Summary Experimental studies of osteumintegration of titanum implants
Yüklə 0,58 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- HALITOZA ORALĂ: REPERE ETIOLOGICE, DIAGNOSTICE ŞI CURATIVE Alexandra Baraniuc , Diana Uncuţa , Lilia Juratu , Olga Ciobanu
- Studiul fizico-anamnestic va viza
- Condiţiile orale care pot condiţiona halitoza
- Aprecieri proprii vizavi de incidenţa şi substratul cauzal al halitozelor invocate de bolnavii veniţi la cabinetul stomatologic
- CARACTERISTICILE CLINICE, DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT ALE CANDIDOZEI ORALE Olga Cheptanaru, Alexandru Baraniuc, Stela Grama
- Fig.1 Pacienta M., în sectorul mucoasei limbii şi comi surilor labiale se observă depuneri albicioase. Depozitul se detaşează prin raclaj.
- TRATAMENTUL COMPLEX AL COMPONENTULUI MUCOPARODONTAL CU PREPARATELE FIRMELOR NEWAYS (SUA) ŞI GREEN VISA (UCRAINA) Ana Eni, Valeriu Burlacu
- Metodica utilizării acestor preparate
- PRINCIPII GENERALE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR ESTETICO-FUNCŢIONALE ÎN CAZURILE DIFERITOR DEFECTE DENTO-OCLUZALE Ana Eni, Mariana Dragoste, Natalia Moraru
Scopul lucrării Estimarea eficienţii clinice a preparatului Acroseal de a induce şi accelera procesele osteoreparative in tratamentul formelor distructive de periodontita apicală cronică. Materiale şi metode de studiu Pentru a constitui un plan raţional de tratament, s-au studiat minuţios datele furnizate de anamneză, de examenul clinic (sondarea, percuţia, palparea, testul termic, determinarea mobilităţii dentare) şi de examenul radiologic. Au fost menţinute cu stricteţe următoarele principii ale tratamentului endodontic în periodontitele apicale cronice:
În procesul preparării cavităţii de acces au fost respectate următoarele reguli: 1. Instrumentele de canal trebuie să pătrundă liber spre apexul radicular. 2. Cavitatea de acces trebuie să fie destul de largă ca să permită debridarea completă a camerei pulpare preîntâmpinându-se, astfel, recontaminarea canalelor radiculare şi colorarea postobturativă a coroanei dentare. 3. În dinţii pluririradiculari, nu va fi deteriorată forma anatomică a camerei pulpare prin lărgire sau adâncire evitându-se erorile grave în accesul şi instrumentalizarea canalelor radiculare. Tratamentul a fost realizat în următoarele etape: După ce sa efectuat anestezierea zonei respective, prepararea cavităţii carioase, cu ajutorul setului de freze Rittano (carbid, freza în formă de ghindă, butonată cu vîrf ne agresiv, freza diamantată ce permite înlăturarea parţilor subminate) se asigură accesul la camera pulpară, orificiile canalelor radiculare, apexului radicular prin crearea liniei dreapte. Efectuarea radiografiei de control pe baza căreia se va estima permibialitatea si anatomia spaţiului endodntic, starea ţesuturilor periapicale, lungimea totală şi de lucru în canalele radiculare, cele din urmă fiind verificate prin măsurările efectuate cu ajutorul apex locatorului. Se aplică obligatoriu cofferdamul ce asigură protejarea pacientului de aspirarea, înghiţierea instrumentelor endodontice, de acţiunea iritantă a irigantelor pe canal cît şi pentru a preîntîmpină contaminarea spaţiului endontic cu alte specii de bacterii ce colonozează cavitatea bucală. Reieşind din lungimea radiculară estimată selectăm setul de faile pentru pacient ce sunt configurate pentru a soluţiona eficient 90-95% cazururi clinice iar în caz de necesitate vom recurge la faile suplimentare. Seturile sunt de diferite culori ce le face mai uşor de selectat: alb foarte scurt pentru canale ce au o lungime de 16-19mm, galben scurt 20-23 mm, albastru mediu 24-27mm, verde lung pentru instrumentalizarea canaleleor ce au o lungime mai mare de 27mm. Failele modelatoare sunt predestinate preparării şi formării celei mai mari porţiuni de canal. Ele asigură prepararea în timpul presării lor de pereţii canalului radicuar efectuînd mişcări de răzuire. Vîrful neagresiv, flexibil previne formarea treptelorr dentinare. Primul fail de culoare galbenă se fixează în piesa endodontica la lungimea de lucru ce corespunde lungimii totale minus 3mm, lungimea pe care se va prepara prin metoda Crown Down schimbînd