Studiu sociologic

X. Posibile obstacole în crearea şi funcţionalitatea Parcului Naţional

1. Ce credeţi că ar fi necesar de făcut pentru a crea acest parc naţional a Nistrului de jos?

Să-şi schimbe atitudinea guvernarea, guvernarea dacă o să vreie o să fie. Tot depinde de guvernare, păi ei au stopat toată treaba asta. (IA_APL_1)

2. Credeţi că aţi putea avea careva dificultăţi, probleme cu localnicii?

Da apar nişte probleme dar nişte probleme rezolvabile. De exemplu îi spui că tu aici nu ai dreptul să pui himicate că tu în această zonă nu ai dreptul să semeni cu tare, cu tare, asta ar fi nişte probleme. Dar pe parcursul anilor încetişor se poate de făcut. (IA_APL_1)

3. De exemplu dacă e zonă şi acolo nu putem prelucra, le spunem la oameni noi vă plătim pămîntu,l voi ne îl vindeţi şi noi facem zonă de protecţie facem ceea, ceea aha şi omul se gîndeşte ne dă un preţ bun. Poate nu toţi să fie de acord cu aceasta, da o să fie probleme poate nu toţi o să îl vîndă pentru că e o sursă de venit dar statul trebuie să se gîndească să facă negocieri ca omului să-i fie convenabil chiar poate să îl deie şi în calitate de arendă. (IA_APL_2)

4. Vă zic aici o să fie o dilemă între cei care au acolo terenuri, fiindcă fiecare persoană vrea să-şi vadă profitul lui din asta. Ce are el din asta? Şi atunci când o să le explice, eu cunosc practica Poloneză, nu cunosc altele, dar conform practicii Poloneze oamenii primesc nişte subsidii destul de bune, pentru că terenurile lor sunt ocupate sub Parc. Ei nu fac practic nimic, ei sunt plătiţi pentru faptul ca să nu intervină nici întru-n fel să lese natura ca să se dezvolte aşa cum este. Anual li se restituie o anumită cotă pentru pierderile pe care ei le au. În cazul dacă ei s-ar ocupa cu agricultura sau ar face altceva ei ar avea un astfel profit, dar nu-l au şi atunci Statul în baza unor compensaţii subsidii le restituie aceste pierderi. Dacă asta s-ar face la noi şi asta ar fi luată ca bază atunci da, cred că persoanele ar fi foarte entuziasmate. În cazul în care practic doar li sar spune că aici uite e Parc Naţional şi sar face o listă de ce ţi se permite să faci şi ce nu, şi lista ceia ce nu ţi se permite va fi de 2 ori mai mare decât acele două rânduri şi 40 nu se permite în cazul acesta nici un entuziasm n-o să fie în afară de nemulţumiri altceva n-o sa apară. Dacă o să vină cu un plan de dezvoltare să zicem pentru o perioadă de 10-15 ani de zile cu nişte lucruri concrete. Deci anul acesta facem asta, anul viitor asta, dezvoltăm de exemplu sfera asta ajutăm agricultorii să cultive produse agricole pure. Nu numai ca îi ajutăm să le cultive, dar să le facem şi piaţă de desfacere, că ei de cultivat le cultivă şi singuri pure că nu are nimeni bani acum de pesticide, la noi se prăşeşte destul de bine cu sapa. Daţi-le oamenilor unde să-şi vândă producţia asta să fie special pentru asta un contract da asta ar fi un ajutor. Dar dacă au să vină să zică Noi vă face Parc şi voi să fiţi mulţumiţi că trăiţi în zona unui Parc naţional şi gata, nu ştiu dacă ar fi foarte mare entuziasm. Dar dacă au să vină să zică Noi vă face Parc şi voi să fiţi mulţumiţi că trăiţi în zona unui Parc naţional şi gata, nu ştiu dacă ar fi foarte mare entuziasm (IA_APL_2)

5. Dar ei nici nu au de gând să-l lese (pământul), ei n-au să-l deie, au să rămână cu titlurile asta-i ca să nu-l lucreze. Ideea e că să nu-l prelucreze (IA_APL_2)

6. Cheltuim bani dracul ştie cum, şi facem nişte proiecte care după asta începem să refacem din nou a 3 şi a 4 oară pentru că atunci nu bine ne-am gândit, întâi facem acoperişul şi pe urmă începem a râma canalizaţia, spargem fundamentul casei, cam aşa facem şi cu satele noastre. Ni se dau bani pentru nişte proiecte care chipurile sunt foarte prioritare, dar nu există o strategie unică. De văzut pe ani, uite asta-i primul proiect hai să pornim de la el dar nu le stricăm pe celelalte , nu facem nu le minimalizăm pe celelalte şi degeaba investim banii în asta dar le luăm la rând de asta şi vă zic eu nu ştiu am impresia că când fac nişte lucruri lumea nu comunică între ei nu spun uite bine facem planul acesta începem cu asta apoi mergem cu asta şi vedem ce ne iese la urmă din asta. Ce ne trebuie pentru el? Ce lucru trebuie să facem aşa ca noi să dezvoltăm ceia ce am început dar nu din contra să ştergem să scriem şi iar să începem de la început (IA_APL_2)

