Summary Experimental studies of osteumintegration of titanum implants
Yüklə 0,58 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Bologa V.L.
- Macarovici G.P.
- Niculescu D.D.
- Petrescu G.Z.
- Кукин Н.Н., Гехтман М.Я., Лопушанский В.К.
- Материалы для истории земской медицины в Бессарабской Губернии.
- Одонтологический Вестник
- SĂNĂTATEA ORALĂ LA ADULŢI ŞI MĂSURILE DE PREVENIRE A MALADIILOR STOMATOLOGICE Elena Tintiuc
- Frecvenţa adresărilor la medicii stomatologi în dependenţă de ziua săptămînii, %
- DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL, MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI FACTORII DE RISC ALE EROZIUNILOR DENTARE Adriana Vasilaşcu
- Scopul lucrării şi obiectivele ei
- Davis R., Marshall T., Warren J., Wefel J. In Vitro Protection Against Dental Erosion Afforded by
- UNELE ASPECTE ALE HIPERSENSIBILITĂŢII DENTARE Corneliu Năstase, Alexei Terehov
Bibliografie 1. Anuarul dentistic al României. 1930 / Întocmit şi redactat de A. Dumitraş. – Buc.: Tip. Bucovina, 1930. – XX + 436 p. 2. Bercuş C.I. Pagini din trecutul medicinii româneşti. – Buc.: Ed. Medicală, 1981. – 340 p. 3. Bologa V.L. Les Influences occidentales dans la formation de la Médicine Scientifique Roumaine // Extrait du “Revue médicale roumaine”, 1932, N 2, Mars – Avril, P. 1-7. 4. Bologa V.L. Ştiri străine asupra înciputurilor vieţii ştiinţifice şi medicale româneşti în Moldova. – Iaşi : Viaţa Românească, 1927. – 7 p. 5. Bologa V.L., Lenghel A. Fragmente pentru reconstituirea medicinei şi igienii populare în Dacia preromană. – Cluj : Tip. Foii “Lumea şi Ţara”, 1930. – 24 p. 6. Macarovici G.P. Istoria dentară a României: epoca de renaştere a dentisticei noastre. 1859-1910. – Călăraşi: Tip. “Socec”, 1924. – 168 p. 7. Mureşanu Liviu. Aspecte sociale ale practicii odontologice. – Cluj–Napoca: Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, 2004. – 175 p. 8. Niculescu D.D. Ce este stomatologia? // Presa Dentară. –1923. – Nr.11-12. - P. 137-138. 9. Niculescu D.D. După 50 ani de luptă încă nu avem în ţară învăţământ stomatologic. Cauzele pentru cari nu’l avem, monstruozitatea plănuită pentru organizarea lui: Memoriu. – F/l [Buc.]: F/e, f/a [1925]. – 20 p. 10. Petrescu G.Z. Originile doctrinelor medicale // Convorbiri Literare. – 1924. – Mai. – P. 1-12. 11. Зайдман I. Пиоррея альвеолярис // Одонтологический Вестник. – 1921. - № 5-6. – С. 5 – 6. 12. Кукин Н.Н., Гехтман М.Я., Лопушанский В.К. Очерк развития здравоохранения в Молдавии. – Кишинев: Гос. Изд. Молд., 1956. – 78 с. 13. Лебедев А. Несколько слов из области ортодонтии // Одонтологический Вестник. – 1921. - № 5–6. – С.12. 14. Материалы для истории земской медицины в Бессарабской Губернии. Вып. I. История Губ. Земск. Медицины А.В. Корчак-Чепурковского, Губ. Зем. сан. врача. – Кишинев, 1893. – 158 с. 15. Одонтологический Вестник [Кишинев]. – 1921. – № 5-6. – C.18. 16. Отчеты врачей Кишиневской губернской земской больницы. - Б/м., б/г. – 403 с. 17. Тельчаров Д.И. К истории развития зубоврачевания в Молдавии // Здравоохранение (Кишинев). – 1966. - № 3. – С. 61-62. 18. Фуксман С.П. О связи существующей между заболеванием зубов и других частей организма // Одонтологический Вестник. - № 5-6. – С. 6-12. SĂNĂTATEA ORALĂ LA ADULŢI ŞI MĂSURILE DE PREVENIRE A MALADIILOR STOMATOLOGICE Elena Tintiuc IMSP AMT Botanica, mun. Chişinău Summary Oral health at the adults and methods of prevention of stomatological diseases Ensuring the necessary dental services for the population is a prioritary direction of the public health. Thereby, the organization and realization of preventive and treatment measures of dental diseases is an important part of dental service. Thus, the state quaranteed dental assistance includes a wide range of professional medical services meant to meet the satisfaction of the patients in offering qualitative services at the period of implementation of the principles of the Compulsory Medical Insurance. Rezumat