Suflete moarte

I. N. Medvedeva
(După vol. V, Opere, N. V. Gogol,

Ed. Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.,

Moscova, 1952)

1 Care e şi servitor şi chelner (n.r.).

2 Sbiten – băutură caldă, preparată din miere cu mirodenii (n.r.).

3 Curtea de Apel; instanţa judecătorească superioară din capitala guberniei (n.r.).

4 În Rusia ţaristă, gradele civile se împărţeau potrivit tabelelor fixate încă sub ţarul Petru I, în patrusprezece clase (n.r.).

5 A. P. Kotzebue – dramaturg german (n.r.).

6 Adică pentru ordinul Sf. Stanislav (n.r.).

7 Foraiter (de la cuvântul german Vorreiter) – unul din surugiii calări la trăsurile cu şase sau nouă cai (n.r.)

8 A îndoi colţul unei cărţi – termen la jocul de cărţi : a miza pe acea carte (n.r.).

9 „Sîn oteceatva” – ,,Fiul patriei”, revistă istorică, politică şi literară, conservatoare, editată de N. Greci, între anii 1812—1818 (n.r.).

10 În Rusia, de la 1718 până la 1858, populaţia bărbătească supusă la plata impozitului „pe cap de om” (mai ales ţăranii şi târgoveţii) era înregistrată prin recensăminte speciale (aşa-numitele „revizii”). Cei înregistraţi prin revizii mai purtau numele de „suflete de revizie” (n.r.).

11 Prinţul Mihail Ilarionovici Golenişcev-Kutuzov (1745—1813) – feldmareşal rus, căruia i se atribuie meritul salvării Rusiei în timpul invaziei napoleoniene din 1812 (n.k.).

12 Ţarul Pavel I (1796—1801) (n.r.).

13 Plăcintă tradiţională în Rusia, umplută cu brânză sau carne (n.k.).

14 Neuvajal-Korîto – Fudulea-Troacă (n.t.).

15 Korovi Kirpici – Baligă (n.t.).

16 Koleso Ivan – Roată Ivan (n.t.).

17 Peşte răpitor de râu, în formă de fus, acoperit cu solzi mărunţi de culoare brună-verzuie şi având în vârful mandibulei un mic fir alungit (n.k.).

18 A juca în dubletă – a nu retrage din joc câ­ştigul dublând mereu miza (din carnetul de însemnări al lui Gogol) (n. r.).

19 Joc de cuvinte: burdaşka înseamnă poşircă (n.t.).

20 Galbic, bancă – jocuri de cărţi (n. r.).

21 Fenardi – acrobat şi prestidigitator cunoscut în Rusia, în deceniul al treilea al secolului trecut (n.r.).

22 Împuşcă, Înjură, Zboară, Foc, Grozavul, Înhaţă, Frige, Prăjeşte, Frumoasa, Răsplata, Ocrotitoarea (n.t.).

23 Vechi cântec franţuzesc (n.r.).

24 Poporul rus dă ursului porecla „Mişka”, diminutiv de la Mihail (n. t.).

25 Mavrocordat, Miaulis, Canaris – luptători greci pentru independen­ţă (în timpul războiului de la 1821—1828) (n. r.).

26 Bagration – general rus, erou din războiul de la 1812 (n. r.).

27 brebeneac – sturz (n.k.).

28 Regele Gog, conducătorul poporului războinic Magog (legendă biblică) (n. r.).

29 fricassée – tocană (fr.) (n.t.).

30 Ar­şin – măsură de lungime egală cu 0,71m. Verşoc – idem, 0,044m. (n.r.).

31 Obroc – dare în bani sau în natură, pe care un iobag scutit de munca pe moşie trebuia s-o plătească în schimb moşierului (n.r.).

32 Bancnotă de 10 ruble (n.r.).

33 Doezjdai-ne-doedeş – Ajungi-n-ajungi (n.t.).

34 Tombac – aliaj de aramă şi zinc (n.r.).

35 mitarnic – care primeşte mită; necinstit. nemitarnic – incoruptibil. (n.k.)

36 În limba rusă, majoritatea numelor de bărbaţi se termină în consoane (n. t.).

37 În mitologia greacă, zeiţa Justiţiei (n.r.).

38 O pedeapsă obişnuită, pe vremea aceea, pentru micii funcţionari. Şeful lua cizmele slujbaşului respectiv, pentru ca acesta să nu poată pleca înainte de a copia toate hârtiile încredinţate (n.r).