consecutiv failele modelatoare galben, roşu (în canalele calcificate), albastru, verde. Primul fail medelator are o conicitate de 2,25%, cel albastru de 4,5, verde de 6%. Mişcările de oscilare de 30 de grade dreapta şi de 30 de grade stînga produse de piesa endodontică sunt mai puţin agresive decît cele rotative, permit o instrumentalizare deplină a tuturor pereţilor în canalele de formă iregulară, micşorează riscul de fracturare a failelor modelatoare. Cu ajutorul acelor Navi Tip 31 gauge cu vîrf neagresiv şi flexibil facem navigarea chiar şi în canalele curbe în aşa mod întroducînd la lungimea necesară lubricantul File Eze. El conţine 19% EDTA, solubil în apă pentru chelarea, lubrifierea şi debridarea canalelor radiculare supuse tratamentului. Failele modelatoare galben, opţional cel roşu, albastru, verde se vor întroduce în canal la lungimea estimată şi se vor efectua mişcări de răzuire a pereţilor pînă cînd failul devine foarte liber în canal. Cu ajutorul seringii endodontice şi a acelor Navi Tip se va iriga canalele cu Clorcid soluţie de hipoclorit de sodiu cu o concentrţei mai mică de 3%. La interacţionarea gelului File-Eze şi a Clorcidului se produce efervescenţa, care va înlătura debridurile şi stratul murdar de dentina. Procedurile de lubrifiere şi irigare se repetă consecutiv cu failele albastru apoi verde. Cu scop de a mări gradul de sterilitate am folosit activarea soluţiei de hipoclorit cu ajutorul ultrasunetului după fiecare fail utilzat. Porţiunea apicală de 3mm se va prepara cu ajutorul failelor manuale nr.15, 20, 25, 30 după ISO fiind respectat acelaşi protocol de lubrifiere şi irigare. Failele date nu sunt active pe toată lungimea şi dizainul lor conferă clinicianului o senzaţie tactilă mai bună, deoarece rezistenţa este determinată doar de partea lucrătoare a failului. Conicitatea acestor faile manuale este urmatoarea nr.10 este de 2%, nr.25-50 de 2,25%. Canalele radiculare vor fi preparate şi sterilizate consecutiv apoi se va finisa prin irigări cu apă distilată, soluţie fiziologica, Consepsis. Soluţia EDTA este recomandată ca cel mai preferabil ultim irigant pe canal ce va permite înlăturarea rămăşiţelor stratului murdar de dentină. Rămaşiţele de soluţii irigante se îlătura cu ajutorul adaptorului Luer şi a conurilor de hîrtie. Se probează master conul diametrul caruia corespunde ultimului număr de fail ce a ajuns la apex. Preparul Acroseal se pregateste prin malaxarea a unor părţi egale de pastă de bază si catalizator pînă la obţinerea unei mase omogene în care se vor inroduce pivoţii de gutaperca preventiv întroducerii lor în canalele radiculare în care au fost întrusă preventiv sealerul. După ce sa finisat obturarea se vor tăia surplusurile de conuri, urmată de obturaţie provizorie în caz că se scoate cofferdamul, radiografie de conrol, sigilarea spaţiului endodntic cu ajutorul preparatului UltraBlend, efectuarea restauraării dentare. Rezultatele obţinute Au fost supuşi monitoringului clinic, radiologic 69 pacienţi ce prezentau 87 de dinţi cu leziuni distructive a periodonţiului apical supuşi terapiei cu preparatul Acroseal (Septodont). Din lotul de studiu 3 pacienţi au prezentat dureri postobturative la percuţia în apex, aceste acuze au disparut la a 3 treia zi fară ca să se indice tratamente medicamentoase. La 6 luni din momentul tratării, osteoregenerare completă n-a fost remarcată în nici un caz. Refacerea zonelor de distrucţie apicală cu mai mult de jumătate din mărimea focarului iniţial a fost constatată în 62 cazuri, iar 18 dinţi au prezentat un proces osteoreparativ mai mic. Procesul patologic n-a manifestat schimbări în 7 cazuri din cele 87 examinate. Monitoringul clinic, la 12 luni posttratament înregistra lipsa acuzelor şi participarea deplină a dinţilor trataţi în procesul masticator. Studierea clişeelor radiologice a scos în evidenţă următoarele procese: vindecarea completă in 49 din cazuri examinate; 24 cazuri prezentau procese osteoregenerative mai mult de jumătate din dimensiunile sale preobturative; 13 cazuri consemnând o restabilire a mai puţin de jumătate din suprafaţa afectată. Lipsa dinamicii regeneratoare a fost determinată doar într-un singur caz.
