Studiu sociologic

VI. FORME ŞI MECANISME DE IMPLICARE/PARTICIPARE A LOCALNICILOR ÎN CREAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARCULUI NAŢIONAL

Implicarea şi participarea localnicilor în activităţi de dezvoltare a comunităţii reprezintă o componentă importantă a unui sistem democrat de guvernare. Din acest considerent, structurile administrative trebuie să creeze condiţii de implicare activă a locuitorilor. Beneficiile participării localnicilor sunt multiple, printre care menţionăm:

• 
  Creşterea gradului de încredere în structurile de conducere;
  
• 
  Creşterea gradului de transparenţă privind activităţile realizate în cadrul comunităţii;
  
• 
  Creşterea gradului de informare a localnicilor privind derularea activităţilor din cadrul comunităţii;
  
• 
  Identificarea rapidă a nevoilor comunităţii
  
• 
  Creşterea gradului de satisfacţie a localnicilor privind serviciile oferite la nivel comunitar;
  
• 
  Creşterea gradului de conştientizare şi responsabilizare a localnicilor privind păstrarea bunurilor comunitare etc.
  

Gradul de implicare a localnicilor variază în funcţie de: specificul comunităţii, domeniu de activitate a cetăţeanului, categorie socială, vîrstă, situaţie economică etc. Cea mai mare pasivitate şi indiferenţă sătenii manifestă faţă de soluţionarea problemelor locale, precum: raportarea cazurilor de aruncare neautorizată a gunoiştilor, evacuarea gunoiştilor, raportarea cazurilor de defrişare ilicită, etc. Implicarea scăzută este justificată de participanţi prin existenţa unor structuri responsabile de monitorizare şi soluţionare a problemelor sus-menţionate. Aceştia afirmă că în localitatea este angajat pădurar, reprezentanţi ai APL sau altă persoană responsabilă care are obligaţia de a se implica în soluţionarea acestor cazuri (vezi Anexa VI.1, .3, 5, 13).

Cele mai active categorii privind participarea şi implicarea în implementarea diverselor proiecte locale, sprijin în monitorizare şi informare a localnicilor sunt: liderii locali, reprezentanţii APL, reprezentanţi ai ONG-lor locale, angajaţi ai instituţiilor de învățământ şi alţi lideri locali. Conform estimărilor participanţilor la discuţiile de grup, locuitorii se implică diferit în funcţie de localitate. De exemplu, în s. Cioburciu sătenii se implică în pondere de 50-60%, în s. Palanca în pondere de 90% etc. Implicarea actorilor locali devine o necesitate odată cu dezvoltarea şi implementarea diverselor proiecte locale.

Analiza practicilor locale întîlnite în cadrul localităţilor investigate evidenţiază următoarele forme de implicare a cetăţenilor: contribuţie financiară sau prin muncă neremunerată în folosul comunităţii, informarea privind activităţi de monitorizare, etc. Contribuţia financiară reprezintă una dintre primele forme de implicare a locuitorilor. Aproximativ toate proiectele locale au presupus prezenţa componentei de cofinanţare din partea localnicilor (vezi Anexa VI.8). Însă, dat fiind situaţia economică precară din Republica Moldova, o mare parte din cetăţeni din mediul rural întîmpină dificultăţi privind acoperirea contribuţiilor financiare pentru diverse activităţi de dezvoltare locală (reparaţia străzilor, instalarea iluminării stradale, reparaţia grădiniţei etc.).