39 Zerţală - prismă triunghiulară, pe care erau lipite copii de pe ucazurile lui Petru I asupra drepturilor civile, regulamentelor etc. După legile vechi, la toate instituţiile publice trebuia să se găsească o zerţală (n.r.).

40 Werther, Charlotta – eroii romanului sentimental Suferinţele tânărului Werther de Goethe (n.r.).

41 Malorusia – Ucraina (n.r.).

42 Sistem de învăţământ al pedagogului englez Lancaster (1771—1838) care constă în aceea că pedagogul învaţă pe cei mai buni elevi, iar aceştia, la rândul lor, pe cei slabi. Metoda lui Lancaster era folosită de decembrişti pentru alfabetizarea soldaţilor. Prin faptul că dirigintele poştei laudă „şcoala lui Lancaster”, Gogol subliniază atitudinea neconformistă a acestuia, care se vădeşte şi în povestea căpitanului Kopeikin (n.r.).

43 Corect: Sprechen Sie deutsch? – Vorbiţi nemţeşte? (Germ.) (N.t.).

44 Poem al poetului englez E. Young (1684—1765) „Cugetări nocturne” (n.r.).

45 Operă mistico-religioasă a scriitorului german Eckartshausen (1752—1803) (n. r.).

46 N. M. Karamzin (1766—1826) – Istoric rus idealist (n.r.).

47 „Moskovskie Vedomosti” – „Buletinul Moscovei” (n. t.).

48 Entrechat – săritură cu bătaia de mai multe ori a călcâielor în aer (fr.) (n.t.).

49 Nume de eroi din înalta societate, obişnuite îndeosebi în romanele şi nuvelele din cel de-al treilea deceniu al secolului al XIX-lea (n.t.).

50 incomodité – neplăcere, boală uşoară (fr.) (n.t.).

51 fijmă – rochie cu cercuri de sârmă, în formă de paner, purtată în secolul al XVIII-lea (n.r.).

52 Belle femme – femeie frumoasă (fr.) (n.t.).

53 Ceea ce se cheamă o poveste (fr.) (n.t.).

54 Rinaldo Rinaldini — tâlhar legendar italian, erou al romanului cu acelaşi titlu al scriitorului german Vulpius (1762—1827) (n.r.).

55 horreur – grozăvie (fr.) (n. t.).

56 „Polejati” înseamnă „a sta culcat”; „zavalitsia” înseamnă „a se tolăni” (în limba rusă) (n. t.).

57 Culebeaki – un fel de pateu cu carne, cu peşte sau măruntaie (n. r.)

58 Lineici – un fel de trăsură cu mai multe locuri în care călătorii stau pe bănci laterale (n.r.).

59 Commérages – clevetiri, trăncăneli (fr.). (n. t.).

60 Orşadă – băutură răcoritoare (n. r.).

61 Balsam – denumire glumeaţă dată băuturilor tari (n.r.).

62 Vşivaia-spesi – Semeţie păduchioasă (n.t.)

63 Borovki – Porceşti (n.t.).

64 Zadirailovo – Gâlceveni (n.t.)

65 Drobiajkin – Snopilă (n. t.)

66 Vocsal – cuvânt de origine engleză, însemnând local de reuniuni, de petreceri; mai târziu, denumire dată localului de staţie de cale ferată (n.r.).

67 Şeherazada – personaj din basmul oriental O mie şi una de nopţi (n.r.).

68 Nevski Prospekt, Gorohovaia, Liteinaia – străzi principale din Petersburg (n.r.).

69 Semiramida – regină legendară a Asiriei şi Babiloniei; şi-a împodobit capitala, printre altele, şi cu vestitele ,,grădini suspendate” (n.r.).

70 Albăstrele – bancnote de câte 5 ruble (n.r.).

71 Général en chef – cel mai înalt grad de general (n.r.).

72 Pronunţare stâlcită a cuvintelor fines herbes – un fel de sos picant (fr.) (n.t.).

73 E vorba de numărul 666, prin care, în Apocalipsa, e desemnat antihristul (n.r.).

74 Gogol a început poemul său Suflete moarte în Elveţia, în 1836, continuându-l în Italia, la Roma, unde – în 1841 – au fost scrise ­şi aces­te ultime pagini ale primului volum (n.r.).