Analiza rezultatelor clinice, radiologice permite de menţionat, că preparatul Acroseal exercită o acţiune antimicrobina şi de stimulare a mineralizării asupra ţesuturilor periodontale apicale, favorizând procesele de vindecare in cazul periodontitei apicale cronice, cazurile tratate prezentînd un numar limitat de dureri postobturative. Bibliografie
HALITOZA ORALĂ: REPERE ETIOLOGICE, DIAGNOSTICE ŞI CURATIVE Alexandra Baraniuc, Diana Uncuţa, Lilia Juratu, Olga Ciobanu Catedra Stomatologie terapeutică USMF „Nicolae Testemiţanu” Summary Halitosis oralis: references of etiology, diagnosis and treatment Halitosis is dued to oral microbiological metabolism and is caused by protein degradation, especially of sulphur containing aminoacids that leads to the production of volatile sulphur compounds.Recent studies indicate many facts in etiology of halitosis: oral or non-oral, some physiological and other pathological. Rezumat Halitoza orală reprezintă o afecţiune datorată activităţii microflorei cavităţii bucale şi, în special, a germenilor patogeni anaerobi. Ea apare la degradarea proteinelor urmată de eliberarea aminoacizilor şi apariţia compuşilor volatili sulfuraţi. Dacă până nu demult halitoza se considera ca fiind de origine bucodentară, studiile recente indică o mulţime de factori în etiologia halitozei-orali şi extraorali, unii fiziologici, alţii patologici. Actualitatea temei Halitoza orală – (foetor ex ore, halenă fetidă, respiraţie respingător mirositoare, malodor, ozostomie) este mirosul dezagreabil ofensiv emanat din cavitatea bucala sau cavităţile asemenea nasului, sinusurilor, faringelui. Deşi aproximativ 50 % din populaţie suferă de diferite afecţiuni cronice, puţini din ei cunosc această problemă. Ea poate deveni un semnificativ handicap social, afectând, în primul rând, populaţia adultă. Astfel am cercetat 227 pacienţi cu halitoză, care prezentau diferite patologii orale. Etiologia. Studiile asupra halitozei au evidenţiat de mai mult timp, că aceasta are la origini o multitudine de factori, fiind mesagerul a numeroase maladii, uneori manifestându-se ca semn patognomonic, cum ar fi mirosul de şoarece în fenilcetonurie, mirosul de acetona (de fructe fermentate) în stările de acidocetoza (diabet zaharat, stări de inaniţie), mirosul amoniacal - urinos in uremie, mirosul de indol şi scatol, ficat stricat în insuficienţa hepatică, mirosul de usturoi in intoxicaţia cu fosfor, mirosul de migdale amare in intoxicaţia cu cianura de potasiu, mirosul aldehidic la alcoolici, mirosul fecaloid in ocluzia intestinală, mirosul fetid patrunzator in supuraţii pulmonare, mirosul dulceag in difterie. Mirosul neplăcut al cavităţii bucale apare şi in cazul unor cure de slăbire, înfometări, parazitoze in cazul copiilor, în cancer, şi desigur în afecţiunile bucale septice, gingivite hemoragice etc.[5.6.9.10]. Dar pentru că specialitatea în sine a medicului stomatolog presupune abordul exclusiv oral al suferindului, simţul olfactiv, circumspecţia odorifică este o adevărată calitate diagnostică. Acesta, fiind ajutat de spiritul gândirii clinice, poate recunoaşte la momente oportune o serie de grave probleme de sănătate , adesea încă necunoscute de bolnavul venit cu o banală maladie bucală. Înaintea oricărei intervenţii medicale este absolut necesar efectuarea unui examen clinic general: anamneza, interogatoriu şi examenul bucal care trebuie să cuprindă examenul limbii, în special, cantitatea si calitatea depozitului, aspectul gingiilor, a amigdalelor; igiena bucală, şi existenta xerostomiei. Vorbind despre clasificarea halitozei, am menţionat faptul ca, ea poate fi şi de origine extraorală. Este obligatoriu diagnosticul diferenţial al unor boli grave, care pot fi recunoscute prima dată de medicul stomatolog. In fiecare caz trebuie consultat un medic specialist internist, medic specialist ORL, analizele de laborator fiind şi ele foarte importante. În general halitoza este rezultatul putrefacţiei la care sunt supuse în cavitatea bucală resturile alimentare, elementele celulare, saliva, sângele ca urmare a activităţii bacteriilor. În particular, are loc proteoliza proteinelor până la peptide sau aminoacizi (metionină, cisteină, triptofan, lizină). Substratul rezultant cu grupe tiol libere duce la creşterea compuşilor sulfurici volatili (CSV) ca hidrogenul sulfurat, metilmercaptanul, indolii, scatolii şi cadaverina [1.7]. Intensitatea mirosului neplăcut se corelează cantitativ cu nivelul intraoral al compuşilor sulfurici rezultaţi. În urma proceselor intrabucale pot rezulta şi compuşi non-sulfurici incluzând acetona, acetilaldehida, etanolul şi propanolul, care de asemenea trebuie incluse în etiologia halitozei [8,9]. Producerea şi realizarea compuşilor şi reţinerea ulterioară a substanţelor cu mirosul neplăcut duce la apariţia multiplilor factori locali ai afecţiunilor orale. Aceşti factori pot acţiona prin schimbarea bacteriilor Gram+ cu bacteriile Gram- [5]. Această preschimbare de spectru bacterian rezultă cu micşorarea viscozităţii salivei, stagnarea secretului salivar, reducerea concentraţiei de oxigen în mediul fluidelor bucale, cu scadenţa carbohidraţilor ce servesc de substrat bacterian şi majorarea pH-lui intraoral. Bacteriile Gram+, de obicei, nu produc mirosul, chiar dacă proteoliza cu participarea Stomatococcus mucilaginous poate favoriza emanarea mirosului dorsolingual. Bacteriile anaerobe Gram-negative produc cantităţi mai importante de CVS. Placa matură localizată proximal şi subgingival asigură nivelul înalt al bacteriilor anaerobe. Agenţii patogeni parodontali ca Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermidia, Bacterioides forsythus şi Fusobacterium nucleatum pot produce atît sulfide şi mercaptani, totodată crescînd nivelul CSV. Halitoza este clasificată: [după Murata K. et al., 2002; Hasna M. et al., 2007] 1. Halitoza propriu zisă:
2. Pseudo-halitoza, în care se încadrează cele psihiatrice, adică iluziile. 3. Halitofobia: cauze fiziologice. Studiul fizico-anamnestic va viza: primul detaliu de considerat în ordinea clasamentelor este vârsta celui examinat, deoarece calitatea respiraţiei se schimbă odată cu vârsta. Suflarea copiilor este de obicei plăcută. Începând cu adolescenţa mirosul respiraţiei devine mai înţepător. Schimbările regresive în glandele salivare, legate cu vârsta, afectează cantitatea şi calitatea salivei, de aceea în paralel cu igiena orală necorespunzătoare, respiraţia persoanelor în vârstă devine mai intensă şi dezagreabilă. Respiraţia de dimineaţă este o cauză temporară a halitozei, dar persistenţa aceleiaşi senzaţii şi după toate amendamentele igienice impune un examen mai atent inclusiv sub aspect medical. Dispozitivele, aparatele ortodontice pot acumula debriduri alimentare producând fermentarea lor şi rezultând halitoza. O altă cauză a halitozei este tipul, modul alimentaţiei sau înfometarea (curele de slăbire, sau obişnuinţa de alimentare neregulată). Se va preciza calitatea masticaţiei alimentelor, deoarece o masticaţie eficientă majorează viscozitatea secretului salivar şi proprietăţile de autopurificare a mediului bucal, ceea ce atenuează mirosurile dezagreabile. Se va înregistra obişnuinţa de a mesteca sau fuma tutun. De asemenea separat trebuie analizate preferinţele alimentare, care se vor corobora cu statutul danturii şi unele obişnuinţe vicioase, care prin suprapunere pot constitui un mediu fertil proceselor intense de putrefacţie, din care se emană substanţele fetide. Mirosurile gurii sunt accentuate şi nuanţate prin excreţia pulmonară a produşilor metabolici ai grăsimilor şi proteinelor. Halitoza însoţeşte şi toate evenimentele de regurgitare, eructaţie şi vomă. Unele remedii medicamentoase pot fi cauza halitozei. Clasic este exemplul aplicaţiilor cu dimetilsulfoxid, consumul de tranchilizante, medicaţiile pe bază de iod, paraldehide şi anticolinergice. Remediile anticolinergice, amfetaminele, antidepresantele, antihistaminicele, antihipertensivele, antiparkinsoniene, antipsihoticele, anxioliticele, diureticele, narcoticele, analgezicele, tratamentele actinice – toate acestea generează xerostomie, care este o precondiţie pentru dezechilibrul proceselor intrabucale. Fenotiazinele duc la dezvoltarea limbii viloase,cea ce conduce la sedimentări alimentare şi bacteriene. Medicaţia antineoplastică induce candidoză, sângerări gingivale şi ulceraţii orale, care generează substanţe urât mirositoare. Există şi trebuie consemnate în dosarul de cercetare a halitozei cronice o serie de circumstanţe fiziologie, cum ar fi schimbările hormonale asociate cu ovulaţia, menstruaţia, sarcina sau menopauza, care pot condiţiona prin marile turbulenţe de ordin hormonal apariţia unor mirosuri din cavitatea orală. Se va considera sub aspect diagnostic şi faptul că senzaţiile olfactive sau gustative apărute în timpul ciclului menstrual pot accentua gradul de percepere a unor senzaţii ca halitoză.
Leucemia, de exemplu, poate genera mirosul de sânge descompus. Febra şi deshidratarea care rezultă cu micşorarea viscozităţii salivei, de asemenea este un factor care contribuie la apariţia mirosului neplăcut al respiraţiei. Există şi nu este de loc rarisimă halitoza psihosomatică. Astfel unii pacienţi pot acuza halitoză persistentă în absenţa unui suport obiectiv evident. Halitoza la aceşti pacienţi poate fi imaginară-iluzională-sau halucinatorie ca simptom al unei suferinţe psihiatrice, ca depresia, epilepsia, schizofrenia, poate şi a unei atingeri organice a creerului. Se poate atesta uneori halitofobia.
Din materialul observaţional pe care l-am acumulat şi analizat sub acest aspect, iar acesta include în principal pacienţi cu afecţiuni ale mucoasei orale, am conchis câteva aspecte de ordin cantitativ şi calitativ. Astfel am cercetat 227 pacienţi cu halitoză orală, care prezentau diferite patologii orale, de diferită geneză, cu diferit substrat organic şi la diferite etape de evoluţie a procesului morbid: 99 de stomatite aftoase recidivante, 17 cazuri de eritem exsudativ polimorf, 11 cazuri de pemfigus vulgar, 5 cazuri de leucemie, 1 caz de agranulocitoză, 7 cazuri de anemie feriprivă, 87 cazuri de afecţiuni virale herpetice. În urma inspecţiei orale, a cercetărilor anamnestice , a testelor de rutină ca examenul sumar al sângelui şi urinei, nivelul glicemiei, dar şi a probelor de laborator furnizate de examenul microbiologic, imunologic, a FGDS, am dedus că igiena bucală deficientă s-ar putea invoca drept cauză de halenă fetidă doar în situaţia a 30 cazuri şi această afirmaţie are o serie de rezerve ce se pot pune pe seama cercetărilor insuficiente se s-au putut aplica acestor bolnavi. În restul cazurilor halena gurii avea drept cauze clare suferinţe de ordin somatic general, maladii sistemice şi întotdeauna un mediu bucal cu rezistenţă imună deficientă, ceea ce denotă necesitatea unor cercetări foarte atente, adesea pluridisciplinare, care să includă specialişti din cele mai diverse domenii medicale, deoarece impactul diferitor maladii somatice se pare mult mai ponderal decât se estimează pentru cazuistica de incidenţă a altor servicii stomatologice.