Contribuţia financiară diferă în funcţie de proiect şi este în valoare de 100-400 MDL (400 MDL este contribuţia maximă colectată în cadrul proiectului gazificarea satului în s. Plop Ştiubei). Cetăţenii săraci, care nu au posibilitate de a contribui financiar, se implică activ prin muncă neremunerată. Astfel, în funcţie de specificul proiectului implementat localnicii s-au implicat în: procesul de sădire a copacilor, curăţire a străzilor, informare a sătenilor privind activităţile de muncă neremunerată, reparaţia instituţiilor de învăţămînt etc. De asemenea, sătenii se implică activ în activităţi locale organizate şi monitorizate de către APL: salubrizarea cimitirului, reparaţia bisericii, reparaţia şcolii, etc. Aceste activităţi sunt planificate pentru anumite perioade a anului de către reprezentanţii APL în colaborare cu administraţia instituţiilor de învăţământ (şcoala, grădiniţa, casa de cultură) şi sunt recunoscute drept zile dedicate implicării comune a sătenilor în soluţionarea problemelor mediului. Astfel, în fiecare comunitate studiată sunt organizate contexte de implicare socială ce ţin de: ziua ecologică, ziua apei, ziua pădurii, ziua Paştelui blajininlor etc.

Studiul scoate în evidenţă diferenţe gender privind formele de implicare a sătenilor. Astfel, femeile sunt implicate mai mult la activităţi ce ţin de reparaţie cosmetică, prepararea mîncării, curăţarea străzilor, iar bărbaţii participă mai mult la activităţi de prelucrare a pămîntului, săditul copacilor, activităţi ce necesită utilizarea tractorului sau altor utilaje tehnice etc.

Principalele domenii de implicare locale în funcţie de etapele de implementare a proiectelor sunt: implicarea locală în procesul de implementare a proiectului, informare locală şi monitorizare în procesul de implementare a proiectului şi monitorizare ulterioară a durabilităţii păstrării bunurilor dezvoltate în cadrul proiectului. Majoritatea participanţilor la discuţiile de grup conştientizează necesitatea implicării în etapele menţionate mai sus. Cea mai dificilă etapă este considerată etapa de implementare, deoarece necesită o implicare financiară sau prin muncă a localnicilor, ceea ce determină apariţia unor mici probleme la nivel local. Etapa de monitorizare a proiectului implică mai puţin efort din partea localnicilor, de aceea sătenii nu ezită să se implice în aceasta.

Cele mai mari dificultăţi au fost întîlnite în procesul de colectare a banilor pentru suplinirea cotei părţi a bugetului proiectului finanţat (vezi Anexa VI.11). Pentru a creşte gradul de conştientizare privind participarea şi implicarea financiară a sătenilor, liderii locali desfăşoară campanii de informare/sensibilizare locală, purtînd discuţii individuale cu fiecare cetăţean care a refuzat să se implice financiar. În diverse localităţi sunt adoptate strategii specifice de lucru cu categoriile care refuză să se implice, fie financiar fie prin muncă, în cadrul dezvoltării şi implementării diferitor proiecte locale. În satul Cioburciu, r. Ştefan Vodă, sunt organizate echipe de iniţiativă/voluntari (“grupuri de implementări”) care sunt formate din reprezentanţi ai APL şi a instituţiilor de învăţămînt cu scopul de a sensibiliza opinia publică şi a creşte motivaţia privind necesitatea participării cetăţenilor la implementarea diverselor proiecte locale (vezi Anexa VI.2). Activitatea grupelor de iniţiativă contribuie la creşterea gradului de transparenţă privind activităţile locale, care are un impact pozitiv şi asupra schimbării viziunii sătenilor privind mersul lucrurilor din comunitate.

Categoriile sociale care nu se implică în activităţi comune ale localităţii sunt: grupurile vulnerabile, persoanele dependente de alcool, persoanele sărace, persoanele nemulţumite şi persoanele care nu au vreun profit din proiectul implementat, persoanele lenoase etc. Nu există careva diferenţe gender, diferenţe ce ţin de vîrstă sau diferenţe etnice privind aceste categorii (vezi Anexa VI.10). Un factor care determină neimplicarea sătenilor este dezinteresul în cazul lipsei profitului personal obţinut în urma implementării proiectului la nivel local. Astfel, persoanele care într-o formă directă sau indirectă vor beneficia de rezultatele proiectului se implică activ atît sub formă de contribuţii financiare, cît şi prin muncă neremunerată. Acest gen de proiecte se regăsesc în toate localităţile investigate şi vizează reparaţia grădiniţei, şcolii, casei de cultură etc. (vezi Anexa VI.7). Un alt motiv invocat de categoriile care nu se implică în activităţi locale ţine de existenţa/prezenţa unor persoane responsabile, angajate în cadrul proiectelor. Această persoană este plătită pentru a realiza aceste activităţi, din acest considerent, uni participanți la studiu consideră că locuitorii nu trebuie să se implice sub nici o formă în activităţile proiectelor implementate local (vezi Anexa VI.9).

