Desfăşurarea de campanii de informare/sensibilizare locală cu scopul de a creşte gradul de informare şi implicare a tuturor categoriilor din mediul rural. Informarea trebuie să fie una continuă şi sistematică, astfel încît să informeze localnicii pe parcursul întregului proiect, nu doar la sfîrşitul implementării. Implicarea femeilor în procesul de informare și monitorizare a proiectului.
Adoptarea şi aplicarea unor strategii specifice la nivel de localitate cu scopul de a spori conştientizarea privind participarea şi implicarea locală. Motivarea locală trebuie să fie o componentă importantă a strategiei de implicare locală, care să scoată în evidenţă direct şi indirect beneficiile fiecărei categorii de locuitori.
În procesul de informare a populaţiei satelor cu privire la crearea Parcului Naţional un obiectiv al informării trebuie să-l constituie diminuarea până la excludere a atitudinilor nefavorabile creării parcului, prin oferirea de informaţii suficiente şi schimbarea viziunii asupra parcului. Informarea să aibă loc direct de la sursa iniţială fără intermediar. Datele pentru informare să fie cât mai detaliate şi vaste pentru a cuprinde mai multe aspecte ale problemei în cauză, să fie însoţite de argumentele de rigoare sau prin exemple ale altor cazuri de creare a Parcurilor Naţionale pentru a exclude din mentalitatea populaţiei cunoştinţele eronate;
Informarea populaţiei în mod echitabil din punct de vedere gender. Populaţiei feminine să i se faciliteze accesul la informaţie din prima sursă, ţinând cont de particularităţile muncii feminine din zona rurală.
Implicarea în proporţie de egalitate a femeilor şi bărbaţilor în echipa de monitorizare a procesului de implimentare a proiectului crearea Parcului Naţional Nistru de Jos.
Să se accepte confruntarea cu populaţia din zonă în procesul de informare pentru a spori gradul de credibilitate a proiectului şi a exclude vehiculările şi speculaţiile eronate. Să se explice persoanelor, care cunosc despre intenţia de crearea a parcului în zona Nistrul de Jos din faza iniţială, despre motivul real al stopării sau amânării implementării acestui proiect, pentru a evita speculaţiile de corupţie guvernamentală în zonă.
Persoanele care au o viziune clară despre ce presupune un Parc Naţional să fie selectate în grupul de iniţiativă care ar da startul acestui proiect şi care ar putea atrage/antrena prin activismul lor ceilalți locuitori ai zonei amplificând, astfel, energia necesară realizării.
În procesul implementării acestui proiect să se ţină cont de problemele care ar putea fi generate de aceste atitudini. Modalitatea de evitare a eventualelor probleme ar fi invitaţia persoanelor cu atitudini nefavorabile implementării proiectului la identificarea soluţiilor acceptate de ambele părţi.
Creşterea gradului de transparenţă privind activităţile locale implementate şi impactul pozitiv al acestora va contribui la schimbarea viziunii sătenilor privind “mersul lucrurilor din comunitate”.
Consultare prealabilă a sătenilor privind modul şi preferinţele locale de implicare în cadrul proiectelor de dezvoltare locală va uşura procesul de informare şi conlucrare a sătenilor privind atingerea scopurilor comune, precum şi creşterea gradului de participare locală. Studiul scoate în evidenţă următoarele activităţi de implicare evidenţiate de intervievaţi: sădirea copacilor, îngrijirea copacilor, plantarea diverselor specii, amenajarea terenurilor, monitorizarea sistematică şi continuă a activităţilor care se vor desfăşura în perioada implementării proiectului, reconstrucţia fîntinilor, cişmelor, informarea locală privind necesitatatea implicării sătenilor în păstrarea durabilităţii rezultatelor obţinute etc.
Evaluarea diferenţiată a potenţialului contribuţiei şi participării actorilor locali de către echipa de implementare a proiectului va spori gradul de participare a categoriilor pasive/care nu se implică. Implicarea diferenţiată în funcţie de posibilităţile individuale ale actorilor locali. Crearea posibilităţilor opţionale de implicare pentru persoanele vulnerabile/sărace.
Implicarea sătenilor sub formă de contribuţii băneşti va contribui la creşterea gradului de responsabilitate socială şi asigurarea durabilităţii bunurilor dezvoltate în cadrul proiectelor de dezvoltare locală.
Implementarea unor acţiuni la nivel local de promovare a educaţiei civice de către principalii actori de socializare: familie, şcoală, grădiniţă va contribui la schibarea viziunii cu privire la protecţia mediului înconjurător, precum şi creşterea gradului de responsabilizare socială.
Contractarea/angajarea unui specialist/şti (în funcţie de suprafaţa de cuprindere a parcului care va fi creat) din cadrul primăriei care să coordoneze componenta de informare/monitorizare şi implicare locală.
Implicarea/cooptarea persoanelor carismatice, care se bucură de încredere şi autoritate din partea sătenilor (profesori, funcţionari publici, consilieri locali), în cadrul grupurilor de iniţiativă va contribui la creşterea gradului de implicare a persoanelor dezinteresate.
Creşterea gradului de implicare a bisericii în procesul de imformare şi implicarea locală dat fiind credibilitatea crescută la nivel local. Dezvoltarea unor parteneriate dintre APL – Biserică în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţii.
Menţinerea unui parteneriat între APL şi agenţii economici importanţi la nivel local va spori contribuţia financiară prin donearea unor sume seminificative de bani necesare pentru a acoperi cota parte a contribuţiei locale.
Dezvoltarea capacităţilor ONG-lor locale în procesul de informare/monitorizare şi dezvoltare locală, prin însuşirea limbilor străine, strategiilor de fundraising, managementul proiectelor locale etc.
Dezvoltarea parteneriatul intercomunitar va contribui la schimbul de bune practici, creşterea gradului de cooperare între comunităţi, evitarea unor riscuri locale.
Dezvoltarea unor instrumente de informare media la nivel de comunitate (emisiuni televizate locale, pagini web ale primăriei sau ONG locale, emisiuni radio, ziare locale) va creşte gradul de informare a populaţiei cu privire la situaţia din localitate, precum şi va diversifica căile de petrecere a timpului liber. Conţinutul mesajelor informative trebuie relatat într-o formă cît mai accesibilă publicului larg, dat fiind diferenţele lingvistice şi necunoaşterea limbii de stat.
Organizarea procesului de monitorizare, care ar trebui să fie realizat de către echipe organizate din lideri locali și APL. Un rol deosebit de important în procesul de monitorizare trebuie să-l deţină societatea civilă. ONG-le locale trebuie să dezvolte strategii specifice fiecărei localităţi care să informeze localnicii despre cele mai eficiente modalităţi de monitorizare.
