Alimentele incriminate - Alimentele susceptibilede producerea toxiinfecţiei botulinice sunt cârnaţii, salamurile, şunca, conservele de carne în cutii , ca şi unele conserve vegetale. În mod frecvent intoxicaţiile se produc cu alimente afumate, uscate sau impropriu conservate, cosumate fără o prealabilă prelucrare termică sau după o încălzire insuficientă.
Intoxicaţia botulinică se produce în următoarele condiţii :
- când alimentele sunt consumate în urma trecerii unui anumit interval de timp de la conservare
- când conservarea se face în absenţa oxigenului atmosferic deoarece microbii se dezvoltă în condiţii de strictă anaerobioză
- când alimentele sunt ingerate în stare crudă sau după o prelucrare termică slabă.
Prevenirea producerii botulismului se realizează prin evi- tarea consumării alimentelor conservate care au fost supuse unui examen sanitar-veterinar.
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
De asemenea, conservele pot fi preparate numai din carne proaspătă , iar ingredientele vegetale vor fi utilizate numai după o prealabilă curăţire şi spălare corespunzătoare . În cazul cărnii con-servate prin saramurare se va urmări ca saramura sa aibă o concen-traţie de minim10% NaCl, ştiut fiind faptul că la concentraţii mai mari de 8% dezvoltarea clostridilor botulinici este oprită.
Trebuie excluse din consum, produsele conservate, care au o culoare anormală, consistenţă micşorată, miros rânced sau înţepă-tor. Cutiile de conserve ale căror capace prezintă bombaj sunt , de asemenea, suspecte de contaminare cu clostridium botulinic.
T.I.A CU STREPTOCOCI
INCUBAŢIA
Se caracterizează prin incubaţie scurtă (4 -24h) şi fenome- ne digestive (greaţă, vărsături, scaune diareice) uşoare. Speciile de streptococi cele mai des întâlnite în producerea toxiinfecţiilor alimen-tare sunt enterococii , streptococii viridans şi betahemolitici .
SIMPTOMATOLOGIE
Centrale pe tulburări gastrointestinale , simptoamele apar gradat şi se caracterizează prin crampe abdominale, greţuri, vărsă- turi şi scaune diareice . În comparaţie cu tabloul clinic al toxiinfecţii- lor alimentare produse de stafilococi apar cu o simptomatologie mai blândă, mai redusă.Cazurile mortale sunt foarte rare, fiind sem-nalate numai la copii, care fac de obicei forme mai severe de boală decât adulţii .
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
EPIDEMIOLOGIE
Incidenţa toxiinfecţiilor alimentare ca fiind cauzate de strep-tococi aşa cum reiese din observaţiile de literatură , este redusă . Mortalitatea este extrem de redusă.
SURSELE DE INFECŢIE
Dată fiind multiplicarea speciilor de streptococi incriminaţi în producerea toxiinfecţiilor alimentare , sursele de infecţie sunt şi ele multiple. Enterococii sunt răspândiţi pretutindeni, dar habitatul lor na-tural pare a fi intestinul uman sau animal , de prin diferite căi, ajung să contamineze alimentele . Ingram şi Barnes ( 1955 ) arată că cea mai apropiată sursă de contaminare a cărnii este intestinul de porc . Streptococii Beta-hemolitici, ca şi cei Alfa , recunosc ca principal re- zervor de infecţii pe omul bolnav cu diferite afecţiuni streptococice ( angine, infecţii cutanate ) precum şi purtătorii sănătoşi sau conva-lescenţi care elimină streptococii, mai ales prin exudatele rino-farin-giene
Alimentele incriminate cel mai adesea sunt cele care au la bază laptele şi derivatele laptelui, carnea şi derivatele cărnii .
Alimentele pot fi contaminate fie direct din intestinul ani- malului în timpul vieţii sau fie după moartea animalului datorită con-diţiilor igienico-sanitare deficitare în abatoare , fie ulterior în cursul manoperelor de prelucrare, depozitare .