7. vînători sunt care sunt legali, da sunt şi braconieri de aceştia da ce îmi pare mia un lucru tot normal că este echipă care se ocupă cu antibraconajul acesta, ei practic pe dînşii nici nu îi vezi (IA_APL_3)

8. nu trebuie producţia aceea afectată de chimia asta şi aşa mai departe şi asta va fi un plus foarte mare, şi care că sunt diferite alternative noi, care nu sunt chimice, care nu sunt dăunătoare, ecologice acesta nu este mare problemă (IA_APL_3)

9. mai ales primăvara înainte de sărbătorile de mai mai strîng flori vin şi le explică că nu se poate, încă nu am văzut pe nimeni să îi amendeze, dar cu de acestea cu preîntâmpinări încă o dată, poftim florile deja acestea sunt cazuri aparte. (IA_APL_3)

10. Posibil în condiţiile noastre şi să-l vîndă (pământul) oamenii, fiindcă acum în condiţiie astea.. dar cel mai uşor se rezolvă ca să fie date în arendă. (IA_APL_4)

11. Că de ce la guvern? Că eu mă tem ca guvernul să nu se găsească tot de acela care să îngrădească tot şi să zică: „Gata băieţi, n-aveţi ce căuta aici”. Cum acum în pădure nu poţi intra, să nu se primească şi acolo fix aşa (IA_APL_4)

12. schimb cred că da, dar să cedeze nu cred. A fost deja o situaţie de aşa fel că cu primarul fost au fost amăgiţi mulţi oameni care aveau cote şi le-au dat 1000 lei şi oamenii nu sunt mulţumiţi de asta şi acum oamenii acolo se duc să cumpere nisip dar asta nu este a lor, că oamenii nu ştiau că acolo de subt este nisip şi nu sunt mulţumiţi. (IA_Business_5)

13. Noi nu avem altă ieşire din situaţie pentru că zona aceasta aşa e de buruienoasă că fără acestea îngrăşăminte nu o să putem face nimic pentru că nu o să avem roadă. După inundaţia care a fot noi şi aşa în anul acela practic nu am sădit nimic acolo am curăţit şi în anul doi am sădit şi aşa mult buruian creşte că noi practic am luat cît de cît. Dar fără dînsele noi nu o să putem lucra şi anume zona aceasta lîngă Nistru. (IA_Fermier_2)

14. Mulţi ar accepta dar şi mulţi nu depinde mulţi au pămînt în acea zonă mulţi vor vrea să vîndă pămîntul, alţii nu vor vrea eu aşa cred. Da noi avem pămînt în acea zonă chiar şi l-am procurat 5-6 hectare. Eu ca lider şi văd cum pot să lucrez nu l-aş vinde eu nu ştiu cum am să procedez. Poate l-aş da în arendă pe 50-60 de ani, nu ştiu, poate alţii şi vor vrea să vîndă pămîntul eu de pildă nu l-aş vinde după cum văd că strîng roada cea mai bună. Nu ştiu eu nu l-aş vinde şi nici nu l-aş da în arendă. (IA_Business_4)

15. Acolo sunt oameni care au iazuri cresc peşti în zona ceea, la noi ca atare sunt două iazuri în alte localităţi sunt mai multe şi eu mă gîndesc că oamenii cu iazuri tot o să fie împotrivă. Dar dacă o să-i propuie să lese iazul ca să crească peşte eu cred că o să fie de acord deja omul. S-au să dea iazul în arendă, oamenii gîndesc diferit unul vrea aşa unul vrea în alt mod. Eu totuşi cred că probleme o să fie nu o să fie toată lumea de acord o parte o să fie de acord o parte nu. Ca atare lumea trebuie convinsă prin fapte, prin exemple că într-adevăr o să fie frumos şi o să fie bine şi pentru oamenii că nu o să fie otrăvurile pe malul Nistrului. (IA_Fermier_1)

