ilicite, dar pădurarul a oprit, prin observațiile făcute răufăcătorilor şi de atunci nu s-a mai întîmplat, dar știți că omului cînd îi este frig el este gata la orice, dar așa noi nu avem încălcări, este pădurar care răspundere şi trebuie să se înţeleagă (FG 4).
„Ei vin doar în sezonul de vînătoare în rest nu am observat să fie cazuri de braconaj, fiindcă vînătorii la noi sunt disciplinaţi şi din contra doresc ca să îmbunătăţească fondul natural, dar nu să-l distrugă” (IA Pădurar 1)
“Nu se duc vînătorii la vînat ilicit, ei plătesc cotizații, toate întrebările acestea și cînd au acces atunci se duc și la vulpi se duc pentru că vulpile sunt mai des întîlnite, la iepuri etc.” (IA Fermier 2)
Vînătorii din sat, se duc au grijă, iarna cînd omătul e mare, fac diferite locușoare pentru hrana păsărilor, duc mîncare la căprioare. Sunt unii oameni că iubesc natura, frumosul dar sunt unii că iubesc să mănînce se întîmplă cazuri cînd este și interzis dar se vînează. Vînătorii sunt și braconieri nu se mai depistează ei știu și locurile se duc seara cu mașina și nu îl mai prinde nimeni (FG 10)
„Vin şi vînează străinii, Parlamentarii de la Chişinău” (FG 18)
„Se plâng câteodată agenţii economici, pentru că sunt braconieri pe grâu după iepuri. S-a ajuns la aceea că câteodată ilegal vânează prin livezi. Şi lui i se pare că a tras într-un iepure, dar se duce ... afectează şi copacii. Chiar dacă trag în iepuri, calicele acelea se duc şi în copaci şi-l fărâmă” (IA IC 1)
„Avem și perioade cînd este interzis pescuitul.. da mai încălcăm noi că nu poți să stai numai acasă cu mîna pe miere și să nu lingi degetele, ești moldoveancă și înțelegi care sunt circumstanțele.. ne mai ducem prin inspecția asta ne mai amendează acolo dar trebuie să reziști cumva să mănînci o bucățică de pește care este la noi în Nistru” (IA Fermier 2)
„Vin pescarii şi-l ucid cu electro-udocika, stă o grămadă de peşte mort pe râu, pe canal” (FG 3).
„Lupii au atacat stînile de prin împrejurimi, unde la o stînă au fost sfîrtecate în jur de 12 oi la un singur atac” (IA Pădurar 2)
„La noi practic toată vara mistreţii ne fac probleme, mii de mistreţi fac probleme distrug porumbul şi multe alte culturi, el dacă a intrat el ce are 200 de kg, pe unde a mers nu rămîne nimic din urma lui” (IA APL 3)
„Animalele sălbatice sunt foarte protejate că vin porcii din pădure dau buzna pe terenurile oamenilor şi le fărâmă culturile precum grîul şi porumbul dau buzna şi lupii distrug oile, vulpile dau buzna prin localitate” (FG 11)
„Cât a fost perioada ceea de până în anii 1998, am avut aceleaşi iepuraş, fazan, căprioare şi mistreţ, dar la momentul actual a scăzut radical de când a început terenurile să fie folosite de alte persoane” (FG 9).
„Noi de multe ori căutăm consensul acesta cu agenţia Moldsilva, noi am avut mai multe întîlniri ca să găsim un fond de acoperire, eu nu sunt împotrivă că porcul cela mănâncă u sunt întrebări e animal sălbatic nu o să mai îngrădeşti chiar toate cîmpurile cu plasă, dar aicea mai sunt nişte situaţii dacă nu implică statul înseamnă că lumea au s-o hotărască şi singuri problema” (IA APL 3).
„Raionul nostru îi mai curățel decît unele sau altele. Oricum se poluează și Nistru și tot împrejur.. pentru că nivelul de educație.. mă rog, lasă de dorit în unele părți, dar anume pe Nistru. Chiar recent am fost pe malul Nistrului, parcă nu era așa poluat, chiar murdar sau gunoi împrejur, dar asta în părțile pe unde trece lumea şi poate, mă rog... Cineva mai are grijă să strîngă. Dar sunt părți pe care noi nu prea le vedem.” (IA_APL_1)
„Avem 2 gunoişti autorizate unde lumea duce gunoaiele. Afectează ele natura fiindcă plouă şi murdăriile cele intră în pămînt altele sunt luate de vînt şi împrăștiate pe terenurile arabile, şi păşuni. Primăria are grijă de aceste gunoişti ea are grijă de ele le mai îngrămădeşte uneori.” (IA_IC_1)
„Prima e gunoiştile şi anume peliculele, cum le zic bilibiştele – tot ce ţine de plastic, cu toate că s-a construit special punte de acumulare, toate apele sunt pline cu culioace şi aşa şi păşunele cu diferite pacheţele, peliculă, ambalaje, aparate electronice, de plastic, toate astea-s straşnice. Nimeni nu le strânge înapoi şi chiar de le dă foc, gazele celea sunt toxite, ele poluează oricum natura. Gazele celea sunt foarte toxice şi pentru om, nu mai pentru animale.” (IA_Bussines_1)
„Fiecare a prelucrat cum a putut pământul şi de aici starea de degradare a solului. Populaţia nu cunoaşte metodele de prelucrare a pământului.” (IA_IC_1)
„Dar eu nu cred că este așa că atunci cînd îţi faci duș să miroși a bîhlitură, mai departe eu nu știu ce să fac...” (IA_Bussines_1)

Yüklə 0,93 Mb.

Dostları ilə paylaş:

1 ... 13 14 15 16 17 18 19 20 21