Universitatea bucureşti facultatea de teologie ortodoxă catedra de teologie istorică

HE VII.

591 Epist. LI, 2, PL, col.1160.

592 Epistola LI, 14, PL 16, col.1163: „Multifarie Deus noster admonet signis caelestibus”. J.R. PALANQUE, Saint Ambroise..., Append.III, n^o39.

593 J.R. PALANQUE, Saint Ambroise..., p.235.

594 Ibid., p.237.

595 Epistola LI, 15, PL, col.1163.

596 Ibid., col.1164.

597 J.R. PALANQUE, Saint Ambroise..., p.244.

598 RUFIN XI, 19.

599 Angelo PAREDI, Saint Ambroise. His Life and Times, translated by M. Joseph Costelloe S.J., University of Notre Dame Press, 1964, p.395 sq.

600 J.R. PALANQUE, Saint Ambroise..., p.249.

601 CTh IX, 40, 13: Impp. Gratianus, Valentinianus et Theodosius AAA. Flaviano praefecto praetorio Illyrici et Italiae: „si vindicari in aliquos severius contra consuetudinem pro causae intuitu iusserimus, nolumus statim eos aut subire poenam aut excipere sententiam, sed per dies XXX super statu eorum sors et fortuna suspensa sit. Reos sane accipiat vinciatque custodia et excubiis sollertibus vigilante observet”. Dat. XV kal. Spt. veronae Antonio et Syagrio conss cf. J.R. PALANQUE, Saint Ambroise..., p.230; Biondo BIONDI, Il diritto romano cristiano..., 3, p.452 et sq.; E. STEIN, Histoire du Bas-Empire, I, I, p.209; Giulio VISMARA, art.cit., p.262.

602 AMBROISE, De obitu Valent.; Idem, Epist. LIII, în PL 16, col.1165-1167.

603 Idem, Epist. LXI, PL, col.1186-1188.

604 Idem, Epist. LXII, PL, col.1188.

605 Idem, De obitu Theod., în PL 16, col.1386 et sq.

606 P.P. Pierre-Thomas CAMELOT, Les conciles oecuméniques des IV^e et V^e siècles, în Le Concile et les Conciles. Contribution à l’histoire de la vie conciliaire de l’Eglise, Edition de Chevetogne, 1960, p.45.

607 C. PAPOULIDIS, La place de l’empereur à Byzance pendant les conciles oecuméniques, în Byz., 3, 1971, pp.125-133.

608 Vezi despre sinoade: Jean MEYENDORFF, L'Eglise orthodoxe. Hier et aujourd’hui, Paris, 1959, pp.39-40.

609 John MEYENDORFF, op.cit, pp.33-34.

610 cf. Jean MEYENDORFF, op.cit., pp.34-35.

611 Vezi: J. KARMIRIS, Symboles et manuscrits dogmatiques, vol. I, Athènes, 1952, pp.70-77 et 129-130 şi HEFELE-LECLERQ, II, 1, pp.45-48.

612 *** Les Conciles Oecuméniques, I, p.59.

613 THEODORET, HE V, VII, PG 82, col.1208.

614 Chrysostomos S. KONSTANTINIDIS, Les présupposés historico-dogmatiques de l’oecuménicité du II concile oecuménique, în La signification et l’actualité de IIe concile oecuménique pour le monde chrétien d’aujourd’hui, édition du Centre Orthodoxe du Patriarcat Oecuménique Chambésy-Génève, 1982, p.65.

615 Prezenţa lui Teodosie şi a lui Graţian la Sirmium este atestată de CTh VII, 22, 11 (380 sept. 8). Otto SEEK, Geschichte des Untergangs der Antiken Welt, V, Stuttgart, 1920, p.144 afirmă: „Schon bei ihren Zusammenkunft in Sirmium hatten die beiden Kaiser über die Berufung eines allgemeinen Concils beraten, von dem man wieder einmal die Unterdrückung der Kirchlichen Spaltungen erhaffte”. A se vedea Gesta Concilii Aquileinsis, 10, PL 16, col.919.

616THEODORET, HE V, 6.

617 Decursis litteris, în PL XIII, col.365-369 cf. Ph. JAFFE-WATTENBACH, Regesta pontificum Romanorum, n°237, t.I, Romae, 1885, p.38; Périclès-Pierre JOANNOU, Die Ostkirche und die cathedra Pietri, Brant, 3, Stuttgart, 1972, n°79, 7, p.240, care datează scrisoarea pentru anul 380.