Bibliografie:
CARACTERISTICILE CLINICE, DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT ALE CANDIDOZEI ORALE Olga Cheptanaru, Alexandru Baraniuc, Stela Grama Catedra Stomatologie terapeutică USMF „Nicolae Testemiţanu”, Firma Bosnalijek Summary The Clinical Characteristics, Diagnosis and Treatment of Oral Candidosis In the last few years a growth of oral candidosis frequency was observed. 38 patients with oral candidosis were examined and treated. For diagnosis, laboratory investigations were estabilished ( direct microscopic examination and seeding with Sabouraud media). The systemic antifungus medicine – Funzol (Fluconazol) from Bosnalijek Company was used, which demonstrated to be a good drug in treatment of oral candidosis. Rezumat Pe parcursul ultimilor ani s-a observat o creştere a frecvenţei candidozelor orale. Au fost examinaţi complex şi trataţi 38 pacienţi cu candidoză orală.. Pentru stabilirea diagnosticului s-au efectuat cercetări de laborator ( examenul microscopic direct şi însămînţări pe mediul Sabouraud). S-a utilizat preparatul antifungic sistemic – Funzol, firma Bosnalijek (Fluconazol), care a demonstrat că este un preparat de elecţie în tratamentul candidozelor orale. Actualitatea temei Pe parcursul ultimelor două decenii invazia infecţiei fungice a crescut dramatic în toată lumea. Aceasta este caracterizată prin creşterea morbidităţii şi mortalităţii, şi este dificilă în diagnostic, prevenire şi tratament Cavitatea bucală este o regiune anatomică unde există multiple microorganisme, dintre care unele tipuri sunt prezente la toţi oamenii sănătoşi în cantităţi destul de mari, iar altele sunt depistate numai la unii indivizi. În flora permanentă a cavităţii bucale intră practic toate grupurile de microorganisme: bacteriile, ciupercile, spirochetele, vibrionii, virusurile, micoplasmele, protozoarele. Într-un organism sănătos flora fiziologică joacă un rol de barieră, care inhibă înmulţirea microorganismelor infiltrate din exterior. În asociaţia microbiană permanentă existentă a cavităţii bucale un rol important în apariţia proceselor patologice îl au ciupercile levuriforme ale genului Candida. În cavitatea bucală se găsesc diferite specii ale genului candida. Ele se identifică în salivă, pe mucoasa cavităţii bucale, pe mucoasa limbii şi intră în componenţa tartrului dentar. Candida se poate depista aproximativ la 30-50% populaţie şi aceasta nu duce la patologia mucoasei bucale. Însă în anumite condiţii Candida poate deveni patogenă, provocînd procese acute sau cronice pe mucoasa cavităţii bucale. La fiecare 10 ani numărul pacienţilor cu candidoze se măreşte, cauzele fiind utilizarea pe larg a citostaticelor, antibioticelor cu spectru larg de acţiune,corticosteroizilor, alegerea metodelor incorecte de tratament. Scopul lucrării Studiera caracterelor clinico-evolutive care specifică candidozele orale, determinarea volumului de teste pentru elaborarea diagnosticului definitiv şi elaborarea unui program de tratament argumentat în candidozele orale. Materiale şi metode Studiul a fost efectuat la baza Clinicii Stomatologice a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Indicaţiile pentru includerea în studiu au servit: prezenţa semnelor clinice pentru stomatită şi glosită (hiperemia, edemul moderat al mucoasei bucale, mărirea papilelor filiforme ale limbii, prezenţa membranelor albicioase şi depunerilor pseudomembranoase). A fost realizat un studiu clinic la 38 pacienţi cu afectarea mucoasei bucale, în special a mucoasei limbii. Vîrsta pacienţilor a fost cuprinsă între 18 şi 62 ani, la care au fost prezente următoarele semne clinice comune: hiperemie, edem moderat al mucoasei bucale, disconfort oral,xerostomie,senzaţie de usturime. Au fost apreciaţi următorii factori favorizanţi: igiena insuficientă a cavităţii orale (17), proteze mobilizabile necorespunzătoare(9),afecţiuni paradontale(5), afecţiuni a mucoasei cavităţii orale (lichen plan, leucoplazie,glosită descuamativă), limba plicată, romboidă (14), terapia topică cu corticosteroizi(5), antibioticoterapie de lungă durată(6), produse alimentare de natură glucidică – la majoritatea pacienţilor. Manifestările clinice ale candidozei mucoasei cavităţii bucale s-au clasificat conform următoarelor criterii:
Fig.1 Pacienta M., în sectorul mucoasei limbii şi comi surilor labiale se observă depuneri albicioase. Depozitul se detaşează prin raclaj.  Manifestările clinice ale candidozelor sunt destul de diverse. Acest fapt este determinat de multitudinea de factori care influenţează evoluţia bolii. Printre ele un rol important îl au particularităţile individuale ale bolnavilor, statutul alergologic al întregului organism şi al mucoasei bucale, adîncimea şi localizarea procesului, acutizările şi gravitatea evoluţiei candidozei. Unele manifestări clinice ale altor afecţiuni ale mucoasei bucale sunt asemănătoare cu cele ale candidozei orale şi ca rezultat pot fi confundate. Din această cauză candidoza orală este atribuită la acele afecţiuni, care necesită efectuarea diagnosticului diferenţial. În urma studiului efectuat, diagnosticul de candidoză orală a fost stabilit în baza datelor subiective, a inspecţiei clinice,diagnosticului diferenţial şi examenului de laborator. Pentru stabilirea diagnosticului definitiv s-au efectuat cercetări de laborator (examenul microscopic direct şi însămânţări pe mediul Sabouraud). În calitate de material pentru cercetările de laborator au servit membranele albicioase şi depunerile pseudomembranoase din regiunile afectate. Prelevatul s-a recoltat de pe mucoasa orală, mai ales a limbii cu o spatulă sterilă la un raclaj intensiv. Examenul direct s-a efectuat utilizînd materialul recoltat şi aplicarea lui pe o lamă de sticlă cu fixarea şi colorarea imediată utilizînd coloraţia Gramm. Izolarea culturii curate al agentului patogen a fost efectuată prin cultivarea pe mediul Sabouraud timp de 48 ore.
