3.Desensibilizare pe cale orală 3.Desensibilizare pe cale orală- imunoterapie pe cale orală, practicată teoretic după 3 eşuări de reintroducere simplă a LV sau de la bun început dacă este vorba de o formă clinică gravisimă cu risc de şoc anafilactic.
- Principiul său se bazează pe asocierea reintroducerii alergenului pe cale orală foarte lent, progresiv cu administrarea unui antidegranulant intestinal pe cale orală şi anume: cromoglicatul de sodiu. Acesta din urmă este prescris şi el în posologie progresivă pentru a alege după 3 săptămâni doza adecvată.
- Reintroducerea LV se începe cu o picătură în prima zi, crescând cu o picătură/zi timp de 3 săptămâni pentru a atinge 1 ml
- creşterea este apoi de 1 ml/săpătămână timp de 2 luni, până la cantitatea de 10 ml/zi, apoi 10 ml/săptămână, până la o cantitate de 50 ml/zi
- atenţie însă, cromoglicatul de sodiu se va întrerupe progresiv în jur de 12 luni după reintroducere.
Alimente recomandate: - La sugarul alimentat cu lapte de mamă, dar cu risc (antecedente familiale şi personale alergice!). Se va da o perioadă cât mai lungă lapte de mamă, iar mamei I se va recomanda să nu se alimenteze cu lapte de vacă, existând şi în acest mod riscul de sensibilizare.
- Se vor utiliza preparatele hipoalergenice, adaptându-ne concret toleranţei bolnavului.
- Se vor recomanda în momentul diversificării carnea, peştele, ouăle cu condiţia evitării laptelui şi derivatele în timpul preparării lor.
- Dintre cereale se recomandă mai ales făina de orez, porumb, cartof.
- Dintre grăsimi: uleiuri, margarina (fără conţinut de lapte).
- Se vor folosi legumele şi fructele ca în orice diversificare, fără restricţii, la fel sucurile de fructe şi glucidele obişnuite.
Alimente excluse: - Produsele lactate şi derivaţii lor: laptele de vacă intergral, semi-ecremat, total ecremat, orice preparat de lapte praf (!), iaurt, brânzeturi, deserturile lactate.
Indicaţiile regimului fără proteinele laptelui de vacă - Intoleranţa la proteinele laptelui de vacă de tip I reaginic.
- Intoleranţa la proteinele LV în formele sale semi-întârziate sau întârziată.
- Toate afecţiunile care antrenează o suferinţă funcţională sau organică a mucoasei intestinale
- diminuiază permeabilitatea mucoasei la macro-molecule şi stabilizează membrana mastocitelor din mucoasa intestinală cu care acestea vin în contact
- este eficace cu deosebire în manifestările reaginice ale intoleranţei digestive la proteinele LV şi este utilizat fie în caz de eşec la restricţia alimentară singură, fie pentru a preveni riscul unei ingestii accidentale
Ketotifenul - zaditenul - este un medicament atât antihistaminic H 1, cât şi antidegranulant mastocitar.
- el este cu deosebire eficient în urticarie, dermatită atopică şi în falsa alergie alimentară izolată sau asociată unei alergii adevărate.
- acţiunea sa este complementară cromoglicatului de sodiu, iar ambele medicamente se scriu asociat în special în polisensibilizări
Medicamente cito-protectoare - au fost utilizate pentru a potenţa efectul anti H 1 crescând eficacitatea barierei mucoasei şi stimuând secreţia de mucus;
- eficacitatea asocierii Terfenadinului (antihistaminic H 1) cu un anticolinergic -Pirenzepinul şi cu un medicament apropiat de prostaglandine -Rosaprastol;
Se admite că patologia alergică rezultă din asocierea factorilor genetici şi de mediu. Dacă nu este posibil (sau este extrem de dificil) de a modifica terenul, se pot totuşi identifica factorii predictivi care sunt următorii: Se admite că patologia alergică rezultă din asocierea factorilor genetici şi de mediu. Dacă nu este posibil (sau este extrem de dificil) de a modifica terenul, se pot totuşi identifica factorii predictivi care sunt următorii:- antecedentele alergice ale părinţilor; riscul statistic de a dezvolta o alergie este:
- 5-15% la un copil fără antecednte ale părinţilor,
- 20-40% dacă unul din părinţi posedă antecedente de atopie
- 40-60% dacă alergia este prezentă în antecedente la ambii părinţi, dar diferite
- 50-80% dacă ambii părinţi prezintă aceeaşi simptomatologie alergică
- nivelul IgE din sângele cordonului la naştere, deşi acest criteriu a fost apo controversat
Hattevig şi colab. au arătat că sugarii mamelor care evită laptele de vacă, ouăle şi peştele în primele 3 luni de alăptare dezvoltă de 2 ori mai puţin eczemă până la vârsta de 6 luni, comparativ cu copii alimentaţi la sân de mame cu un regim alimentar normal
La sugarii cu risc alergic, în primul rând la proteinele LV, înţărcarea trebuie să se facă cât mai tardiv, diversificarea începând din luna a 5-a, alimentele nou introdu-se distanţându-se la interval de 15 zile. La sugarii cu risc alergic, în primul rând la proteinele LV, înţărcarea trebuie să se facă cât mai tardiv, diversificarea începând din luna a 5-a, alimentele nou introdu-se distanţându-se la interval de 15 zile.Apariţia unei gastro-enterite virale sau bacteriene contraindică introducerea unor alimente în următoarele 2-3 săptămâni, din cauza hiperpermeabilităţii intestinale pe care o induce infecţia (inflamaţia) şi din cauza riscului de trecere transepitelială a macromoleculelor alergizante.La începutul diversificării se vor introduce alimente mai puţin alergizante.
Dostları ilə paylaş:
|