618 SOCRATE, HE V, VII, PG, LXVII, col.513; SOZOMENE, HE VI, V, PG, col.1424.

619 HEFELE-LECLERQ, II, 1, p.3.

620 SOCRATE, HE.

621 THEODORET, HE 5, 7, PG 82, col.1208.

622 Chrysostomos S. KONSTANTINIDIS, op.cit., p.66.

623 cf. HEFELE-LECLERQ, II, I, p.3.

624 SOZOMENE, HE 7, 6, PG, col.1428-1429.

625 Opinia lui Yves CONGAR, Je crois en l’Esprit Saint, vol.I, L’expérience de l’Esprit, Paris, 1979, Ed. du Cerf, p.110. Asupra rolului lui Teodosie în convocarea sinodului a se vedea: F. DVORNIK, Emperors, Papes and General Councils, în Dumbarton Oaks Papers, 6, 1951, pp.1-22.

626 Ortiz DE URBINA, Nicée et Constantinople, Paris, 1963, pp.105 sq.; A.M. RITTER, Das Konzil von Konstantinopel und sein Symbol. Studien zur Geschichte und Theologie des II Ökumenischen Konzil, Göttingen, 1965; Ioan RĂMUREANU, Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol (381). Învăţătura despre Sfântul Duh şi Biserică, Simbolul Constantinopolitan, în ST XXI, 1969, 5-6, pp.350 et sq.; Idem, Sinodul II ecumenic de la Constantinopol (381) – 1600 de ani de la întrunirea lui, în Ortodoxia, XXXIII, 3, 1981, pp.285-336; La signification et l’actualité du II^e concile oecuménique pour le monde chrétien d’aujourd’hui, Chambésy-Génève, 1982; A.M. RITTER, Das II oekumenische Konzil und zeine Rezeption: Stand der Forschung..., La signification...., pp.43-62.

627 SOCRATE, HE 5, 8, PG LVII, col.576.

628 cf. Ortiz De URBINA, op.cit., pp.227-235. Vezi şi: *** Le concile et les conciles, Chevetogne, 1961; P.Th. CAMELOT, Les conciles oecuméniques des IV^e et V^e siècles, p.73, şi Père Y. CONGAR, La primauté des quatre premiers conciles oecuméniques. Origine, destin, sens et portée d’un thème traditionnel, pp.75-109.

629 Chrysostomos S. KONSTANTINIDIS, op.cit., p.68.

630 cf. Chrysostomos S. KONSTANTINIDIS, op.cit., p.68.

631 SOCRATE, HE 5,8, PG 67, 576.

632 Chrysostomos S. KONSTANTINIDIS, op.cit., p.69.

633 Vezi: E. CHRYSOS, Die Akten des Konzils von Konstantinopel I (381), în G. WERTH, Romanitas-Christianitas. Untersuchungen zur Geschichte und Literatur der römischen Kaiserzeit, Mélanges J. Straub, Berlin – New York, 1982, pp.426-435.

634 René METZ, L’intervention de Théodose au deuxième concile oecuménique (Constantinople 381), în Etudes d’Histoire du droit canonique dédiées à Gabriel Le Bras, t.I, Paris, 1965, pp.653, note 12 et 654, qui reproduit le texte grecque et latin de la lettre.

635 THEODORET, HE V, 9, PL LXXXII, col.211-218. A se vedea V. GRUMEL, Les regestres des actes du Patriarcat de Constantinople, vol. I, Les Actes des Patriarches, fasc.1 Les regestres de 381 à 715, pp.6-7, n°6. Le texte traduit în Ortiz De URBINA, op.cit., pp.286-289; *** Les Conciles... II, I, pp.75-85.

636 Ortiz De URBINA, op.cit., pp.139-140, şi René METZ, art.cit., pp.654-655.

637 GRIGORIE DE NAZIANZ, De vita sua, PG XXXVII, col.1029 şi P. GALLAY, Grégoire de Nazianze. Poèmes et Lettres, Lyon-Paris, 1941, pp.25-114.

638 PG XXXXVI, col.851-864.

639 PG L, col.515-520.

640 R. TONNEAU, en collaboration avec R. DEVRESSE, Les Homélies cathéchétiques de THEODORE DE MOPSUESTE, „Studi e Testi”, 145, Cité du Vatican, 1949.