D iagnosticul corect a fost datorat efectuării diferenţierii individuale a patologiilor, precum şi efectuarea testelor de laborator în cazul candidozelor, ceea ce a dat posibilitate de a urma un tratament adecvat.T Fig. 3.3 Fig. 3.4 ratamentul pacienţilor cu candidoză a fost ajustat individual, luîndu-se în consideraţie starea generală şi particularităţile proceselor patologice urmărite. Administrarea terapiei a fost efectuată conform programului de tratament al condidozei orale. Acest program a inclus: înlăturarea maxim posibil a factorilor predispozanţi, respectarea minuţioasă a igienei orale şi utilizarea preparatelor: 1. antifungic sistemic: - Funzol, firma Bosnalijek (substanţa activă Fluconazol), care este reprezentantul grupului preparatelor tiazolice cu o acţiune selectivă de inhibiţie asupra fermenţilor fungici în canidoza orală şi spre deosebire de alte remedii nu perturbă statusul hormonal, iar în tratamentul complex este eficient şi bine tolerat. Este administrat cîte 1 capsulă (50 mg), 2 ori în zi , 7-10 zile. 2. Claritin, 10 mg , cîte 1 pastilă în zi. 3. Aevit N 20, cîte 1 capsulă de 2 ori în zi. Local:
Criteriile clinice ale eficacităţii tratamentului au fost: dispariţia senzaţiilor de uscăciune şi usturime în cavitatea bucală, dispariţia membranelor albicioase şi depunerilor pseudomembranoase de pe suprafaţa limbii. Concluzii
Bibliografie
TRATAMENTUL COMPLEX AL COMPONENTULUI MUCOPARODONTAL CU PREPARATELE FIRMELOR NEWAYS (SUA) ŞI GREEN VISA (UCRAINA) Ana Eni, Valeriu Burlacu Catedra Stomatologie terapeutică FPM a USMF ”N. Testemiţanu” Summary Complex treatment of the mucoparodontal component making use of Neways (USA) and Green Visa (Ukraine) drugs The work gives reasons showing the efficiency of drugs manufactured by Neways (SUA) and Green Visa (Ukraine) firms and used in the complex treatment of the mucoparodontal component in 151 patients. One hundred and eight of these patients presented different degrees of gingivitis and parodontitis, 48 patient developing various forms of stomatitis. Rezumat În lucrare se argumentează eficacitatea preparatelor firmelor Neways (SUA) şi Green Viza (Ucraina) în tratamentul complex al componentului mucoparodontal la 151 pacienţi. Dintre care 108 pacienţi au avut diferite grade de gingivite şi parodontite, iar 48 pacienţi cu diverse forme de stomatite. Preparatele: 1. Pasta Radiance, Pasta Ultrachine Radiance, Eliminator, VMM, Pau-D’Arco (Neways); 2. Зубной бальзам «Здоровая десна» (Green Viza). Toate preparate posedă o acţiune antimicrobiană, antiinflamatoare, regenerativă, imunostimulatoare. Rezultatele pozitive apăreau la a 4-5 zi.