Deseori, categoriile pasive contribuie la provocarea unor mici conflicte în cadrul comunităţii. Conflictele sunt soluţionate în cadrul unor adunări locale (în cadrul Primăriei) unde sunt puse în discuţie diverse aspecte privind soluţionarea acestora (vezi Anexa VI.4). Rolul fundamental în procesul de soluţionare a conflictelor îi revine Primarului, care aplică diverse modele/strategii de soluţionare.

În unele comunităţi sunt create grupuri de iniţiativă care poartă discuţii pentru a convinge persoanele care refuză să se implice în cadrul proiectelor. Însă, deseori aceste discuţii sunt inutile şi sunt calificate drept „pierdere de timp” (vezi Anexa VI.6)

Marea majoritate a participanţilor la discuţiile de grup afirmă că apariţia conflictelor mici privind implementarea proiectelor locale este inevitabilă. În majoritatea cazurilor acestea sunt soluţionate de către locuitori fără a implica structurile administrative. Principalele cauze invocate de către săteni în procesul de escaladare a conflictelor ţin de: dezacordul privind modul de implicare sau nedorinţa de a se implica (în special financiar).

Un aspect care îi nemulţumeşte pe participanţii din cadrul discuţiilor de grup din s. Talmaza, în special, este lipsa consultării publice privind activităţile ce pot fi realizate în cadrul proiectelor implementate la nivel local. Sătenii sunt informaţi despre felul în care trebuie să se implice fără a fi consultaţi prealabil. Acest fapt contribuie la creşterea gradului de neparticipare locală, reprezentat ca un dezacord faţă modul centralizat de decizie adoptat la nivel local. Prin urmare, o consultare prealabilă şi analiză a preferinţelor sătenilor referitor la modul de implementare a proiectului, precum şi contribuţia sătenilor în cadrul acestor proiecte va uşura procesul de informare şi conlucrare a sătenilor privind atingerea scopurilor comune (vezi Anexa VI.12).

VI.1. Implicarea APL

Implicarea APL este fundamentală în opinia participanţilor la discuţiile de grup. Rolul primăriei se centrează pe:

• 
  Informare locuitorilor privitor la proiectele implementate şi activităţile planificate a fi realizate în cadrul acestor proiecte de dezvoltare locală (vezi Anexa VI. 1.2);
  
• 
  Organizarea echipelor de informare locală cu scopul creşterii gradului de sensibilizare şi conştientizare locală;
  
• 
  Implicarea liderilor locali în procesul de implementare a proiectelor locale. În marea majoritate a cazurilor liderii locali reprezintă fermierii, profesorii, ONG-ştii, antreprenorii, consilierii locali etc. Aceştia creează grupe de inițiativă locală care, în colaborare strânsă cu APL se implică activ la implementarea proiectelor locale;
  
• 
  Colectare de fonduri financiare necesare pentru a acoperi cota parte a contribuţiei necesare în cadrul proiectelor. În unele localităţi, APL acoperă cota contribuţiei financiare din bugetul local. Aprobarea utilizării bugetului local pentru a cofinanţa diferite proiecte locale este determinată de “culoarea politică” a conducerii actuale în comunitate. Cele mai avantajate primării sunt cele aparţinînd partidelor: PD, PLDM, mai puţin PL;
  
• 
  Suport financiar în achiziţionarea materialelor necesare pentru reparaţia instituţiilor locale: casa de cultură, biserică, grădiniţă, şcoală (vezi Anexa VI.1.4);
  
• 
  Suport în dezvoltarea de idei privind elaborarea conceptelor de proiecte locale, precum şi implementarea acestora. Deşi conceptele de proiecte sunt elaborate de către ONG-urile locale, totuşi primăria reprezintă un generator de idei în acest sens. În multe localităţi, reprezentanţii ONG-lor locale sunt angajaţi ai primăriei, ceea ce permite o strînsă colaborare dintre aceşti actori;
  