641 C.H. TURNER, Ecclesiae occidentalis monumenta juris antiquissima, II, pars 3a, Oxonii, 1939, pp.432-464; E. SCHWARTZ, Über die Bischofslisten der Synoden von Chalkedon, Nicaea und Konstantinopel, în Abhandl. der Bayerischen Akademie der Wissenschaften, Philosoph.–hist. Klasse, Heft 13, München, 1937; E. HONIGMANN, Recherches sur les listes des Pères de Nicée et Constantinople, în Byz., 11, 1936, pp.429-449: N.Q. KING, The 150 Holy Fathers of the Council of Constantinople 381 A.D., Some Notes on the Bishop-lists, în Studia Patristica, I, 1, Berlin, 1957, pp.635-641.

642 Scrisoarea de convocare, trad. René METZ, art.cit., p.656.

643 Ibidem, p.654-656: „Initio quidem nostri ad tuam pietatem scripti, gratias agimus Deo, qui vestrae pietatis imperium constituit ad communem pacem ecclesiarum, et sanae fidei confirmationem”.

644 PG L, col.518.

645 HE 5, 8, 1.

646 HE 7, 7, 1.

647 HE 5, 6, 3.

648 A. MOZZILLO, La convocazione del concilio di Constantinopoli în Labeo, t.III, 1957, pp.60-61.

649 *** Les Conciles..., p.60.

650 THEODORET, HE 5, 7, PG 82, col.1208.

651 HE 8, 1.

652 HE 7, 7, 1.

653 cf. Ortiz De URBINA, op.cit., p.170.

654 cf. Ortiz De URBINA, op.cit., p.170.

655 Carmen de vita sua, v.1509-1512, PG XXXVII, col.1134; trad. de GALLAY, op.cit., p.92.

656 cf. Carmen de vita sua, v.1798-1802, PG XXXVII, col.1155; trad. GALLAY, op.cit., p.107.

657 W. ENSSLIN, Die Religionspolitik des Kaisers Theodosius d. Gr., p.32.

658 Carmen de vita sua, PG XXXVII, col.1155 şi N.Q. KING, The emperor Theodosius and the Establichment of christianity, p.39 cf. R. METZ, art.cit., pp.658-659, nota 33.

659 cf. René METZ, art.cit., p.659, la note 34.

660 *** Les Conciles..., I, p.61.

661 THEODORET, HE V, 7, PG, col.1208.

662 cf. Carmen de vita sua, v.1893-1897, PG XXXVII, col.1161.

663 Ibidem, 5, 9, 15. René METZ, art.cit., p.660.

664 E. SCHWARTZ, op.cit.

665 W. ENSSLIN, Die Religionspolitik des Kaisers Theodosius d. Gr., pp.32-34.

666 Chrysostomos S. KONSTANTINIDIS, art.cit., p.71.

667 Ibidem, p.72.

668 HEFELE-LECLERQ, II, 1, p.8.

669 SOZOMENE, HE VII, 7, PG 67, col.1429; THEODORET, HE 5, 8, PG 82, col.1209-1212.

670 SOZOMENE, HE VII, 7, PG 67, col.1432.

671 DAMASE DE ROME, Epist. V, PL XIII, col.457-492. A se vedea R. GRYSON, Les élections épiscopales en Orient..., p.319; G. DAGRON, op. cit., pp. 447-453; Jean BERNARDI, Saint Grégoire de Nazianze..., p.195 et sq.

672 Carmen de vita sua, v.1635-1639.

673 cf. GREGOIRE DE NAZIANZE, Poèmes, trad. Gallay, p.101.

674 *** Les Conciles..., I, pp.62-63.

675 Carmen de vita sua, XI, v.1703-1796.

676 *** Les Conciles..., I, p.63.

677 Ibidem, I, p.64.

678 Jean BERNARDI, Saint Grégoire de Nazianze..., pp.215-216.

679 Discours 42, 24.

680 Jean BERNARDI, op.cit., p.217.

681 Carmen de vita sua, v.1777-1855.

682 *** Les Conciles..., I, pp.66-67.

683 HE VII, 8, PG 67, col.1433-1436.

684 SOCRATE HE V, 8, PG LXVII, col.577B et THEODORET, HE V, 8, 8, PG XLIV, col.288, 15-18 şi Ortiz De URBINA, op.cit., p.179.

685 GREGOIRE DE NAZIANZE, Lettre 88, ed. GALLAY I, pp.109-110.

686 SOCRATE, HE V, 8, PG LXVII, col.577; SOZOMENE, HE VII, 8, 10. A se vedea şi Ioan RAMUREANU, Sinodul II Ecumenic de la Constantinopol..., p.318.