Acordarea asistenţei medicale stomatologice populaţiei este o direcţie prioritară a sănătăţii publice. În acest context un rol important serviciului stomatologic îi revine organizarea şi realizarea măsurilor de profilaxie şi tratament a maladiilor stomatologice. Reieşind din cele menţionate, asistenţa stomatologică garantată de stat cuprinde o gamă largă de fenomene orientate spre satisfacţia pacienţilor în servicii calitative la etapa de implementare a principiilor Asigurărilor Medicale Obligatorii. Rezultatele studiului În condiţiile realizării principiilor Asigurărilor Medicale Obligatorii şi a situaţiei social economice dificile din ţară, sănătatea orală este determinată de consecinţele acestora ce influeţează direct posibilităţile în asigurarea necesităţilor populaţiei cu servicii medicale stomatologice. Una din particularităţile ce determină necesitatea studiului sănătăţii orale este nivelul de răspîndire a afecţiunilor stomatologice, îndeosebi la persoanele adulte şi vîrstnice, fapt care determină o influenţă bine determinată la apariţia unor maladii ale organelor interne şi viceversa. Rezultatele studiului au permis de a evidenţia indicatorii ce caracterizează sănătatea orală, maladiile şi gravitatea lor, volumul serviciilor stomatologice, precum şi de a aprecia rolul lor pentru a elabora măsuri de optimizare în acordarea asistenţei stomatologice populaţiei. Studierea morbidităţii stomatologice s-a bazat pe metode contemporane, reieşind din condiţiile actuale. Datele obţinute prin utilizarea unui eşanţion reprezentativ (387 persoane) a studiului oglindesc rezultatele obiective obţinute în baza efectuării expertizei maladiilor stomatologice conform adresabilităţii. Analiza maladiilor stomatologice s-a efectuat luînd în consideraţie specialitatea medicului stomatolog, starea socială a pacienţilor, forma adresării – primară sau secundară, maladiile ţesuturilor cavităţii bucale şi a organelor interne, starea sănătăţii orale pînă şi după adresare pentru acordarea asistenţei stomatologice. În acest context, în studiu persoanele expertizate au fost repartizate în 2 grupe – asigurate (dispun de poliţă de asigurare) şi neasigurate (nu dispun de poliţa de asigurare) (Fig. 1).  
Figura 1. Repartizarea persoanelor expertizate după sex şi Asigurare Medicală Obligatorie, % Conform datelor prezentate în figura 1 raportul dintre persoanele asigurate şi neasigurate la femei şi bărbaţi diferă şi constituie respectiv 83,8 % şi 16,2 % şi 69,5 % şi 30,5 %. Astfel numărul persoanelor neasigurate conform adresabilităţii este aproximativ de 2 ori mai mare la bărbaţi decît la femei (P<0,05). Ambele sexe alcătuiesc persoanele asigurate în 78,6 %, iar neasigurate – 21,4 % cazuri. Datele prezentate sunt în corelaţie cu date statistice oficiale (Centrul Ştiinţifico – Practic de Management în Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii). Prezintă interes Asigurarea Medicală Obligatorie în diferite grupe de populaţie conform datelor adresabilităţii ( P<0,05).:
Reieşind din datele adresabilităţii, cota persoanelor asigurate medical alcătuiesc: intelectualii – 81,0 % ± 3,9; muncitorii – 86,7 % ± 3,4; pensionarii – 99,4 % ± 2,1; gospodine de casă – 58,1 % ± 5,0; alte categorii – 55,8 % ± 5,1. Prezintă de asemenea interes şi cota persoanelor asigurate care solicită servicii stomatologice din diferite domenii de activitate (P<0,05):
Datele prezentate relatează faptul că cota persoanelor asigurate care solicită servicii stomatologice este mai majorată la intelectuali (lucrătorii medicali şi de învăţămînt) şi la pensionari. Aceste rezultate denotă o rezervă de importanţă majoră ce ţine de acoperirea universală a unor categorii de populaţie cu servicii stomatologice în cadrul Asigurărilor Medicale Obligatorii. Este important de menţionat faptul că organizarea raţională a serviciului stomatologic, precum şi selectarea pacienţilor este în dependenţă de profilul stomatologic solicitat de pacient. 
