Studiu sociologic

VII. MODALITĂŢI DE INFORMARE A POPULAŢIEI CU PRIVIRE LA PARCUL NAŢIONAL

VII.1. Informarea populaţiei

Procesul de informare joacă un rol important în ceea ce priveşte implicarea şi participarea locală activă. De aceea, orice proiect implementat la nivel local trebuie să înceapă de la informarea prealabilă cu referire la activităţile şi beneficiile locale ale acestuia. Informarea, în viziunea participanţilor, trebuie să includă argumentarea necesităţii proiectului şi beneficiile acestuia pentru toţi actorii locali. Acesta va da prilejul organizării întrunirilor sub diverse formate: întruniri de grup, întîlniri publice în cadrul unor evenimente culturale (festivaluri), ceea ce va contribui la creşterea gradului de coeziune socială şi a solidarităţii de grup.

Procesul de informare a populaţiei are loc diferenţiat, fiind aplicate următoarele modele de informare:

• 
  Adunări generale cu scop informativ organizate de către reprezentanţii APL (vezi Anexa VII.1.6). Nu în toate localităţile adunările generale sunt eficiente. Principala problemă invocată de reprezentanţii APL este prezenţa mică a sătenilor, necunoaşterea limbii de stat, alte probleme. De aceea, reprezentanţii APL aplică alte strategii alternative de informare, fiind implicaţi actorii instituţiilor de învăţământ: şcoală, grădiniţă (vezi Anexa VII. 1.8).
  
• 
  Discuții individuale care pot fi realizate de primar sau lideri locali;
  
• 
  Scrisori informative oficiale adresate individualizat fiecărui locuitor din partea primăriei locale;
  
• 
  Anunţuri informative pe panouri din sat, panouri din cadrul primăriei (vezi Anexa VII. 1.7);
  
• 
  Amplasarea anunţurilor pe site-ul primăriei (vezi Anexa VII.1.5);
  
• 
  Organizarea emisiunilor TV, emisiunilor radio, publicarea ziarelor locale;
  
• 
  Aplicarea metodei bulgarului de zăpadă care facilitează transmiterea informaţiilor din “gură în gură”;
  
• 
  Organizarea de seminare informative în cadrul primăriei.
  

În viziunea participanţilor la discuţiile de grup, populaţia nu este suficient informată (“nu ştie ce se întîmplă în localitate”) despre activitățile care se realizează la nivel local. Aceştia afirmă că sunt informaţi doar în cazul în care se solicită o cofinanţare sau o contribuţie de altă natură. Din acest punct de vedere sunt necesare mai multe întâlniri cu scop de informare şi consultare a locuitorilor despre activităţile care sunt realizate şi care necesită o implicare din partea lor (vezi Anexa VII.1.2).

De asemenea, participanţii resimt lipsa unor mecanisme informative media şi consideră necesar dezvoltarea unor instrumente de informare media la nivel de comunitate (emisiuni televizate locale, pagini web ale primăriei sau ONG locale, emisiuni radio, ziare locale) (vezi Anexa VII.1.1, 3)

Informarea nu poate fi realizată de către oricine. Actorii implicaţi în procesul de informare trebuie să insufle încredere şi credibilitate. În opinia participanţilor la discuţiile de grup, aceştia trebuie să fie consilieri locali, funcţionari locali şi profesori, deoarece se bucură de cea mai mare încredere din partea locuitorilor.

Astfel, principalele surse de informare la nivel local sunt: primăria locală, liderii locali membri ai echipelor de iniţiativă (“preşedinţii de străzi”), sursele mass-media. Eficienţa modalităţilor de informare diferă în funcţie de comunitate şi structura de vîrstă a populaţiei, însă cel mai frecvent întîlnite sunt practicile de informare publică şi individuală.

În cazul s. Popeasca se aplică o strategie de informare, care presupune mai multe faze: 1) organizarea unor adunări generale în cadrul cărora sunt create grupe de iniţiative. Aceste grupe de iniţiativă sunt responsabile de 2) selectarea unor preşedinţi ai străzilor. Astfel, pentru fiecare stradă se va selecta un „preşedinte de stradă” care va fi responsabil de informarea sau colectarea fondurilor. Această persoană se bucură de un nivel înalt de încredere din partea vecinilor şi este o persoană cu iniţiativă. Dat fiind acest fapt, 3) procesul de informare/colectare se realizează mai uşor şi mai rapid. Informarea se realizează individualizat prin discuţii particulare cu sătenii. Sunt utilizate pe larg invitaţii personalizate unde se explică problema care necesită a fi soluţionată şi contribuţia necesară a fi acordată. Ulterior, sătenii sunt adunaţi în cadrul unor 4) adunări generale la primărie, unde li se explică specificul proiectului care urmează a fi implementat, beneficiile locale ale acestuia şi necesitatea de implicare a locuitorilor (vezi Anexa VII.3). Odată înrădăcinată această strategie este aplicată în aproximativ la toate proiectele locale care necesită o implicare din partea locuitorilor. Comparativ cu celelalte forme de informare menţionate mai sus, aceasta a demonstrat în timp, maxim de eficienţă şi rapiditate în atingerea obiectivelor propuse.

