|
Tema Aspecte generale asupra Fvig. şi reacţiilor adverse
|
səhifə | 1/9 | tarix | 02.11.2017 | ölçüsü | 456 b. | | #27740 |
|
Tema 1. Aspecte generale asupra Fvig. şi reacţiilor adverse Tema 1. Aspecte generale asupra Fvig. şi reacţiilor adverse 1.1. Definiţie, obiective, apariţia Fvig. 1.2. Etapele dezvoltării unei noi molecule 1.3. Tipuri de reacţii adverse
Tema 3. Aspecte de Fvig. în condiţii de sarcină şi alăptare Tema 3. Aspecte de Fvig. în condiţii de sarcină şi alăptare 3.1.Identificarea şi monitorizarea expunerilor potenţial nocive 3.2 Modificări în farmacocinetica medicamentelor la gravide 3.3.Riscuri şi reguli generale de utilizare a medicamentelor în perioada gravidităţii 3.4. Estimarea riscului terapeutic (după FDA) 3.5. Tipuri de RA asupra fătului 3.7. Medicamentele şi alăptarea
Tema 5. Aspecte de Fvig. la utilizarea medicamentelor în pediatrie Tema 5. Aspecte de Fvig. la utilizarea medicamentelor în pediatrie 5.1. Particularităţi fiziologice ale copiilor mici implicate în RA 5.2. Particularităţi farmacocinetice ale medicamentelor la copii 5.3. Medicamente de ales
Drama talidomidei
detectarea precoce a R.A. şi a IM neidentificate în studiile clinice stabilirea relaţiilor de cauzalitate între administrarea M şi apariţia R.A. monitorizarea frecvenţei R.A cunoscute (din prospect) identificarea factorilor de risc (comorbidităţi) analiza datelor difuzarea informaţiilor între autorităţile competente şi specialişti
~ Sec. XIX - primele studii metodice asupra RA ~ Anii 1960 - începuturile activ. Fvig. (teratogenitatea talidomidei) ~ Anii 1970- anticoncepţionalele orale şi tromboembolismul venos (controverse epidemiologice) Ultimile decenii: 1982 → benoxaprofen (necroză hepatică, fotosensibilizare) 2001 → cerivastatina (rabdomioliza) 2003 → troglitazona (toxicitate hepatică) 2010 → sibutramina (efecte adverse cardiovasculare)
Numărul enorm de medicamente prescris Numărul enorm de medicamente prescris Creşterea continuă a numărului de noi molecule autorizate Promovarea ,,agresivă” a noilor produse medicamentoase Creşterea numărului de raportări
Studiul Juntti (2002): 75 de decese din 1511 au fost cauzate de reacţii adverse (cel mai frecvent la citotoxice şi anticoagulante)- 4,96 % mortalitate Studiul Juntti (2002): 75 de decese din 1511 au fost cauzate de reacţii adverse (cel mai frecvent la citotoxice şi anticoagulante)- 4,96 % mortalitate Studiul Ebbesen (2001): 733 decese/13992 administrări- 5,23% mortalitate Studiu Australian (2003): 4% dintre spitalizări - datorate reacţiilor adverse (cel mai frecvent la anticoagulante şi opioide) Canada: 7% din spitalizări sunt datorate RA., 1,6% fatale Se estimează ca 2/3 din RA pot fi evitate
Studii preclinice (Faza 0, durata 2-3 ani) Studii preclinice (Faza 0, durata 2-3 ani) Studii farmacologice toxicologice farmacocinetice
Toxicitatea acută pe 2 specii de mamifere toxicitatea acută pentru doze repetate efectele asupra sistemului cardiovascular, nervos central şi respirator evaluarea genotoxicităţii (in vitro) studii de farmacocinetică (ADME) Studiile de carcinogenitate nu sunt cerute în mod normal Observaţii: > 30% din efectele nedorite nu pot fi prezise preclinic Cele mai bune concordanţe (animal-om) : reacţiile adverse cardiovasculare, hematologice, gastro-intestinale Cele mai reduse concordanţe: R.A. cutanate, toxicitatea hepatică
Dostları ilə paylaş:
|
|
|