Figura 2. Repartizarea adresărilor persoanelor asigurate în dependenţă de specialitatea medicului stomatolog, % Datele din figura 2 ne relatează că 75,2 % ± 4,4 se adresează la medicul stomatolog – terapeut, 6,9 % ± 2,6 la medicul stomatolog – chirurg,14,4 % ± 3,6 la medicul parodontolog şi 3,5 % ± 1,8 la medicul stomatolog – protezist. Organizarea serviciilor stomatologice orientate la satisfacerea pacienţilor şi excluderea majorării timpului de aştepatre a pacienţilor la medicul stomatolog depinde de adresabilitatea populaţiei în dependenţă de ziua săptămînii (tabelul 1). Tabelul 1 Frecvenţa adresărilor la medicii stomatologi în dependenţă de ziua săptămînii, %
Datele obţinute (tabelul 1) ne demonstrează că mai solicitate sunt zilele de marţi – 26,8% ±4,5; miercuri – 26,5 % ± 4,4; luni 20,9 % ± 4,1. Mai puţin solicitate sunt zilele: joi – 11,1 % ± 3,1; vineri – 11,8 % ± 3,3 şi sîmbătă – 2,9 % ±1,4. În dependenţă de starea socială mai solicitate sunt următoarele zile: intelectualii – marţi, luni, miercuri; muncitorii – miercuri, marţi şi vineri; pensionarii – miercuri, marţi şi vineri; gospodinele de casă – marţi, vineri; alte categorii de populaţie – luni, miercuri şi vineri (P<0,05). Carcateristica fenomenelor ce ţin de adresabilitatea populaţiei pentru acordarea serviciilor stomatologice este important la etapa actuală din punct de vedere organizaţional şi economic. În acest context prezintă interes deosebit studiile orientate spre evaluarea adresabilităţii populaţiei, rezultatele cărora pot fi puse la baza asigurării populaţiei cu servicii stomatologice garantate la momentul necesităţii. Acest fenomen determină şi priorităţile în dezvoltarea serviciului stomatologic de stat, accesibil populaţiei.
200 с. 5. СЫРБУ С.В., ЯЩЕНКО Л.Г., ПОПОВИЧ Е.В. Организация оказания помощи стоматологическим больным с фоновой патологией.// Первый съезд стоматологов Молдавской ССР. Кишинёв, 1988, с. 12-13. DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL, MANIFESTĂRILE CLINICE ŞI FACTORII DE RISC ALE EROZIUNILOR DENTARE Adriana Vasilaşcu Catedra Stomatologie Terapeutică FPM USMF „Nicolae Testemiţanu” IMSP Policlinica Stomatologică Republicană
The high prevalence of the dental erosion could be the result of a wrong diagnosis. In this case, probably, exclusion of the risk factors and early determination of the incipient stadia is more important than the treatment itself. Knowledge about the validity of diagnostic criteria of different forms of tooth wear is incomplete and that's why the analysis of some features is needed. Rezumat Prevalenţa înaltă a eroziunilor dentare poate fi rezultatul unui diagnostic greşit. În acest caz, probabil, mai importantă este excluderea factorilor de risc şi determinarea precoce a stadiilor incipiente, decât însuşi tratamentul. Cunoştinţele despre validarea criteriilor de diagnosticare ale diferitor forme de uzură dentară este incompletă şi iată de ce este necesară analiza unor particularităţi. Actualitatea temei Eroziunea dentară reprezintă o condiţie multifactorială. Interacţiunea factorilor chimici, biologici şi habituali este decisivă şi explică de ce unii sunt expuşi mai des la eroziune decât alţii. Aprecierea şi determinarea corectă a diagnozei este importantă din cauză că prezintă valoare pentru profilaxia şi micşorarea numărului incidenţei distrucţiilor erozive. Scopul lucrării şi obiectivele ei Scopul studiului a fost de a evalua diagnoza eroziunilor dentare. Determinarea cauzei lor poate contribui la prevenirea distrucţiilor ulterioare. Potenţialul de erodare al agenţilor erozivi, aşa ca acizii alimentari şi din băuturi, depind de factorii chimici, pH, titrul acidităţii, conţinutul mineral, starea igienică a suprafeţelor dentare şi de proprietăţile de fixare ale ionilor de calciu de chelanţi, compuşi organici care formează cu metalele complecşi stabili. Factorii biologici, aşa ca saliva, cuticula, structura dentară şi poziţia sa în relaţia cu ţesuturile moi şi limbă sunt legaţi de patogenia eroziunilor dentare. Mai mult ca atât, factorii habituali, ca obiceiurile