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
T.I.A PRODUSA DE BACILUL
COLI
În mod obişnuit la adulţi , îmbolnăvirea îmbracă o formă uşoară cu o perioadă de incubaţie scurtă, de la câteva ore la 4--10 zile. Toxiinfecţiile alimentare produse de germenii care aparţin ger-menului Escherichia, se manifestă , în mod obişnuit , prin tulburări digestive ( greaţă, vărsături, dureri abdominale şi scaune diareice). Tulburările generale sunt mai uşoare, iar febra este moderată . La sugar şi la copilul mic simptomatologia are un aspect mult mai dra-matic.
Agenţii cauzatori cresc cu uşurinţă pe medii obiş-nuite de cultură se dezvoltă toată gama de forme de cultură , de la S la R.
EPIDEMIOLOGIE
Mortalitatea este scăzută, nu depăşeşte 1%.
Rezervorul de infecţie ca şi pentru celelalte ente-robacteriacee, îl constituie animalele şi omul .
Alimentele incriminate au fost în majoritatea iz-bucnirilor, laptele şi produsele lactate, în special brânza. Mai rar a fost acuzată carnea de viţel sau găină.
Modul de infectare al animalelor
Alimentele pot proveni de la animalele bolnave sau pot fi ulterior contaminate în timpul manoperelor preparate.
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
T.I.A CAUZATA DE SHIGELLE
Bacilii dizenterici pot da naştere de toxiinfecţii alimentare cu o evoluţie relativ scurtă, care se manifestă prin greaţă, vărsături, dureri abdominale şi scaune frecvente muco-sanguinolente , însoţi- te de tenesme.
Perioada de INCUBAŢIE este variabilă de la 8-15h la 3-4 zile. Boala este însoţită de ridicarea temperaturii ( 38°C ), dureri de cap. Ca tratament se prescrie, în general, pe lângă un regim igieno-dietetic, sulfamide în asociaţie cu antibiotice, la care sunt sensibile shigellele (cloramfenicolul, aureomicina, streptomicina).
Agenţii etiologici
Dintre speciile de Shigella incriminate în etiologia toxiinfec-ţiilor alimentare sunt semnalate, în literatură,doar cele din subgrupul Flexner şi din subgrupul Sonnei .
EPIDEMIOLOGIE
Evoluând uneori sub formă de epidemii cronice , acest fel de toxiinfecţii alimentare sunt încadrate în grupul dizenteriilor obişnu-ite, pierzându-şi caracterul exploziv, care este esenţial pentru etiche-tarea toxiinfecţiilor alimentare . S-a studiat comportamentul germeni-lor din genul Shigella în diferite alimente ca bulionul , laptele fiert , to-cături fierte (carne, peşte), gălbenuşul de ou, piureul de cartofi şi ma-zărea, care menţinute la temperatura camerei s-au dovedit bune me-dii de cultură pentru toate speciile folosite în experienţe.
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
T.I.A CAUZATA DE GERMENII
DIN GENUL ARIZONA
BOALA LA OM
Perioada de INCUBAŢIE este relativ lungă (18-24 h). Boala începe cu greaţă şi vărsături, urmate de diaree.
În perioada de STARE boala se manifestă cu febră, diaree şi deshidratare.
ANGENŢII ETIOLOGICI
Germenii din genul Arizona nu au fost de nenumărate ori izo-laţi de la reptile , păsări şi mamifere bolnave . În unele izbucniri pre-zenţa a fost pusă în evidenţă numai la bolnavi pe când la oamenii să-nătoşi au fost întotdeauna absenţi.
EPIDEMIOLOGIE
Morbiditatea nu pare să fie ridicată , iar mortalitatea nu a fost încă semnalată.
Alimentele incriminate au fost cel mai adesea îngheţata sau amestecurile de lapte, ouă şi ciocolata.