• 
  Sprijin în procesul de cooperare locală privind creşterea gradului de implicare/participare a categoriilor de persoane pasive. Aici sunt analizate diverse strategii de creştere a gradului de participare a sătenilor;
  
• 
  Suport privind organizarea şi repartizarea responsabilităţilor în funcţie de capacităţile actorilor locali etc. (vezi Anexa VI.1.1);
  
• 
  Monitorizarea implementării activităţilor realizate în cadrul proiectelor locale.
  

Comparativ cu ceilalţi actori locali, APL se bucură de cea mai mare încredere a localnicilor. Dat fiind acest fapt, primăria, comparativ cu ceilalţi actori, este percepută de către majoritatea participanţilor la discuţiile de grup ca fiind cea mai eficientă în ceea ce priveşte realizarea funcţiei de informare locală. Procesul de informare, de obicei, se realizează în cadrul unor adunări generale, unde reprezentanţii de la primărie relatează despre scopul şi impactul pozitiv al proiectului. În cadrul acestor discuţii sunt abordate aspecte ce ţin de implicarea sătenilor, forme de implicare (vezi Anexa VI.1.3). În cadrul comunităţilor mici, este practicată frecvent informarea/convingerea individualizată. Astfel, primarul este actorul cheie care informează la domiciliu persoanele despre importanţa implicării loc sub diferite forme, fie financiar, fie prin muncă etc. Un caz aparte îl prezintă s. Plop Ştiubei, unde componenţa numerică mică oferă posibilitate primăriei (primarului) să se implice personal în dezvoltarea multiplelor proiecte locale ce ţin de domeniul educaţiei, culturii, antreprenoriatului etc. Conceptele de proiectele locale sunt dezvoltate în particular de către primar şi acoperă toate domeniile: educaţie, cultură, antreprenoriat, agricultură etc. În cazul dat, primarul preferă să se implice individual atît în procesul de colectare de fonduri (metoda discuţiilor individuale cu fiecare locuitor al satului), cât și în procesul de scriere, repartizare a activităţilor, monitorizarea etc. (vezi Anexa VI.1.5).

O altă formă de informare locală este informarea mediatică sau informarea prin surse mass-media. Aceasta se realizează sistematic, informaţia fiind plasată pe site-ul primăriei. Însă eficienţa acesteia este scăzută, dat fiind lipsa tehnicilor computerizate, a aptitudinilor de utilizare a tehnologiilor computerizate sau conectării la reţea de internet. Cele mai eficiente forme de informare locală sunt: discuţiilor individuale şi adunărilor generale organizate în cadrul primăriei.

Un alt rol al primăriei trebuie să ţină de procesul de monitorizare ulterioară desfăşurării proiectului de creare a Parcului Naţional Nistru de Jos. Doar în acest caz, parcul va aduce beneficii semnificative pentru locuitorii satului (vezi Anexa VI.1.6).

VI.2. Implicarea fermierilor şi proprietarilor de pământ

Implicarea fermierilor este diferită în raport cu celelalte categorii de actori locali. Aceştia sunt deschişi de a se implica atît sub formă de contribuţii financiare, cît şi prin muncă neremunerată. În marea majoritate a cazurilor fermierii sunt parte a grupului de lideri locali şi se implică cu prestarea utilajelor tehnice necesare (munca cu tractorul, camionul) şi prestarea muncii fizice (vezi Anexa VI.2.1, 2).

Fermierii lideri reprezintă agenţi economici importanţi la nivel local care se implică financiar prin donarea unor sume semnificative de bani pentru a acoperi cota parte a contribuţiei locale. Prezenţa agenţilor economici este una relevantă şi contribuie la implementarea schimbărilor majore la nivel local dat fiind proiectele câștigate în urma alocării contribuţiilor financiare solicitate. Însă, cu părere de rău, acest fapt se răsfrînge asupra creşterii gradului de conştientizare şi implicare locală (vezi Anexa VI.2.3, 9).