75 „Zăpezile albe” – cântec popular rus, foarte răspândit, pe care îl cântau surugiii în timpul călătoriei (n.r).

76 Nobilimea rusă se împărţea în două categorii: prima – cu titlu de nobleţe ereditar, a doua – cu titlu personal, netransmisibil (n.r.).

77 Aluzie la fabula Muzicanţii de Krîlov (n.r.).

78 Treuha – tichie de postav gros, cu margini de blană care, lăsate în jos, apără urechile şi ceafa de ger (n.r.)

79 Adică bancnote (n.r.).

80 Cantonişti – fiii de militari, care depindeau, de la naştere, de departamentul de război (n.r.).

81 Consiliul de Tutelă – instituţie de credit ipotecar-funciar în Rusia ţaristă (n.r.).

82 Pentru o justă înţelegere a capitolelor care urmează, socotim necesară o explicaţie întemeiată pe date riguros controlate de istoriografia literară sovietică.

Apariţia în 1842 a primului volum din Suflete moarte a zguduit, prin caracterul lui puternic demascator, întreaga opinie publică din Rusia, stârnind discuţii vii. În timp ce cercurile progresiste ale societăţii au primit cartea cu entuziasm, elementele reacţionare, care s-au recunoscut în diferitele personaje, au luat, prin critica oficială a vremii, o atitudine categoric potrivnică autorului, împotriva acestora din urmă a luptat marele critic democrat-revoluţionar Bielinski, care a apreciat Sufletele moarte ca fiind o operă „pe cât de patriotică, pe atât de plină de adevăr; o operă care smulge fără cruţare vălul de pe realitate... O carte profundă prin gândire, o operă socială şi istorică...”

Ca mare artist realist, Gogol mergea în întâmpinarea a ceea ce era nou şi contribuia prin operele lui la dezvăluirea adevărului despre Rusia autocrată şi iobăgistă. Dar el însuşi s-a speriat de acest adevăr şi, aşa cum va spune mai târziu V.G. Korolenko: „Sub înrâurirea ideilor greşite, care s-au dezvoltat prin faptul că se depărtase de viaţă, şi-a trădat propriul său geniu, şi-a încetinit zborul imaginaţiei creatoare, îndreptând-o pe o cale greşită şi organic străină de ea”.

Schimbarea intervenită în concepţiile lui Gogol pe la 1845 a fost condiţionată de limitele lui ideologice, de conflictul dintre Gojgol-artistul şi Gogol-gânditorul, de influenţa nefastă a slavofililor şi, în bună parte, de şederea lui în străinătate, care a întrerupt legăturile scriitorului cu mişcarea socială progresistă din Rusia.

Toţi aceşti factori au determinat o profundă criză sufletească: pradă unor rătăciri mistico-religioase, marele scriitor ajunge, in ultimii ani ai vieţii, la un dezechilibru psihic accentuat.

Tragedia lui Gogol n-a fost numai o tragedie a lui. Ea a fost expresia contradicţiilor adânci ale vremii sale, în care se înfruntau două forţe : nobilimea ca reprezentantă a orânduirii feudale, a tot ce era reacţionar şi înapoiat, pe de o parte, şi noile forţe democrate reprezentate de revoluţionarii raznocinţi, care s-au ridicat întru apărarea cauzei poporului, pe de altă parte.

Tocmai acestei perioade de dezorientare îi corespunde conceperea celui de-al doilea volum al Sufletelor moarte, în care autorul îşi propusese să înfăţişeze aspectele pozitive ale vieţii ruse. Dar Gogol n-a înţeles că mediul social din care se inspira, lumea Cicikovilor şi a Sobakevicilor, nu putea să-i ofere materialul necesar pentru înfăţişarea aspectelor pozitive ale realităţii, el nu şi-a putut da seama că într-un asemenea mediu nu putea să existe nici un fel de renaştere spirituală a personajelor pe care le înfierase într-o satiră atât de necruţătoare. După cum arată criticul sovietic N.L. Stepanov, această încercare de a Idealiza unele aspecte şi personaje negative „explică şi caracterul imperfect din punct de vedere artistic al volumului al doilea şi faptul că, pe lângă figurile pline de realism şi viaţă, întâlnim aici şi personaje artificiale, pe de-a-ntregul scornite şi străine de geniul realist al scriitorului”.