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
T.I.A PRODUSA DE PROTEUS
Toxiinfecţiile alimentare produse de germenii din genul Pro-teus au o perioadă de INCUBAŢIE relativ scurtă (5-12h) . Boala se manifestă prin tulburări gastrointestinale ( greaţă, vărsături, scaune
diareice ), dar de obicei fără febră şi fără alterarea pronunţată a stării generale. Vindecarea survine după 1-2 zile.
AGENŢI ETIOLOGICI
Genul Proteus este format dintr-un număr de specii de bacili gram negativi, nesporulaţi, prezentând un polimorfism accentuat şi do-taţi cel mai adesea cu o mare mobilitate . Tulpinile de bacil Proteus sunt foarte răspândite în natură . Se întâlnesc în mod constant în pă-mânt, materii organice aflate în descompunere, alimente alterate, ape poluate, materii fecale.
Unele produse alimentare ce conţin bacil Proteus au aspec-tul vechi cu proprietăţi organoleptice uşor modificate, ceea ce face ca toxiinfecţia alimentară cu bacil Proteus să fie mai rar întâlnită.
EPIDEMIOLOGIE
Morbiditatea printre consumatori diferă de la izbucnire la iz-bucnire. Ea este în funcţie de cantitatea de germeni vii ingeraţi. Mor-talitatea este redusă.
SURSA DE INFECŢIE este reprezentată de sol, materii fe-cale, părul şi pielea animalelor şi eventual urina purtătorilor.
Alimentele incriminate cel mai adesea sunt carnea
35
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
de vită , carnea de pasăre, carnea de porc şi peştele.
T.I.A. CU VYBRIO-PARAHEMOLITICUS
Aceasta survine, în special, după ingestia de fructe de mare ( crustacee, peşti marini, crabi, creveţi , stridii ) în sezonul cald . În aceste alimente se poate dezvolta în cantitate mare vibrionul.
INCUBAŢIA este de 8-20h. Boala începe brusc cu colici şi vărsături, urmate de diaree moderată şi rareori de febră . În rare ca-zuri scaunele pot fi sanguinolente sau riziforme . Îmbolnăvirile de această natură au fost prima dată semnalate în Japonia . Această acţiune se manifestă, de regulă printr-un simptom digestiv holeri-form uneori dizenteriformi.
Poate evolua ca o toxiinfecţie alimentară, o epidemie hidri- că sau ca o diaree a turiştilor. Acest germene este un vibrion halofil, se multiplică în medii saline la o concentraţie de circa7 % NaCl, cu dezvoltare optimă la temperatura de 37 °C.
Persistă mult timp în produsele refrigerate şi chiar în cele congelate. Alimentele cele mai frecvent contaminate sunt cele de origine marină (peştele, moluştele, crustaceele). S-a stabilit că pre-zenţa lor este mare în zonele maritime poluate , dar s-au regăsit şi în mezeluri, în cărnuri sărate.
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
T.I.A. CU BACILUL CEREUS
Toxiinfecţiile cu bacillus cereus îmbracă un aspect toxic şi se manifestă la 1-6h după prânzul contaminat, prin simptome diges- tive în care uneori predomină greaţa şi vărsăturile alteori crambele abdominale şi diareea.
Bacillus Cereus este un germene gram pozitiv sporulat, ae-rob şi facultativ anaerob şi se dezvoltă optim la o temperatoră de 28-35 °C.
BOALA LA OM
Perioada de INCUBAŢIE variază între 8-16 h , de obicei este cuprinsă între 12-13 h.
SIMPTOMELE observate cel mai adesea sunt greaţă, rare vărsăturile şi crambele abdominale.
Agentul etiologic -Bacilul Cereus se găseşte în sol, apă, lapte şi lapte praf.