Majoritatea afecţiunilor componentului mucoparodontal, cât cele inflamatorii ale parodonţiului atât şi stomatitele mai mult sau mai puţin pronunţat. Toate aceste patologii în orice moment pot servi ca focar de septicemie cronică. Totodată aceste focare sunt bine cunoscute de stomatologi, însă sunt minimalizate de pacienţi. Dar şi unii şi alţii ignorează tratamentul lor din diverse considerente până când se ajunge la grade destul de avansate ale bolii cu dureri, discomfort, care îi şi aduc la medic pentru tratare. Situaţiile sus descrise au nevoie de un tratament complex cu utilizarea unor preparate cu efect antiinflamator pronunţat. E ştiut că majoritatea proceselor inflamatorii ale componentului mucoparodontal sunt provocate de microorganisme, care la început favorizează apariţia gingivitelor, iar mai apoi a parodontitelor cu toată gama de simptome locale şi generale caracteristice pentru fiecare din ele, de care trebuie de ţinut cont. Reeşind din cele menţionate mai sus tratamentul complex al afecţiunilor inflamatorii orale insistă utilizarea unor preparate cu efect antimicrobian, antiinflamator pronunţat care-l şi posedă preparatele firmelor „Neways” şi „Green Viza”. Cu acest scop, noi, de mulţi ani utilizăm preparate prezentate mai sus în tratarea acestor patologii. Descrierea noţiunii, componenţii şi mecanismele de acţiune a preparatelor utilizate în tratamentul complex al afecţiunilor mucoparodontale inflamatorii. Pasta „Radiance” posedă acţiune curativă, antimicrobiană şi antiinflamatoare din contul antisepticului contemporan Atrium Dioxid, are efect slab albitor, dizolvă placa bacteriană, ce serveşte ca sursa de alimentare pentru microbi, prin acest fapt previne şi tratează caria şi parodontita. Pasta-gel „Ultrashine Radiance” pe lângă componentele care intră în pasta sus numită mai conţine microelemente minerale – ca glicerofosfat, albumina lactată naturală – cazeina, care după părerea unor savanţi are efect anticarios care nu cedează fluoridul. Alţi ingridienţi – ulei eteric de mintă, clorofilă naturală, deasemenea au o acţiune antiseptică şi antideodorantă. Pastele menţionate totodată servesc cât pentru menţinerea igienei bucale atât şi pentru tratamentul afecţiunilor orale. Eliminator Mounthwash – clătitor unical pe baza antisepticului de ultimă generaţie, antium dioxid – posedă multiple acţiuni pe baza de apă deaceea poate fi folosit în mai multe domenii, el finalizează asanarea cavităţii buca previne formarea tartrului în combinaţie cu periajul cu pastele sus numite. Indicaţii pentru paste şi eliminator: gingivite, parodontite, stomatite, angine, arsuri, diferite plăgi şi a. Acţiunea – antimicrobiană antiinflamatoare, antidoloră, antiedemică (stopează formarea vezicu.....lichidează mirosul neplăcut. Metodica utilizării acestor preparate E ştiut că la majoritatea pacienţilor cu parodontopatii inflamatorii igiena cavităţii bucale este nesatisfăcătoare, de aceea chiar din prima vizită li se administrează o pastă din cele descrise – Radiance şi Eliminator. Pacientul se motivează în necesitatea efectuării unei igiene minuţioase cu aceste preparate. Dimineaţa şi seara, după masă şi după nişte clătituri abundente, cu o periuţă mică uscată şi o doză de pastă gel cât un bob de mazăre, se periază toate suprafeţele dinţilor – 4-5 min saliva acumulată se scuipă, dar gura nu se clăteşte, după ce se fac 3-4 pufuri cu Eliminator (nu se bea, nu se mănâncă timp de 15-20 ore. Seara procedura se repetă. Aceste proceduri pacientul este obligat să le facă pe tot parcursul tratamentului şi după el. Peste 3-4 zile starea igienică a cavităţii bucale devine sătisfăcătoare, inflamaţia gingivală reduce cu 30-40%, după această se începe tratamentul standart instrumental în mai multe vizite în funcţie de starea dinţilor şi a parodonţiului: 1. Echilibrarea ocluziei prin şlefuirea selectivă (la necesitate); 2. Igienizarea profesională, detartraj supra, subgingival, poleirea suprafeţelor dinţilor, verificarea manuală a detartrajului; 3. Chiuretaj după metodele standarte (la necesitate); 4. În cazul mobilităţii dinţilor de gr II, III, prezenţa pungilor parodontale asoase, se fectuaează depulparea acestor dinţi; 5. Dinţii mobili se şinează cu Conect şi Compozite; 6.Protezarea raţională – proteze mobile, scheletate, rar punţi protetice; În timpul detartrajului, chiuretajului se utilizează sol. H2O2 – 3%, iar la sfârşitul fiecărei proceduri gingia se badijonează uşor cu iod 3-5% sau se aplică iodinol Preparatele firmei Green Viza (Ucraina, Harcov) „Зубной бальзам” şi „Здоровая десна” – sunt preparate vegetale pregătite din plante curative din Crimeia ce conţin: - extracte uleioase de nucă grecească şi amarant; - uleiuri etirice (garofiţă, mintă); - extracte din salvie, coajă de stejar, arnica, pojarniţa. În ansamblu aceste preparate au acţiune:
Aceste preparate se administrează la domiciliu în timpul zilei de 2-3 ori , malaxându-le liber şi fără încordare în gură timp de 10-15 min în fiecare zi timp de 2-4 săptămâni în funcţie de gravitatea procesului inflamator. Pacienţilor cu afecţiuni generale li se recomandă tratament specific la medicul specialist în domeniu dat. În cazul când afecţiunile parodontale aveau o evoluţie agresivă cu un proces inflamator pronunţat, eliminări purulente, modificări în sânge – pacienţilor li se administrau preparate cu acţiune generală VMM şi Pau-D’Arco. VMM posedă acţiune antiinflamatoare, imunostimulator, antialergică şi reprezintă un compus vegetal (9-10 ierburi) se administra a câte 2p x 2 ori/zi 15-20 zile. Pau D’Arco – preparat vegetal, cu acţiune antimicrobiană, antivirală, antimicotică, imunostimulatoare. Modul de administrare 3-4 capsule pe zi 15-20 zile. Atunci când se determină osteodensitometrie osteoporoza generală pronunţată . se administrează Ca , D3(forte) „Nicomed”. De ce anume „Nicomed” – deoarece numai în acest preparat coeficientul de Ca şi D3 este mai aproape de cel necesar. În cazul stomatitelor modul de administrare a preparatelor este acelaşi ca şi în cazul parodontopatiilor punând accentul pe aplicaţii mai îndelungate în zona afectată. Material, examinare Ca material pentru studiu de servit un lot de 151 pacienţi cu diverse forme de patologie ale componentului muco-parodontal (afecţiuni parodontale, stomatite, glosite, cheilite), vârsta pacienţilor a fost între 15-60 de ani. Examinarea pacienţilor s-a efectuat conform planului ştiut pentru fiecare boală:
Din întreg lotul de 151 pacienţi, 108 au suferit de diverse afecţiuni parodontale (gingivite, parodontite, parodontite agresive). Dintre care la 30 de pacienţi s-au depistat diferite forme de gingivite, iar 78 aveau diverse grade de parodontite, dintre care 10 pacienţi sufereau de forma agresivă a parodontitei, sau pe fundalul diabetului zaharat. La 43 pacienţi sau depistat diverse forme de stomatite, glosite, cheilite – preponderent de etiologie, microbiană, traumatică. Însă aceste preparate s-au utilizat şi în cazul lichenului roşu plan – 10 pacienţi, cheilite exfoliative, actinice – 10 pacienţi. În caz de stomatite, glosite, gingivite, parodontite, preparatele: Eliminatorul, Зубной бальзам, Здоровая десна se utilizau în formă de microclătituri, iar la pacienţii cu cheilite se efectuau aplicaţii locale de 2-4 ori/zi.