VI.3. Implicarea altor actori cheie

Principalii actori cheie la nivel local sunt: ONG-urile, angajaţii instituţiilor de învățământ: grădiniţă, şcoala, casa de cultură, biserica etc.

Societatea civilă reprezintă un actor important ce acţionează ca un mecanism reglator al unei societăţi democratice. Prezența organizaţiilor neguvernamentale este diferită şi variază în funcţie de localitate, specificul de activitate, echipa de implementare, colaborarea cu APL. Analiza specificului local, scoate în evidenţă caracterul pasiv al societăţii civile din mediul rural. Deşi în unele localităţi există mai mult de 4 ONG-uri, doar unul este activ şi implementează proiecte. Succesul ONG-lui la nivel local este strict determinat de colaborarea cu APL. Din acest considerent reprezentanţii ONG locale sunt funcţionari publici, angajaţi ai primăriilor locale (vezi Anexa VI.3.6) Deci, primăria reprezintă o sursă de informare, generare a ideii de proiecte locale, sursă de sprijin privind implementarea şi monitorizarea proiectelor locale.

Cooperarea dintre APL şi ONG-le locale presupune: organizarea de seminare, adunări de informare, elaborarea conceptului de proiect, sprijin în monitorizarea activităţii proiectelor locale etc. (vezi Anexa VI.3.3.). Procesul de monitorizare este unul din principalele activităţi de implicare a ONG-lor locale (vezi Anexa VI.3.4.). Procesul de dezvoltare a conceptelor de proiecte este diferit de la caz la caz. Acestea implică crearea de grupuri de lucru, compuse din specialişti, practicieni din diverse domenii. Astfel, în proiectele educaţionale ce presupune reparaţia şcolii, grădiniţei, sunt implicaţi reprezentanţii acestor instituţii pentru a analiza cît mai complex problema. În domeniul ecologic sunt cooptaţi reprezentanţii ocolului silvic sau pădurarii etc. (vezi Anexa VI.3.7). Majoritatea proiectelor locale au fost scrise în limba de stat, însă, la moment, există o tendinţă de însuşire a limbii engleze, dat fiind multitudinea oportunităţilor de finanţare europeană. Cu excepţia activităţilor implementate în cadrul proiectelor locale, reprezentanţii ONG prestează activităţi de voluntariat. ONG din s. Popeasca încurajează implicarea tinerilor care posedă limba engleză în procesul de scriere a conceptelor de proiecte, astfel oferind posibilitate acestora să se implice ulterior în procesul de implementare a proiectelor de dezvoltare locală (vezi Anexa VI.3.8).

Necesită a fi menţionat faptul că ONG-le locale au un rol important şi se implică în procesul de lucru cu persoanele pasive. Astfel, în baza activităţilor de voluntariat sunt aplicate diverse strategii locale de convingere/sensibilizare a locuitorilor care au refuzat să se implice, fie prin contribuţii financiare, fie prin muncă neremunerată. Categoriile pasive sunt abordate diferenţiat, în funcţie de specificul problemei şi a localităţii. De cele mai dese ori sunt create grupe compuse din lideri locali care se deplasează la domiciliul acestor persoane şi abordează individualizat problema. Prin urmare analiza practicilor locale scoate în evidenţă o strînsă colaborare a ONG-lor locale cu alţi actori cheie: reprezentanţi ai instituţiilor de învăţămînt: şcoala, grădiniţa, casa de cultură şi, în unele cazuri, biserica.

Există mici diferenţe gender determinate de specificul domeniului de activitate ale actori locali implicați. Astfel, profesorii reprezintă în principal persoanele de sex feminin şi se implică mai mult în procesul de educaţie, informare a tinerilor, sensibilizare privind activităţile comune de implicare în scop de salubrizare a comunităţii, iar fermierii sunt reprezentanţi de persoane de sex masculin şi se implică în munci de salubrizare, sădire etc. În unele localităţi, dat fiind prezența fenomenului migraţionist care a determinat emigrarea masivă a bărbaţilor, se resimte o problemă stringentă a specialiştilor de genul masculin şi a celor tineri. În asemenea localităţi, femeile se implică în realizarea diverselor tipuri de munci fizice, inclusiv muncile grele (sădirea copacilor, prelucrarea pămîntului etc.)