SURSELE DE INFECŢIE ŞI ALIMENTELE INCRIMINATE
Bacilul Cereus este un saprofit ubicuitar cu rol important în alterarea produselor alimentare. Se găseşte mai frecvent în alimen-tele de o-rigine vegetală (făinuri şi alte derivate cerealiere, orez, cartofi şi alte legume), poate însă, contamina produsele de origine animală . Se dezvoltă bine în preparatele în reţeta cărora intră făina şi paste făi-noase, în sosuri, lapte, carne şi ouă, în creme făinoase cu lapte, ma-
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
caroane cu brânză, în sos tomat. Contaminarea se face, de regulă după prelucrarea alimentului , ca urmare a manipulării şi păs-trării îndelungate a alimentelor în condiţii de igienă necorespunzătoare.
T.I.A. CU BACILUL SUBTILIS
HABITAT -Germenii din acest grup sunt întâlniţi în fân, praf, sol, lapte, apă etc.
REZISTENŢA - Sporii rezistă la fierbere ore întregi, însă sunt siguri distruşi la 120 °C timp de 40 min..
CARACTERE DE PATOGENITATE - Cele mai multe tulpini sunt nepatogene. Unele tulpini , însă pot determina la om , pe lângă toxiinfecţiile alimentare şi conjunctivite, iridocoroidite, panoftalmie şi chiar bacteriemie. Identificarea germenilor se face pe baza prezenţei sporilor şi a rezistenţei lor la fierbere , precum şi a caracterelor biochi-mice indicate.
T.I.A. CU BACILLUS ANTHRACIS
Bacillus anthracis produce gastroenterita cărbunoasă, boală gravă ce apare la persoanele ce au consumat carnea de la un ani-mal bolnav de cărbune, insuficient prelucrată termic. Diagnosticul de laborator este pus cu destulă dificultate. Germenul nu poate fi izolat , de obicei din sânge şi materi fecale , dar poate fi pus în evidenţă la autopsie pe impresiunile de organe .
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
T.I.A CAUZATE DE BACTERII CARE
DEGRADEAZĂ ALIMENTELE PÂNĂ LA FORMAREA
UNOR SUBSTANŢE TOXICE
În această grupă se încadrează îmbolnăviri acute cauzate de consumul alimentelor alterate de activitatea enzimatică a unor bac-terii. Boala se manifestă printr-o stare generală proastă, erupţie urti-cariană, cefalee, senzaţie de căldură. Aceste fenomene de tip aler-gic sunt produse de histamina rezultată din degradarea alimentelor.
TRICHINOZA
Această boală gravă, produsă de Trichinella Spiral , este în continuă expansiune în ţara noastră. În ultimii 10 ani incidenţa bolii a crescut considerabil de la un an la altul . Acest fapt se datorează mai ales consumului de carne de porc provenind din gospodăriile in-dividuale, cel mai adesea necontrolată de organele sanitar-veterina-re.
Parazitul Trichinella Spirali este un vierme de dimensiuni mici El este introdus în tubul digestiv sub formă de larvă închistată, o da-ta cu consumul cărnii infestate provenind de la porc domestic, mis-treţ sau urs. Enzimele din sucul gastric eliberează larvele din chist ; acestea pătrund în epiteliul mucoasei duodenului şi jejunului unde rămân până la maturare. După aculpare (fecundare) femela depune 500-1500 larve care traversează peretele intestinal, pătrund în vase-le limfatice şi sanguine , ajungând în circulaţia generală. Larvele se localizează în muşchii striaţi : deltoizi , tricepşi , diafragm , laringieni, intercostali, unde se închistează.
Se cunosc următoarele faze clinice în evoluţia bolii: perioada
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
de invazie, perioada de stare sau de diseminare hematogenă şi pe-rioada de închistare a larvelor în muşchi.
Organismul infestat răspunde prin formare de anticorpi serici specifici, hipersensibilitate şi eozinofilie.
Diagnosticul bolii este clinic şi de laborator :
-diagnosticul clinic constă în discuţie cu bolnavul ( consum de carne de porc netratată sau insuficient tratată termic) şi semnele clinice specifice evoluţiei bolii (edem, febră, mialgii etc.).