687 HEFELE-LECLERQ, II, 1, pp.18-19; Ortiz De URBINA, op.cit., p.206; Vlassios PHEIDAS, Les critères canoniques des décisions administratives du II^e Concile oecuménique, în La signification et l’actualité du IIe concile Oecuménique..., p.386. A se vedea Iorgu D. IVAN, Hotărârile canonice ale sinodului II ecumenic şi aplicarea lor de-a lungul secolelor, în BOR, XCIX, 7-8, 1981, p.834; Nicolae DURĂ, Canoanele Sinodului II ecumenic şi obligativitatea mărturisirii şi păstrării neschimbate a credinţei niceo-constantinopolitane, în Ortodoxia, XXXIII, 3, 1981, pp.442-459.

688 SOCRATE, HE V, 8; SOZOMENE, HE VII, 9; THEODORET, HE V, 8.

689 Vlassios PHEIDAS, loc.cit.

690 *** Les Conciles..., II, p.87 şi HEFELE-LECLERQ, II, 1, p.21; Ortiz De URBINA, op.cit., pp.206-207.

691 *** Les Conciles..., II, 1, p.95.

692 HEFELE-LECLERQ, II, 1, p.39.

693 cf. HEFELE-LECLERQ, II, 1, p.40 et Iorgu D. IVAN, art.cit., p.842; Nicolae DURĂ, art.cit., p.458.

694 *** Les Conciles..., II, 1, p.87-89.

695 Ortiz De URBINA, op.cit., p.214.

696Ibidem I, p.64-65.

697 Gilbert DAGRON, Naissance d’une capitale..., p.456. SOCRATE, HE 5, 8, PG 67, col.577-580, şi pp.476-477; 480-481.

698 Vlassios PHEIDAS, art. cit., p.389.

699 Vlassios PHEIDAS, art.cit., p.393. A se vedea Idem, L’institution de la Pentarchie des Patriarches. I, pp.168-324 et II, p.17 et sq.; Vittorio PERI, La dénomination de patriarche în la titulature ecclésiastique du IVe au XVI^e siècle, în Irénikon, LXIV, 1991, III^e trimestre, pp.359-364.

700 *** Les Conciles..., I, p.65.

701 Ibidem, II, I, pp.91-93.

702 Ibidem, p.89.

703 Charles PIETRI, L’Etablissement de l'Eglise sous Théodose..., p.390.

704 Vlassios PHIDAS, art.cit., p.394.

705 Ibidem, p.396.

706 *** Les Conciles..., II, I, p.93. A se vedea Panteleimon RODOPOULOS, Primacy of honor and jurisdiction (Canon two and three of the second ecumenical Synod), în La signification et l’actualité..., pp.377-384; John MEYENDORFF, The Concil of 381 and the primacy of Constantinople, în Ibidem, pp.399-413.

707 Charles PIETRI, loc.cit., p.391.

708 Vlassios PHEIDAS, art.cit., p.392.

709 Ortiz De URBINA, op.cit., p.217.

710 Ibidem, p.218.

711 Ibidem, p.89.

712 cf. Nicodim MILAS, Dreptul bisericesc oriental, trad. de D. Cornilescu şi V. Radu, revăzută de I. Mihălcescu, Bucureşti, 1915, p.77, nota 32; şi Iorgu D. IVAN, art.cit., p.840.

713 HEFELE-LECLERQ, II, 1, p.29-31; Nicodim MILAS, op.cit., pp.105-108.

714 Vlassios PHEIDAS, art.cit., pp.390-391.

715 *** Les Conciles..., I, p.68. A se vedea Dumitru STĂNILOAE, Sinodul II ecumenic şi Simbolul niceo-constantinopolitan, în Ortodoxia, XXXIII, 3, 1981, pp.362-385; Dumitru RADU, Hotărârile dogmatice ale Sinodului II ecumenic - o sinteză a învăţăturii de credinţă în spiritualitatea ortodoxă, în BOR, XCIX, 7-8, 1981, pp.792-820; Constantin GALERIU, Sinodul II ec. şi învăţătura Bisericii despre Sfântul Duh, în Ortodoxia, XXXIII, 3, 1981, pp.386-408; Ilie MOLDOVAN, Învăţătura Bisericii despre Sfântul Duh şi despre Biserică exprimată în Simbolul de credinţă la Sinodul al doilea ecumenic (381), în Ibidem, pp.409-432; Ioan CARAZA, Simbolul niceo-constantinopolitan în viata şi spiritualitatea Bisericii, în Ibidem, pp.433-441.