Implicarea antreprenorilor şi liderilor locali depinde de gradul de încredere al acestora în primar şi apartenența politică. În funcţie de acest factor, micii businessmani sunt gata să se implice în diverse activităţi, precum colaborare cu liderii locali, fermieri, atragerea şi donarea de fonduri, informare şi monitorizare etc. În opinia intervievaţilor, liderii din cadrul partidului democrat /liberal sunt văzuţi pozitiv, ca fiind: persoane oneste, devotate localității, gospodari. Însă, în cazul în care orientarea politică dominantă la nivel de localitate nu corespunde cu viziunea lor, aceştia refuză să se implice pentru a sprijini primăria sau alte activităţi dezvoltate la nivel local (vezi Anexa VI.3.2, 5).

În unele localităţi (s. Talmaza) antreprenorii au contribuit cu o donaţie semnificativă în favoarea implementării proiectelor locale. Astfel, pentru a acoperi cota parte a primăriei, antreprenorii au oferit o contribuţie bănească care a variat între 15 000 – 80 000 lei (vezi Anexa VI.3.9).

Reprezentanţii instituţiilor de învăţămînt: grădiniţă, şcoala, angajații cărora sunt de obicei femei, au un rol fundamental în procesul de educare civică şi promovare/dezvoltare a unui cetăţean democrat. Deşi disciplina de educaţie civică nu este inclusă în programul școlar în toate instituţiile de învăţământ, totuşi, profesorii şi educatorii organizează, în colaborare cu primăria şi alte instituţii cheie din localitate diverse activităţi de salubrizare a comunității. Aceste activităţi sunt realizate ocazional înaintea de sărbători: paştele, ziua apei, ziua pădurii etc. Principalele activităţi realizate sunt: plantarea florilor, copacilor, salubrizarea zonei din preajma şcolii, grădiniţei, centrului satului, casei de cultură etc. (vezi Anexa VI.3.10).

De asemenea, profesorii se implică activ în procesul de informare locală şi dezvoltarea unor proiecte ce ţin de dezvoltarea componentei educaţionale (reparaţia şcolii, grădiniţei, alte activităţi). Procesul de informare este unul diferit şi abordează, în principal, elevii. Astfel, săptămînal sunt organizate ore de educaţie civică unde este promovată dragostea faţă de natură, reguli de protecţie a naturii etc. (vezi Anexa VI.3.11, 13).

Casa de cultură este un alt agent local care contribuie la creşterea gradului de informare locală şi conştientizare privind necesitatea implicării în cadrul proiectelor implementate. Astfel, în cadrul unor întîlniri de informare localnicii au posibilitate să discute pe diferite teme ce abordează diverse probleme locale. Reprezentanţii casei de cultură afirmă că atmosfera de odihnă creată favorizează o deschidere specială din partea localnicilor, iar schimbul informaţional este mai uşor interiorizat de către săteni. (vezi Anexa VI.3.12)

Biserica este un actor care se bucură de mare încredere locală şi participă în principal la procesul de informare şi sensibilizare a sătenilor contribuind la creşterea gradului de implicare a acestora în cadrul comunităţii. În localitatea Plop Ştiubei, preotul în comun acord cu primarul participă la procesul de sensibilizare locală (vezi Anexa VI.3.1).

VI.4. Implicarea populaţiei, inclusiv femeile

Marea majoritate a participanţilor la discuţiile de grup manifestă dorinţa de a participa la construcţia Parcului Naţional “Nistru de Jos”. Participanţii afirmă că sunt dispuşi să se implice prin muncă neremunerată şi parţial prin contribuţie bănească (vezi Anexa VI.4.14). Aceştia consideră că echipa de implementare a proiectului trebuie să evalueze diferenţiat potenţialul contribuţiei fiecărui cetăţean. Pentru persoanele vulnerabile/sărace, care nu au posibilitate să se implice cu contribuţii băneşti, necesită a fi create posibilităţi opționale de participare (vezi Anexa VI.4.1).