-diagnosticul de laborator al cărnii de porc infestată sau a unor fragmente de muşchi recoltate prin biopsie de la om, constă în punerea în evidenţă a parazitului prin examenul trichinoscopic al acestor fragmente comprimate între două lame de sticlă şi examina-te la microscop.
La om leucograma arată hipereuzineofilie, iar testele imuno-logice scot în evidenţă o stare de hipersensibilitate (testul I.D.R. cu antigen Trichinella Spirali devine pozitiv din a doua săptămână de boală) şi prezenţa unor anticorpi serici specifici (reacţia de micropre-cipitare circumlarvară este pozitivă: la orificiile atriale ale larvelor pu-se în contact cu ser de cercetat apar precipitate veziculare).
Tratament. Se instituie de urgenţă o spălătură gastrică, pur-gativ salin drastic (Thiambendazol Mintezol). Acest medicament se administrează numai în prima săptămână de la ingestia cărnii infes-tate deoarece el elimină parazitul adult dar nu afectează larvele cir-culante sau închistate. Un nou medicament, în curs de experimen-tare , denumit Mebendazol (Vermox) , este mai eficient , deoarece distruge şi larvele circulante sau închistate în muşchi. În formele se-vere se administrează cortizon, care are o acţiune puternică antia-lergică şi antiinflamatore .
Profilaxie şi combatere. Prevenirea bolii are în vedere aplica-rea unor măsuri de protejare a consumatorilor şi de împiedicare a infestării porcilor. Se recomandă să se evite consumul cărnii de porc domestic sau de vânat ( porc, mistreţ sau urs ) sau a preparatelor proaspete ( cârnaţi, şuncă, pastramă ) care nu a fost supuse contro-
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
lului sanitar-veterinar sau nu a fost bine fierte.
Măsurile generale au în vedere controlul sanitar-veterinar obligatoriu prin examen trichinoscopic al animalelor sacrificate în a-
batoare sau gospodării individuale. De asemenea , se recomandă respectarea unor măsuri igienice în creşterea porcilor şi evitarea contactului acestor animale cu rozătoarele, în special prin deratizări repetate .
ANCHETA EPIDEMIOLOGICA
Toxiinfecţiile alimentare produse de germenul Salmonella sunt frecvent întâlnite , salmonelele fiind pe primul loc dintre agenti etiologici ai toxiinfecţiilor (30-60 %).
Microorganismele ce cauzează toxiinfecţiile alimentare pot proveni din surse diferite în cazul toxiinfecţiilor alimentare cu germe- din genul Salmonella, principalul rezervor este animalul. Excretorii u-mani bolnavi, convalescenţi sau cronici ( se întâlnesc rar ) , deşi pre-zintă un potenţial izvor de infecţie, acţionează numai prin intermediul alimentelor. Incidenţa purtătorilor sănătoşi variază intre 0,2- 5 % , iar în abatoare poate ajunge la 7-8% . Numeroase observaţii au arătat că salmonelele care determină toxiinfecţii alimentare constituie un slab stimulent în producerea de anticorpi. Totuşi, un grad crescut de imunitate a putut fi pus în evidenţă chiar la cazurile reinfectate după intervalul de 8 şi 9 luni . Aspectul clinic atât de complex şi variat al toxiinfecţiilor alimentare produse de Salmonella face ca diagnosticul bazat numai pe simptomatologie să dea rezultate puţin satisfăcătoa-re.
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
Colaborarea datelor obţinute prin examenul clinic cu acelea dobândite prin investigaţii epidemiologice şi examenul de laborator este absolut necesară pentru stabilirea unui diagnostic corect, menit să indice tratamentul şi profilaxia adecvată.