alimentare, micşorarea scurgerii salivare, igiena orală excesivă, iar pe de altă parte, un stil de viaţă nesănătos, alcoolismul cronic sunt factori predispozanţi în dezvoltarea eroziunilor. Eroziunea reprezintă o pierdere progresivă de ţesut dentar dur, incluzând un proces chimic, fără implicarea acţiunii factorilor bacterieni. Se manifestă prin concavităţi întinse, cu suprafaţă netedă şi mată a smalţului; adâncituri ale suprafeţelor ocluzale cu expunerea dentinei; translucenţă incizală mărită; suprafeţe uzurate; păstrarea „manşetei” de smalţ în zona cervicală de lângă gingie; hipersensibilitate şi expunerea pulpei atât în dinţii deciduali, cât şi în cei permanenţi. Acestea sunt nişte semne tipice de apreciere. Deşi eroziunile acide pot afecta orice suprafaţă, ele predomină la dinţii maxilari pe partea vestibulară. Există o ipoteză că sectorul smalţiar păstrat din jurul marginii gingivale se poate datora aceleiaşi rămăşiţe de placă ce poate acţiona ca barieră de difuzionare pentru acizi. Acest fenomen se mai poate datora unui efect de neutralizare al acizilor lichidului sulcular. După datele lui A.Lussi şi T.Jaeggi, publicate în anul 2008, în unele stadii mai avansate pot fi şi schimbări morfologice. Aceste modificări rezultă din dezvoltarea concavităţii în smalţ, suprafaţă ce substanţial depăşeşte limita profunzimii. Medicii stomatologi trebuie să cunoască şi să diferenţieze manifestările clinice şi semnele posibile de progresare ale leziunilor erozive, dar şi cauzele lor. Eroziunile dentare trebuie diferenţiate de caria dentară, defectul cuneiform, atriţie, abraziune. Un diagnostic diferenţial e întotdeauna dificil deoarece în multe situaţii pot coexista toate manifestările. Diagnoza formelor incipiente de eroziune este greu de realizat din cauza semnelor slab pronunţate. În caria dentară, suprafaţa afectată este rugoasă, denivelată, pe când în cazul eroziunilor, prezintă relief neted şi lucitor, cu margini bine conturate, iar hiperestezia este simţită în majoritatea cazurilor. Si cel mai important factor e prezenţa bacteriilor din cavitatea carioasă. Defectul cuneiform apare ca etiologie a forţelor compresive sub influenţa factorului mecanic; are ţesuturile dentare neschimbate în culoare, cu păstrarea conturului formei. Defectele sunt situate pe sau apical spre joncţiunea smalţ-cement cu denudarea rădăcinii. Partea coronară, de obicei, lasă margini ascuţite şi taie unghiul drept înăuntrul suprafeţei smalţiare, pe când partea apicală coboară spre suprafaţa radiculară. Profunzimea defectului cuneiform întrece limita lăţimii. Atriţia este o pierdere graduală a suprafeţelor ţesutului dentar dur sau a restaurărilor dentare cauzată de contactul dinte-dinte şi ca rezultat al funcţiilor sau parafuncţiilor denatre şi a muşchilor masticatori. Se caracterizează prin ajustarea uzurii pe suprafeţele ocluzale ale smalţului şi dentinei, ce e de aceeaşi intensitate, şi sunt posibile fracturi ale cuspizilor sau ale restaurărilor. Abraziunea este o uzură patologică provocată de acţiunea frecătoare a unui corp străin pe dinte. Deseori este plată, are suprafeţe lucioase cu margini clare şi corespunde particularităţilor dinţilor antagonişti. Cel mai raspândit sector este suprafaţa ocluzală. Examenul clinic trebuie făcut sistematic. Trebuie impus faptul de a recunoaşte starea şi de a determina dimensiunile şi gravitatea de afectare. E important de a studia afecţiunea în general (afecţiuni gastrointestinale, aciditatea, pH-ul), nu doar semnele clinice. Pe cât de posibil de examinat starea generală a organismului, regimul alimentar şi obiceiurile. Este dificil de a analiza activitatea şi progresarea eroziunilor dentare. Ar fi bine de comparat fotografiile clinice ale suprafeţelor dentare pentru estimarea posibilei pierderi de substanţă denatră. Schimbarea culorii leziunii şi starea sensibilităţii dinţilor pot genera informaţii despre activitatea procesului. Deşi tratamentul tuturor acestor distrofii dentare în mare măsură coincide, scopul a fost acela de a identifica corect afecţiunea pentru a înlătura cauza şi a micşora incidenţa lor.