Chiar începând a doua zi pacienţii menţionau îmbunătăţirea situaţiei orale: se micşora hemoragia gingivală în timpul periajului, durerile, mirosul neplăcut. Iar când pacienţii apăreau la doctor în a doua vizită, adică peste 3-5 zile, de la prima consultaţie când:
La 10 pacienţi care sufereau de o parodontită agresivă au apărut pe fundalul bolilor generale (diabetul zaharat) micşorarea procesului inflamator decurgea mai lent. Şi aceasta se întâmplă numai din contul acţiunii preparatelor descrise mai sus şi minuţiozităţii îndeplinirii sfaturilor medicului de către pacienţi. Iar după aceasta se efectuau toate intervenţiile instrumentale deja descrise şi indicate în fiecare caz aparte. În rezultatul cărora toate simptimele parodontale dispăreau complet sau se reduceau considerabil. La 33 pacienţi cu stomatite, cheilite, glosite de origine microbiene, traumatice procesele inflamatorii dispăreau complet în 3-5 zile în funcţie de gravitatea şi răspândirea procesului, deseori fără implicaţia activă a medicului. Doar în unele cazuri mai grave a stomatitei ulcero-necrotic, pacienţii vizitau medicul pentru aplicaţii şi corecţii, badijonări. La 10 pacienţi cu lichenul roşu plan epitelizarea eroziunilor se petrecea mult mai lent în 8-10 zile.
1. Preparatele utilizate în tratamentul complex al componentului mucoparodontal sunt folosite de noi de mai mulţi ani (Neways, Green Viza). Rezultatele pozitive nu se lăsau mult aşteptate deoarece procesul inflamator începea să se micşoreze chiar din primele zile de utilizare a lor; 2. Preparatele date posedă funcţii: antimicrobiană, antiinflamatoare, antialergică, imunostimulatoare cât locală atât şi generală; 3. Utilizarea preparatelor (pastele-gel „Radiance”, „Eliminatorul”, „VMM”, „Pau-Darco” (Neways), „Зубной бальзам”, “Здоровая десна” (Green Viza) – măreşte eficacitatea tratamentului complex al componentului muco-parodontal şi micşorează numărul de vizite la medic. Pacientul poate cu succes îndeplni la domiciliul procedeele recomandate de către medic cu aceste medicamente. Preparate date pot fi recomandate pentru o utilizare destul de largă în tratamentul multor afecţiuni inflamatorii stomatologice.
1. Eni Ana. Parodontologie. Chişinău 2003; 2. Eni Ana. Afecţiuni mucoasei bucale. Chişinău 2005; 3. Eni Ana. Afecţiuni complexului mucoparodontal. Chişinău 2007; 4. Безрукова И. В., Грудянов А. И. Агресивные формы пародонтита. Москва 2002; 5. Шнейдер В. Справочник по продукции Neways. Москва 2002; 6. Шамова Л. Neways – Новая жизнь. Киев 2006; 7. Чернобай А. И., Белецкая Б. Г. Green Viza – Искуство дарить здоровие. Харьков 2009; 8. Николаев А. И.. Цепов М. Н. Практическая терапевтическая стоматология. Москва 2003; 9. Medicina stomatologică Nr. 2(7)3(8)2008. Ediţie consacrată celui de-al XIV Congres Naţional ASRM 10-11 septembrie 2008. PRINCIPII GENERALE DE REZOLVARE A PROBLEMELOR ESTETICO-FUNCŢIONALE ÎN CAZURILE DIFERITOR DEFECTE DENTO-OCLUZALE Ana Eni, Mariana Dragoste, Natalia Moraru Catedra Stomatologie terapeutică FPM USMF “Nicolae Testemiţanu” Summary General principles for the treatment of esthetico-functional troubles in diferent cases of dento-oclusal defects The treatment of dento-oclusal defects by remodelling with photopolymeric composits (10 cases). Rezumat Lichidarea defectelor dento-ocluzale prin remodelarea cu materiale compozite fotopolimerice (10 cazuri descrise). Yüklə 0,58 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