Investigaţia epidemiologică urmăreşte stabilirea condiţiilor în care a izbucnit toxiinfecţia, stabilirea unei evidente complete a ca-zurilor şi contacţilor, notarea perioadei de incubaţie, a simptoamelor generale şi particulare, eventual stabilirea probelor de alimente, care
trebuie examinate bacteriologic, stabilirea modului de infectare a ali-mentului incriminat prin corectarea alimentelor a modului de păstra-re şi preparare, urmărirea izvorului de infecţie, a vehiculului .
O anchetă epidemiologică bine condusă oferă deseori largi posibilităţi pentru a lua măsuri de profilaxie şi tratament, înainte de a avea la îndemână rezultatele examenelor de laborator.
Principiile generale care stau la baza anchetei epidemiolo-gice în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare sunt:
1- efectuarea de vizite la spitale, unde bolnavii au fost internaţi, precum şi la domiciliile, instituţiile consumatorilor, în scopul circum-scrierii ariei focarului. Acest principiu cere o organizare completă şi adecvată în raport de mărirea izbucnirii, care implică uneori crearea unui comandament tehnic ad-hoc, care să urmărească cazurile de boală , să centralizeze informaţiile primite în raport cu izbucnirea şi să coordoneze întreaga operaţie de asanare a focarului
2- notarea datei şi orei ingestiei alimentului incriminat pentru fi-ecare consumator, care la efectuarea anchetei se afla bolnav
3- notarea persoanelor, care au căzut bolnave , dar care nu au consemnat alimentul incriminat
4- notarea datei şi orei de apariţie a bolii la fiecare pacient
5- descrierea principalelor caracteristici clinice ale toxiinfecţiei alimentare
6- recoltatera probelor de văsături, urină şi sânge, în vederea examenelor de laborator. Se va ţine seama de condiţiile de expedi-ere a acestor probe, pentru a putea aprecia corect eficienţa exame-nelor de laborator efectuate
7- recoltarea probelor de alimente suspecte sau incriminate,
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
precum şi a ingredientelor care au servit la prepararea lor
8- recoltarea probelor, şi anume, materii fecale, urină, exudate rino-faringiene, apa de spălare a mâinilor celor care au servit la pre-pararea alimentelor ( bucătar , ajutor de bucătar ).
Pe baza acestor principii au fost efectuate tipuri de chestio-nare care uşurează în mod neîndoelnic munca epidemiologului. Aceste chestionare conţin următoarele date:
--date asupra bolnavului (nume şi prenume, vârstă, sex, profe-sie, loc de muncă, domiciliul, data îmbolnăvirii şi a depistării)
--stabilirea numărului de consumatori şi a numărului de îmbol-năviri pe grupe de vârstă şi sex
--locul unde s-a produs toxiinfecţia alimentara ( industria ali-mentară , unitatea alimentară )
--locul de unde s-a izolat agentul patogen ( bolnav , personal, aliment ).
Pentru izolarea agentului patogen trebuie cercetate următoa-rele probe :
1-probe din produsele patologice ( vărsături, materii fecale, uri- nă, sânge ) recoltate de la bolnavi .
2-probele din alimentele incriminate sau din apă
3-probe din produsele patologice recoltate de la suspecţi , con-tacţi, personalul mânuitor de alimente , foşti bolnavi.
4-exudate rino-faringiene , puroi din leziunile deschise , infecţii ale pielii ori mucoaselor , prezentate de personalul mânuitor de ali-mente.
5-probe de organe recoltate de la cadavru ( ficat, splină, gangli- oni mezenterici, fragment de intestin, sânge din inimă şi creier ).
CONDIŢII DE RECOLTARE
Probele din alimente şi produsele patologice sunt recolta-te în mod steril în recipiente sterilizate în prealabil şi ermetic închise
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
Exudate rino-faringiene, probele de pe piele , precum şi puroiul din leziunile deschise ale pielii şi mucoaselor se recoltează cu ajutorul tampoanelor sterile.