În viziunea locuitoriilor satului Talmaza, cea mai eficientă strategie de informare ar fi cea aplicată în perioada alegerilor locale, unde sătenii sunt adunați în “mahale”. Această strategie este aplicată, în special, în comunitățile mari, localitatea fiind discompusă în „părcele mici”. Astfel, sătenii sunt „grămădiți la marginea satului”, formînd grupuri mici care devin mai ușor informate și consultate de către reprezentanții APL. Această modalitate este considerată eficientă în special de către femei. Principalul avantaj al acestei strategii de informare este gradul înalt de acoperire/cuprindere, ceea ce presupune o prezență maximă a sătenilor în cadrul acestor întruniri asigurînd accesibilitatea tuturor categoriilor social, inclusiv a celor vulnerabile (persoane sărace, persoane cu dizabilități etc.). Prin urmare, aplicarea acestei strategii va crește gradul de infomare locală cu privire la modalitățile de implicare și participare a locuitorilor.

Informarea prin surse de internet este mai puţin eficientă, dat fiind lipsa de acces a sătenilor la tehnică computerizată şi reţea de internet. Chiar dacă reprezentanţii primăriei amplasează informaţii noi privind necesităţile de implicare a comunităţii, sătenii rareori accesează site-ul pentru a se informa despre acestea (vezi Anexa VII.1, 2). Cele mai eficiente surse mass-media, în viziunea participanţilor sunt TV şi ziarele, însă nu toate comunităţile rurale au propriile televiziuni şi ziare locale pe care le-ar putea utiliza ca mijloc de informare. Din acest considerent, sunt aplicate alte strategii de informare locală, care, în timp, „au reuşit să producă roade”. Cele mai frecvent întîlnite sunt: adunările generale, adunări de grup organizate de grupurile de iniţiativă, discuţii individuale, informarea prin intermediul metodei bulgărele de zăpadă (transmiterea informaţiei din gură-n-gură) etc.

VII.2. Strategii de informare ulterioară

Actualmente sunt aplicate mai multe strategii de informare locală. Însă, eficienţa acestora diferă în funcţie de: specificul localităţii, categoria socială, vîrsta celui informat, domeniul de activitate, statut economic etc.

Categoriile sociale implicate în cadrul studiului evaluează diferenţiat eficienţa strategiilor de informare a populaţiei. De exemplu, reprezentanţii primăriei consideră eficiente realizarea adunărilor generale de informare locală, publicarea noutăţilor/informaţiilor on-line, pe panoul informativ al primăriei sau tipărirea unor pliante informative care vor fi distribuite la nivel de localitate (vezi Anexa VII. 2.1). Tinerii preferă să se informeze on-line accesînd site-ul primăriei. Categoriile sociale din localitate afirmă eficienţa surselor mass-media, în special a radioului şi emisiunilor televizate (vezi Anexa VII.2.2). Aceştia consideră că informarea trebuie să fie combinată şi cu petrecerea timpului liber: orice adunare va avea o prezență mai mare dacă va fi organizat un mic concert pentru localnici. Acest aspect a fost dezvoltat în special de către femei.

O altă alternativă de informare publică este editarea ziarele locale, care să conţină componenta ştirilor locale. Echipele de iniţiativă locală, reprezentate de liderii locali, consideră eficiente discuţiile particulare şi utilizarea scrisorilor oficiale adresate individualizat fiecărui membru al comunităţii.

Lipsa surselor de informare mass-media (radio local, TV local, ziare locale) este un mare obstacol în ceea ce priveşte nivelul de informare al populaţiei despre proiectele locale, situaţia din localitate, precum şi domeniile de implicare locală (vezi Anexa VII.2.3). Lipsa radioului este resimţită la nivel local cel mai mult, dat fiind structura de vîrstă înaintată a populaţiei, precum şi situaţia economică precară care nu oferă posibilităţi de achiziţionare a tehnologiilor avansate (TV, computer). Radioul este considerat de o bună parte din participanţi la discuţiile de grup drept cea mai eficientă metodă de informare locală. Astfel, prezenţa unei mini-staţii radio locală va creşte gradul de informare locală şi va spori gradul de conştientizare privind problemele locale (vezi Anexa VII.2.4.).

Conţinutul mesajelor informative trebuie relatat într-o formă cît mai accesibilă publicului larg, dat fiind diferenţele lingvistice şi necunoaşterea limbii de stat. Participanţii la discuţiile de grup consideră că informarea trebuie să fie una continuă şi sistematică, astfel încît să informeze localnicii pe parcursul întregului proiect, nu doar la sfîrşitul implementării. Unii participanţi la discuţiile de grup afirmă că nu cunosc decît informaţii foarte vagi, rupte din întregul conţinutului, referindu-se mai mult la contribuţiile particulare ale sătenilor. Acest fapt nu permite conştientizarea acţiunii în ansamblu şi diminuează implicarea localnicilor. O altă componentă importantă constă în consultarea prealabilă cu sătenii despre acţiunile care urmează a fi realizate în localitatea. Consultarea locală este importantă şi va contribui la creşterea gradului de informare şi implicare locală.