716 MANSI, cf. Todor SABEV, Le caractère obligatoire du Credo pour les Eglises qui reconnaissent le II^e concile oecuménique, în La signification et l’actualité..., p.456.

717 Până în zilele noastre creştinătatea occidentală păstrează o anume afinitate faţă de Simbolul Apostolic şi de Simbolul Sfântului Atanasie.

718 A. HARNACK, Konstantinopolitanisches Symbol, în Realenzycl. für Protest. Theol., XI, 12-28; precedat şi de F.J.A. HORT, Two Dissertations, Cambridge, 1816.

719 Voir FlLICHE-MARTIN III, 287, n°5.

720 E. SCHWARTZ, Das Nicaeum und das Constantinopolitanum auf der Synode von Chalkedon, pp.33-88.

721 Ortiz De URBINA, op.cit., p.186.

722 THEODORE DE MOPSUESTE, Homélies Cathéchétiques IX, éd. Tonneu-Devreesse, 215, 217, 237.

723 *** Les Conciles..., I, p.69.

724 cf. Ibidem, p.84.

725 V. GRUMEL, Les regestes des Actes du Patriarcat de Constantinople..., p.2.

726 GREGOIRE DE NAZIANZE, Lettre n°102, Contre Apollinaire à Clédonius, în PG 37, 193A. A se vedea SC 208, p.70.

727 Définition du IV^e Concile oecuménique à Chalcédoine, în Mansi, C.C., vol.VII, col.113 cf. Chrysostomos D. KONSTANTINIDIS, art.cit., p.75.

728 Chrysostomos PAPADOPOULOS, Le symbole du deuxième Concile oecuménique, în l’Annuaire de la Faculté de théologie de l’université d’Athènes, vol.I, 1924, p.59.

729 Ortiz De URBINA, La struttura del simbolo Constantinopolitano, în OCP, 1946, pp.275-285; Idem, op.cit., p.188 et sq.

730 Ortiz De URBINA, Nicée et Constantinople..., p.189.

731 Ortiz De URBINA, loc.cit., p.191.

732 René METZ, art.cit., p.662.

733 Ibidem.

734 SOZOMENE, HE 7, 9, PG 67, col.1437A. A se vedea A. GASQUET, L’autorité impériale en matière religieuse à Byzance, Paris, 1879, pp.138, 156; F. DVORNIK, Emperors, Popes and General Councils, în Dumbarton Oaks Papers, 6, 1951, pp.1-22; Chrysostomos D. KONSTANTINIDIS, art.cit., pp.76-77.

735 SOZOMENE, HE 7, 9, PG 67, col.1436 sq.; SOCRATE, HE 5, 8, PG 67, col.581; HEFELE-LECLERQ, II, 1, p.41. CTh XVI, 1, 3; Antonelle Di MAURO TODINI, op.cit., pp.181-182: „IMPPP GR(ATI)ANUS, VAL(ENTINI)ANUS ET THE(O)D(OSIUS) AAA. AD AUXONIUM PROC-(ONSULEM)ASIE. Episcopis tradi omnes ecclesias mox iubemus, qui unius maiestatis adque virtutis patrem et filium et spiritum sanctum confitentur eiusdem gloriae, claritatis unius, nihil dissonum profana divisione facientes, sed trinitatis ordinem personarum adsertione et divinitatis unitate, quos constabit communioni Nectari episc(opi) Constantinopolitanae ecclesiae nec non Timothei intra Aegyptum Alexandrinae urbis episcopi esse sociatos; quos etiam in Orientis partibus Pelagio episcopo Laodicensi et Diodoro episcopo Tarsensi: in Asia nec non proconsulari adque Asiana diocesi Amphilochio episcopo Iconiensi et Optimo episcopo Antiocheno: in Pontica diocesi Helladio episc(opo) Nysseno, Terennio episc(opo) Scythiae, Marmario episc(opo) Marcianop(olitano) communicare constiterit. Hos ad optinendas catholicas ecclesias ex communione et consortio probabilium sacerdotum oportebit admitti: omnes autem, qui ab eorum, quos commemoratio specialis expressit, fidei communione dissentiunt, ut manifestos haereticos ab ecclesiis expelli neque his penitus posthac obtinendarum ecclesiarum pontificium facultatemque permitti, ut verae ac Nicaenae fidei sacerdotia casta permaneant nec post evidentum parecepti nostri formam malignae locus detur astutiae. DAT. III KAL. AUG. HARACL(EAE) EUCHERIO ET SYAGRIO CONSS; J. GAUDEMET,