CONDIŢII DE TRANSPORT
Probele odată recoltate sunt etichetate , unde se notează numele produsului, data şi ora recoltării, examenul solicitat apoi pro-bele sunt transportate la laborator , pe cât posibil mai repede şi în condiţii de refrigeraţie . Probele sunt însoţite de o fişă completă cu-prinzând numele , data şi ora recoltării de unde s-a recoltat proba respectivă, cine a recoltat proba.
CONDUITA TERAPEUTICÂ ÎN
TOXIINFECŢIA ALIMENTARĂ
Primele măsuri în cazul toxiinfecţiilor alimentare , vizează îndepărtarea toxinelor din tractul gastro-intestinal . În acest scop se procedează la efectuarea unor spălături gastrice sau la provocarea de vărsături, iar daca bolnavul nu prezintă diaree i se va administra un purgativ salin.
Cât timp persistă vărsăturile , nu se vor administra nici un fel de medicamente pe cale bucală, iar după încetarea lor, bolnavul
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
va ingera numai lichide timp de 12-24 h după care se va trece la o dietă normală . În situaţia unor forme violente de vărsături şi diaree, se va evita deshidratarea organismului injectându-se intravenos glu-coză 5% şi ser fiziologic.
Pentru combaterea acestor manifestări se va administra codeină ( 30 mg ) pe cale bucală sau tinctură de opiu camforată ( 4 -12 ml ) şi câte un gram de carbonat bazic de bismut după fieca-re scaun diareic . Dacă tulburările persistă se va injecta subcutanat un miligram de atropină.
INCIDENŢA T.I.A. ÎN JUDEŢUL
CONSTANŢA
Tema lucrării are un subiect deosebit de important în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei cu deosebire atunci când îşi va desfăşura activitatea în colectivităţi mari , dar nu este de negli-jat nici situaţia familială . Este important de precizat că toxiinfecţiile alimentare sunt boli cu manifestă prioritar în sezonul cald , când fac-torii de mediu , în principal temperatura, facilitează dezvoltarea luxu-riantă a bacteriilor prezente in alimente .
Incidenţa toxiinfecţiilor alimentare pe teritoriul jud. Constan-ţa la nivelul unităţilor turistice litorale, dar şi agricole, este relativ ma-re. De aceea am apreciat că această lucrare în care partea teoretică sintetizează din literatura de specialitate trebuie să fie completă cu date existente, la nivelul Inspectoratului de Sănătate Publică teritori-al.
La data de 14- 04- 2000 la Ferma de Stat Agricolă , zona
TOXIINFECŢII ALIMENTARE
localităţii Chirnogeni a debutat un focar de toxiinfecţii alimentare, ca-re a cuprins un număr de 42 de cazuri de îmbolnăviri la care s-au adăugat încă un număr de 17 cazuri la data de 16-04-2000. Bolnavii erau muncitori zilieri veniţi pentru efectuarea activităţilor agricole.
Simptomatologia a fost reprezentată de febră, frisoane, sta-re generală modificată negativ , hipotensiune, cefalee, ameţeli, văr-sături, scaune diareice etc. . Dispensarul medical local, care a intrat primul în focarul respectiv a recurs la depistarea şi izolarea la Secţia de Boli Contagioase a unui număr de 23 de bolnavi , din care în 19 din cazuri s-a pus în evidenţă prezenţa Salmonelei de tip B prin exa-minarea coproculturilor (fecale recoltate din scaunele diareice) . La restul pacienţilor s-a aplicat un tratament medicamentos adecvat în funcţie de simptomatologie (tetraciclină furazolidon plicuri S.R.O.).
Ancheta epidemiologică a fost continuată şi finalizată de un colectiv de cadre medico-sanitare de la nivelul I.P.S. Judeţul Cons-tanţa, care după depistarea tuturor persoanelor care prezentau sem-ne de boală diareică a continuat cu următoarele investigaţi concluzi-onând următoarele:
Dostları ilə paylaş: |