16. Ei, nu prea lumea la noi o să fie de acord ca să nu folosească erbicide. (IA_Business_3)

17. Aici depinde în ce regiune se află pămîntul fiindcă sunt terenuri foarte bune roditoare pe care deţinătorii acestor terenuri nicidecum nu vor dori să cedeze aceste terenuri, dar sunt terenuri care sunt mai rele şi acolo se poate de ajuns la un compromis mai uşor. Dar pentru asta este inginer de la Cadastru care ştie care zonă este cuprinsă de parc el ştie care sunt persoanele deţinătoare de pămînt în zona asta, astfel trebuie invitată fiecare persoană la discuţii, fiindcă gratis nimeni nu va dori să cedeze. În sat la noi o cotă de pămînt în ultima perioadă costa în jur de 15000 lei, ast cu ceva timp în urmă cînd dolarul era la locu lui, dar acum poate să dorească să vîndă mai scump. Dar asta mai depinde unde este acel lot dacă e aproape de Talmaza unde acolo este bunătatea pământului aproape 100% acolo nu vor ceda, dar unde am şi eu acolo mai la vale apoi pot să cedez că nu am să mor de foame. Dar aici poate apărea şi altă idee ca să schimbe lotul dintr/o parte în alta de exemplu unu vre să vîndă care este pe zona parcului dar altul care are pămînt în altă parte are nevoie de bani şi vinde cota atunci pe acesta îl mută în locul celui care a vîndut pămîntul şi întrebarea este rezolvată. De exemplu eu aş accepta să/mi de-a în altă parte, dar trebuie de negociat încă. (IA_Cultura_1)

18. Ei cum, tot pământul-i marfă şi el dacă vrea să facă acolo numai decât trebuie să-l cumpere. Cu ce preţ şi în ce mod are să se facă? Poate nu-i dă bani, dar îi dă în altă parte pământ ca el să poate lucra. Iată, dacă zona din vale are s-o ia sub proiectul ista, înseamnă că cei care n-o să vrea să vândă aşa pământ, trebuie să conlucreze tot firma asta, în deal – zona de deal să-i cumpere pământ să-i dea omului.

Spre exemplu eu – depinde la ce condiţii. Eu mă gândesc că lumea o să meargă la vânzare, dar trebuie să stai de vorbă cu tot omul. (IA_fermier_1)

19. Trebuie mai întâi de lămurit la oameni ce program are şi pe urmă s-a vede. Problemele au să apară atunci în timpul adunării ca să nu apară în timpul lucrului trebuie de discutat cu oamenii faţă către faţă. Nu se ne apucă de lucru şi apoi să avem probleme. Trebuie, până la începerea lucrului de stat de vorbă: oameni buni doriţi, nu doriţi, e bun, nu-i bun şi apoi de trecut la lucru. Da asta nu-i numai la parc la orice lucru. Întâi trebuie de stat de vorbă cu oamenii şi-apoi „v piriot”. (IA_fermier_1)

20. Acolo acelea zone care se mărgineşte acolo e majoritatea paşune dar păşunele aparţin a primăriei. Oamenii păşunează acolo este o mică problemă toată zona de păşună o să fie acoperit de parc, această întrebare trebuie doar de discutat cu oamenii. Noi fermă de vite nu avem doar a oamenilor c-am o sută de vaci sunt. (IA_pădurar_1)

21. Dar la noi dacă vor fi create nişte căsuţe, ele vor fi cu plată unde oamenii se vor odihni, dar localnicii nu ştiu dacă îşi vor permite aşa lux. (IA_Profesor_1)

22. poate să apară din cauza teritoriului. Dacă s-a crea atunci trebuie de dus tratative cu persoana care deţine pământ acolo. (FG_1)

23. Iată Dvs. spuneţi să fie unul centralizat să ducă să strîngă stuhul ista… Momental îi pune beţe în roate…Aşa ai venit, plăteşte aceea, plăteşte aceea. (FG_10)

24. Să nu fie ca şi cu trasa. Să nu vă supăraţi, dar pur şi simplu noi ne temem, că ştim cu trasa cum ne-o lăsat şi noi trebuie să ştim. (FG_3)

1^ Hotărîre Nr. 782 din  03.08.2000 Pentru aprobarea  regulamentelor-cadru ale parcurilor naţionale, monumentelor naturii, rezervaţiilor de resurse şi rezervaţiilor  biosferei, Publicat : 17.08.2000 în Monitorul Oficial Nr. 102.    

2^ PNUD, Ministerul Mediului; Raportul V naţional cu privire la diversitatea biologică; Proiectul „Planificarea naţional în domeniul biodiversităţii pentru a susţine implementarea Planului Strategic al CBD 2011-2020 în Republica Moldova”, Chişinău 2013.

3^ Andreev A. Zona Ramsar a „Nistrului de Jos” Valori şi Pericole, Societatea Ecologică Biotica, Chişinău 2014.

4^ Societatea Ecologică Biotica; Planul de Management pentru zona Ramsar „Nistrul de Jos”, Chişinău 2011.

5^ Procente calculate din totalul celor 114 persoane participante la cercetare