Cu toate acestea procesul de implicare locală este diferit, fiind influenţat de structura demografică a localităţii. Una din problemele cheie a localităţilor investigate este lipsa tinerilor, care au emigrat, fie la studii, fi la muncă peste hotare. Implicarea acestora va fi una diferită comparativ cu persoanele rezidente din localitate (vezi Anexa VI.4.12). Persoanele în etate, deşi sunt numeroase, de obicei, se implică mai mult în acţiuni de monitorizare şi informare. Dat fiind situaţia economică precară şi lipsa capacităţii de exerciţiu, aceştia manifestă dificultăţi de implicare financiară sau prin muncă neremunerată.

Analiza dimensiunii de gen scoate în evidenţă careva deosebiri privind implicarea femeilor şi bărbaţilor. Femeile preferă să se implice mai mult în procesul de informare, monitorizare, reparaţie uşoară a clădirilor locale, activităţi de salubrizare, preparare a bucatelor pentru bărbaţii, care sunt implicaţi în munci grele etc. Bărbaţii, comparativ cu femeile, realizează munci de prelucrare a pământului, sădire a copacilor, transportare a obiectelor grele, utilizarea tractoarelor în scopuri locale, etc. (vezi Anexa VI.4.13).

Din perspectivă de gen, participanţii la discuţiile de grup susţin că atît bărbaţii, cît şi femeile, trebuie să fie implicate în egală măsură (vezi Anexa VI.4.18). Unii chiar consideră că femeile sunt mai active comparativ cu bărbaţii. (vezi Anexa VI.4.16) acest fapt, parţial este determinat de emigraţia bărbaţilor la muncă peste hotare (vezi Anexa VI.4.17).

Responsabilitatea socială poate fi dezvoltată prin implicarea financiară a sătenilor, consideră unii participanţi. Din acest considerent, orice proiect trebuie să conţină cofinanţare şi acţiuni de implicare a localnicilor. Un alt factor de creştere a gradului de responsabilizare socială ţine de educaţia civică, care trebuie să înceapă din familie, grădiniţă şi şcoală. Educaţia ecologică este dificilă în contextul emigrării masive a părinţilor peste hotare şi lipsei de predare a disciplinei de educaţie civică în cadrul programului şcolar. Şcoala, în acest context, trebuie să reprezinte un actor de socializare care să suplinească componenta de educaţie civică care lipseşte în cadrul familiei. Astfel, schimbarea pozitivă se asociază cu schimbarea de generaţii (vezi Anexa VI.4.15).

Nu în ultimul rînd, participanţii menţionează eficienţa măsurilor restrictive axate pe utilizarea amenzilor sub formă de bani pentru uzarea bunurilor locale amenajate în cadrul proiectelor implementate la nivel local. Amenzile trebuie să fie “aspre”, consideră intervievaţii din localitatea Plop Ştiubei, pentru a diminua cazurile locale de încălcare legală. Însă, creşterea gradului de conştientizare se realizează doar prin intermediul unei educaţii civice, cu impact pozitiv asupra asigurării durabilităţii rezultatelor proiectelor implementate la nivel local (vezi Anexa VI.4.7, 11). O altă formă de amendare ar fi munca neremunerată în folosul comunităţii a persoanelor care au furat, distrus bunurile achiziţionate în cadrul proiectelor locale. Din experienţa s. Plop Ştiubei, această formă este una eficientă, deşi este aplicată la nivel de judecată, în contextul violenţei domestice. Chiar dacă aceasta nu contribuie la conştientizarea problemei, sătenii consideră că este necesară a fi aplicată pentru „a influenţa cît de cît situaţia”.

