S cei cu IDR negativă sau îndoielnic timp de 3 luni apoi repetă IDR. În caz de viraj tuberculinic (IDR pozitivă) chimioprofilaxia se continuă pînă la cel puţin 6 luni, iar în caz de IDR negativă, se întrerupe numai dacă dispare sursa de contagiune (negativare bacteriologică sau izolare).
Constă în:
Monoterapie cu H.
Doza H - 10 mg/kg/zi, maximum 300 mg/zi, timp de 6 luni.
H este eficientă numai pe micobacteriile active metabolic sau în multiplicare.
Contraindicaţiile profilaxiei cu H vizează:
TB activă.
Reacţiile adverse grave la H.
Antecedente de profilaxie corectă.
Boala hepatică cronică gravă sau semne clinice de hepatită activă.
Recomandări
suplimentare:
• Asocierea Piridoxinei (vit. B6)
S sugarilor alăptaţi la sîn;
S copiilor cu carenţă proteică; S infectaţilor HIV;
S celor cu parestezii periferice.
C.2.3. Screening-ul tuberculozei la copil.
Screening-ul trebuie să includă [16, 36]:
Istoricul complet al pacientului.
Examenul clinic.
Testul cutanat la tuberculină.
Radiografia pulmonară.
Tabelul 8. Criterii de suspiciune, probabilitate şi de certitudine (confirmare), după OMS [12]
Suspiciune de TB
Copil bolnav, contact cu un caz confirmat de TB.
Orice copil care nu se reface complet după rujeolă sau tuse convulsivă.
Orice copil care prezintă scădere în greutate şi tuse, simptome care nu au răspuns la tratamentul antibiotic administrat pentru presupusa afecţiune respiratorie nespecifică.
Orice copil cu adenopatie superficială nedureroasă.
Diagnostic probabil de tuberculoză
Un caz suspect la care se adaugă:
Hiperergie tuberculinică (papula > 17 mm).
Aspect radiologic sugestiv.
Răspuns favorabil la terapia antituberculoasă.
Rezultat BAAR pozitiv la examenul microscopic*.
Tuberculoza certă
Identificarea MBT Mycobacterium tuberculosis prin culturi.
Microscopia pozitivă pentru BAAR poate fi realizată şi de alţi germeni acido-alcoolo-
rezistenţi.
Caseta 2. Ierarhizarea factorilor de risc pentru a dezvolta TB
Risc înalt
Risc crescut
Risc scăzut
SIDA.
Infecţia HIV.
Transplant.
Insuficienţa renală cronică
Carcinom al capului şi gîtului
Infecţie recentă (<2ani).
Leziuni fibronodulare sechelare.
Diabet zaharat.
Subponderalitate (<90% din greutatea ideală).
Vîrsta la momentul infectării (<5 ani).
• Infectaţii fără factori de risc cunoscuţi.
Testul cutanat la tuberculină este utilizat ca metodă convenţională curentă (introdusă din anul 1930) pentru depistarea infecţiei cu MBT. Singurul test acceptat în scop diagnostic şi epidemiologic dintre cele folosite este IDR Mantoux. Testul este cantitativ şi constă în injectarea intradermică a unei cantităţi standard de tuberculină, care produce la locul injecţiei, în cazul în care organismul este infectat cu MBT, o reacţie inflamatorie, martor al hipersensibilităţii de tip întîrziat -hipersensibilitate tuberculinică .
Tabelul 9. Caracteristicile generale ale testului tuberculinic
Tehnica testării tuberculinice
S se injectează intradermic 0,1ml PPD care realizează de obicei o papulă ischemică de 5-6 mm cu aspect de „coajă de portocală” aceasta nu trebuie tamponată după ce s-a extras acul;
S IDR corectă este confirmată de lipsa sîngerării şi de obţinerea papulei.