Au fost invertigaţi 284 de dinţi ce includeau distrofiile dentare: dintre care 79 cuprindeau eroziunile, 26 – defectele cuneiforme, 48 – abraziunile, 2 – atriţiile şi 129 – cariile dentare. Diagnosticul s-a stabilit pe baza anamnezei, acuzelor şi datelor clinice. Este o simptomatologie de diferenţiere dintre influenţa complexului de factori declanşatori asupra pierderii integrităţii dentare. Rezultatele obţinute Determinarea cauzei eroziunilor dentare şi reuducerea influenţei factorilor de risc e deja un rezultat bun în conservarea intangibilă a dinţilor. Evaluând datele manifestărilor clinice, anamnezei şi acuzelor a fost posibil de stabilit un diagnostic corect şi de micşorat incidenţa apariţiei lor. Concluzii Cele prezentate demonstraeză importanţa determinării precoce ale eroziunilor dentare şi determinarea nemijlocită a factorilor de risc posibili pentru aplicarea neîntârziată a măsurilor preventive adecvate. Examinarea clinică trebuie făcută sistematic şi cu o anamneză multilateral detaliată pentru a determina toţi factorii cauzali. Dar oricum, manifestările clinice sunt cele mai importante caracteristici pentru a diagnostica această stare, iar pentru a preveni progresarea ulterioară a ei este important de a depista debutul distrucţiei cât mai repede posibil. Evaluarea progresării prezintă valoare la indicarea măsurilor de tratament ce depind de activitatea eroziunilor. Atenţia acordată fiecărui detaliu în timpul diferenţierii distrofiilor dentare face posibilă stabilirea corectă a diagnozei, deşi ele pot surveni simultan şi uneori având forme similare. Rata uzurii poate fi mare, depinzând de factori ca: obiceiuri; afecţiuni gastrointestinale; consumul excesiv de citruşi, alimente sau băuturi acide; alcoolism cronic; pH-ul salivei; ocluzie; parafuncţie. Conservarea tuturor ţesuturilor dentare trebuie să se menţină cât mai mult posibil, dar, cu părere de rău, la foarte multă populaţie, rata ei nu compromite longevitatea dintelui. Bibliografie
UNELE ASPECTE ALE HIPERSENSIBILITĂŢII DENTARE Corneliu Năstase, Alexei Terehov Catedra Stomatologie terapeutică USMF „Nicolae Testemiţanu” Summary Some dental hypersensibility aspects In this study are presented clinical features, the results which are based on the examinations and treatment of 21 patients with different age and hypersensibility of teeth in the last 1.5 years. In the treating of the sensible necks of the teeth it is necessary the following: 1) Determination of the etiological and predisposing factors, and try to reduce its effects; 2) Fighting dolor sensations meaning sigilation of denuded dentinal tubes: a) using some materials containing fluor; b) application the system of Gluma dentinal adhesives with the following photopolimerisation. In the case of the following of caution measures, all of this actions improve enough the health of the patients, who suffer from hyper sensibility of the teeth’s necks. Yüklə 0,58 Mb. Dostları ilə paylaş:
|