Deşi marea majoritate a participanţilor la discuţiile de grup susţine necesitatea implicării localnicilor în diferite etape de implementare a proiectului Parcului naţional Nistru de Jos, totuşi această implicare este percepută ca fiind una ocazională şi sporadică. Din acest considerent, pentru a asigura durabilitatea rezultatelor, participanţii consideră necesară angajarea unui specialist/şti (în funcţie de suprafaţa de cuprindere a parcului) din cadrul primăriei care să coordoneze această componentă (vezi Anexa VI.4.3). Activitatea de voluntariat este importantă, însă una opţională ce nu trebuie să înlocuiască sarcinile de bază a responsabilului angajat pentru realizarea activităţii de monitorizare, informare etc. Pentru a coopta şi convinge mai uşor persoanele dezinteresate, grupul de iniţiativă trebuie să fie format din persoane carismatice care se bucure de un nivel înalt de încredere şi autoritate din partea sătenilor. Acest fapt va contribui la uşurarea procesului de convingere şi va contribui la creşterea gradului de implicare socială a locuitorilor (vezi Anexa VI.4.8).

Activităţile în care intervievaţii preferă să se implice în cadrul proiectului de creare a Parcului Naţional Nistru de Jos sunt: sădirea copacilor, îngrijirea copacilor, plantarea diverselor specii, amenajarea terenurilor, monitorizarea sistematică şi continuă a activităţilor care se vor desfăşura în perioada implementării proiectului, reconstrucţia fântânilor, cişmelelor, informarea locală privind necesitatea implicării sătenilor în asigurarea durabilităţii rezultatelor obţinute etc. (vezi Anexa VI.4.5)

Sătenii manifestă o mare deschidere spre colaborare cu locuitorii din satele vecine. Aceştia afirmă că această colaborare ar favoriza un schimb de experienţă, eficientizarea activităţii privind realizarea în comun a sarcinilor necesare de implementat în cadrul proiectului, organizarea unui eveniment cultural comun etc. Parteneriatul intercomunitar este considerat unul eficient şi obligatoriu în situaţia în care proiectul acoperă mai multe localităţi rurale. Acesta va contribui la schimbul de bune practici, creşterea gradului de cooperare între comunităţi, evitarea unor riscuri locale (vezi Anexa VI.4.2, 6) Chiar dacă nu toate comunităţile selectate în cadrul studiului au implementat proiecte care au presupus o colaborare intercomunitară, aceştia consideră că se pot implica în activităţi de: informare şi sensibilizare locală, organizarea echipelor de colectare de fonduri, susţinere intercomunitară prin schimb de experienţă vis-a-vis de modalităţile eficiente de implementare şi monitorizare a activităţilor proiectelor implementate etc. (vezi Anexa VI.4.10).

Implicarea femeilor. Femeile reprezintă un grup social activ cu un grad înalt de implicare în viața comunității. În majoritatea cazurilor femeile sunt angajate în instituțiile publice din localitate (primărie locală, școală, grădiniță, casa de cultură). Acest fapt, contribuind la implicarea activă a femeilor în procesul de informare locală, educare civică, elaborare de proiecte ce țin de dezvoltarea comunității etc.

Analiza practicilor locale scoate în evidență dorința femeilor de a se implica în toate etapele de implementare a proiectului, inclusiv și muncile fizice grele. Deși studiul scoate în evidență careva diferențe gender privind formele de implicare a sătenilor, totuși femeile menționează că sunt gata să participe şi la munci mai grele, cum ar fi săditul copacilor prin aducerea apei, astfel că ele nu cedează în faţa bărbaţilor cu nimic în ceea ce priveşte munca fizică.

Principalele activități în care se implică, actualmente, femeile sunt: activități ce țin de reparație cosmetică, prepararea mîncării, curățarea străzilor, informare, monitorizare sensibilizare și consultare a reprezentanților ONG locale privind elaborarea și dezvoltarea conceptelor de proiecte. Comparativ cu femeile, bărbații participă mai mult la activități de prelucrare a pămîntului, săditul copacilor, activități ce necesită utilizarea tractorului sau altor utilaje tehnice etc. Prin urmare menționăm că femeile preferă să se implice mai mult în procesul de informare, monitorizare, reparație ușoară a clădirilor locale, activități de salubrizare, preparare a bucatelor pentru bărbații, care sunt implicați în munci grele etc.