Gogol şi-a dat totuşi seama, în bună parte sub înrâurirea celebrei Scrisori a lui Bielinski (vezi Scrisoare către Gogol, Bielinski, Opere filozofice alese, vol. II, pag. 497, Ed. „Cartea Rusă, 1957), că însăşi concepţia celui de-al doilea volum este greşită, că ea nu corespundea realităţii din acea vreme şi deci nu reda adevărul vieţii, fapt care l-a determinat să ardă cea mai mare parte a manuscrisului, rămânând doar câteva capitole, care se publică în volumul de faţă (n.r.).

83 În parantezele ascuţite sunt introduse cuvintele care lipsesc în manuscris, dar care sunt necesare sensului; în parantezele pătrate sunt introduse cuvintele pe care autorul le-a tăiat din text; după cuvintele pentru care există îndoială că au fost corect descifrate, s-a pus un semn de întrebare, în paranteză ascuţită .

84 Brander – vas încărcat cu materii combustibile sau explozibile, folosit pentru incendierea navelor duşmane (n.r.).

85 În Rusia ţaristă exista un obicei, în special în mediul funcţionăresc, ca de sărbători să-ţi feliciţi şefii, semnând în nişte liste ţinute de portar, care apoi le transmitea celor în drept (n.r.).

86 Sfârşitul capitolului lipseşte. În prima ediţie a volumului al doilea al Sufletelor moarte (1855), se află următoarea notă: „Aici lipseşte împăcarea generalului Betrişcev cu Tentetnikov; masa dată de general şi convorbirea lor despre anul 1812; logodna Ulinkăi cu Tentetnikov, rugăciunea rostită de ea şi pilosul pe mormântul mamei; discuţia logodnicilor in grădină. Cicikov porneşte, din însărcinarea generalului Betrişcev, la rudele lui, pentru a vesti logodna fiicei acestuia şi se duce la una din rude, colonelul Koşkariov.” (n. r. ruse.).

87 Aluzie la un cunoscut basm rusesc, în care e vorba de o casetă pe care toţi o cred încuiată şi încearcă s-o descuie prin fel de fel de mijloace când, de fapt, ea e descuiată (n.r.).

88 Aici a fost pierdută din manuscris o foaie. În prima ediţie a volumului al doilea al Sufletelor moarte (1855) se află următoarea adnotaţie: „În discuţia dintre Kostanjoglo şi Cicikov lipseşte o parte din text. Trebuie să presupunem că Kostanjoglo i-a propus lui Cicikov să cumpere moşia unui vecin al lui, moşierul Hlobuev. (n.r. ruse.)

89 În Rusia feudală, soţul şi soţia iobagi constituiau o unitate de muncă. Stabilirea perechilor se făcea potrivit cu schimbările produse în familiile ţărăneşti (n.r.).

90 „Krasnaia gorka” – datină ţărănească pascală (n.r.).

91 Continuarea lipseşte din manuscris. În prima ediţie a volumului al doilea al Sufletelor moarte, din 1855, există următoarea notă: „Aici este o omisiune; probabil se povestea cum a plecat Cicikov în vizită la moşierul Leniţin. (n.r. ruse.)

92 Începutul acestei fraze e pierdut (n. r. ruse).

93 Aici se întrerupe manuscrisul primelor patru capitole din volumul al doilea al Sufletelor moarte (n.r. ruse.).

94 Aparţine unei variante mai vechi decât aceea a capitolelor precedente (n.r. ruse).

95 Gambs – cunoscut fabricant de mobile din Petersburg (n.r.).

96 Aici e textul primei variante, care nu corespunde cu revizuirile precedente (vezi mai sus unde se spune că Hlobuev a ieşit împreună cu Murazov) (n.r. ruse).

97 Stâlcirea numirilor „Karlsruhe” şi „Copenhaga” (n.t.).

98 Con amore – cu dragoste (ital.) (n.t.)

99 Frază neterminată (n.r. ruse).

100 Frază neterminată (n. r. ruse).

101 Frază neterminată (n. r. ruse).

102 Frază neterminată în manuscris; mai departe – o întrerupere mare (n.r. ruse)

103 Textul începe cu o pagină nouă. Începutul acestei fraze lipseşte în manuscris (n.r. ruse).

104 Frază neterminată (n. r. ruse).

105 Marginea foii manuscrisului este ruptă (n.r. ruse).

106 Aici manuscrisul se întrerupe (n.r. ruse)