Disciplina prezinta aspectele legate de proiectarea şi analiza performanţelor algoritmilor în contextul structurilor de date avansate. Se prezintă modalitatile de proiectare şi implementare a varietatilor de algoritmi care implementează operatorii specifici, precum şi tipare de construcţie a algoritmilor, accentuand aspectele legate de analiza si performantele acestora. Are un important character formative fiind o disciplină fundamentală a domeniului.
B. SUBIECTELE CURSULUI
1.Arbori: Arbori generalizaţi, Arbori binari, Arbori binari ordonaţi, Arbori de regasire (“Trie Trees”), Arbori binari echilibraţi AVL, Arbori binari optimi, Arbori Huffmann, Arbori multicăi (Arbori-B, Arbori-B binary, Arbori 2-3
2. Mulţimi: Tipul de date abstract mulţime, Implementarea structurii mulţime utilizând structuri de date fundamentale, Structuri de date derivate din structura multim, Implementarea structuri mulţime cu ajutorul structurilor de date avansate, Mulţimi pe care sunt definiţi operatorii UNIUNE şi CAUTĂ, Mulţimi pe care sunt definiţi operatorii UNIUNE, CAUTĂ şi PARTIŢIONARE
3. Grafuri, Tipul de date abstract graf, Tehnici de implementare a tipului de date abstract graf, Algoritmi fundamentali de traversare a grafurilor, Aplicaţii ale traversării grafurilor (Arbori de acoperire ("Spanning Trees"), conexiuni
4. Grafuri ponderate ("Weighted Graphs"), Arbori de acoperirie minimi ("Minimum-Cost Spanning Trees") Algoritmi pentru determinarea arborilor de acoperirie minimi (Algoritmul lui Prim, Căutarea "bazată pe prioritata", Algoritmul lui Kruskal, Drumul minim ("Shortest Path")
5. Grafuri orientate, Problema drumurilor minim cu origine unică ("Single-Source Shortest Path Problem"), Algoritmul lui Dijkstra, Problema drumurilor minime corespunzătoare tuturor perechilor de noduri ("All-Pairs Shortest Path Problem") Algoritmul lui Floyd, Închiderea tranzitivă, Algoritmul lui Warshal, Grafuri orientate aciclice, Componente puternic conectate, Algoritmul lui Kosaraju-Sharir, Algoritmul lui Tarjan,. Reţele de curgere ("Network-Flow") Algoritmul Ford-Fulkerson, Problema potrivirilor ("Matching")
6. Tehnici avansate de proiectare şi analiză: Programare dinamică, Algoritmi greedy, Analiza amortizată, NP-Completitudine
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)
1. TDA arbore. Arbori binari ordonati (1,2)
2. Arbori binari echilibrati AVL
3. Arbori binari optimi
4. Arbori multicai
5. Implementarea TDA multime (1,2)
6. TDA graf. Implementare (1,2)
7. Grafuri orientate. Algoritmi specifici
8. Grafuri ponderate. Algoritmi specifici
9. Arbori de acoperire. Conexitate
D. BIBLIOGRAFIE
1. V.Cretu: "Structuri de date si algoritmi. Structrui de date avansate.Vol.2", Editura “Orizonturi Universitare”, Timisoara, 2005.
2. A.V.Aho, J.H.Hopcroft, J.D.Ullman: "Data Structures and Algorithms", Addison Wesley Publishing Company, 1985 Company, 1988.
3. T.H.Cormen, C.E.Leiserson, R.L.Rivest: "Introduction to algorithms", MIT Press, 1992
E. PROCEDURA DE EVALUARE
Examen scris la sfarsitul semestrului. Optional examen partial la jumatatea semestrului. In nota finala se iau in considerare prezenta la curs (10%), activitatea la laborator (33%) si notele la lucrarile scrise. Lucrările de laborator se concretizeaza in teme de casa care se predau si se notează săptămânal.
F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA 1. University of Ottawa Canada
2. Imperial College England
3. Ecole Nationale Superieure de Telecommunications de Bretagne France
Data: 20.05.2006
DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,
Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Prof. dr. ing. Vladimir CRETU
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIŞOARA
SYLLABUS
pentru disciplina:
“FUNDAMENTE DE INGINERIE SOFTWARE”
FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
Anul de studii: II
Semestrul: 2
Titularul cursului: prof. dr. ing. Ioan Jurca
Colaborator: ş.l. dr. ing. Radu Marinescu
Numar de ore/saptamana/Examen/Credite
| Curs |
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
2
|
0
|
2
|
1
|
Distribuită
|
5
|
A. OBIECTIVEle cursului
Cursul prezinta principalele concepte, metode si tehnici ale ingineriei software, cu accent pe orientarea obiectuala. La sfarsitul semestrului studentii trebuie sa poata aprecia importanta dezvoltarii de produse software aplicand metode ingineresti, pentru a ajunge la produse de calitate, economice si livrate la timp.
B. CONTINUTUL CURSULUI
Introducere: Ce este ingineria software? Etapele ciclului de viata software. Ingineria cerintelor: Cerinte functionale si nefunctionale; procesul de inginerie a cerintelor; modelarea sistemelor, elemente ale UML. Proiectarea : proiectarea arhitecturala, clase de arhitecturi, proiectarea orientata pe obiecte, proiectarea interfetei cu utilizatorul. Verificarea si validarea: Inspectii software, testarea produselor software; validarea.
C. CONTINUTUL APLICATIILOR (laborator)
Studentii vor lucra in echipe la dezvoltarea unui produs software, aplicand conceptele ingineriei software.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Ian Sommerville: Software Engineering, ed. 7; Addison Wesley ,2005
E. PROCEDURA DE EVALUARE
Examen scris , 3 ore,bazat pe aplicarea conceptelor prezentate la curs, pentru a rezolva probleme simple. Examenul contribuie cu 2/3 in nota finala, restul de 1/3 fiind contributia notei la laborator.
Data: 19 ianuarie 2006
DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,
Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Prof. dr. ing. Ioan JURCA
"UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA
SYLLABUS
pentru disciplina:
“TEORIA SISTEMELOR ŞI AUTOMATIZĂRI”
FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
DOMENIUL / SPECIALIZAREA: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
Anul de studii: II
Semestrul: 2
Titularul cursului: prof. dr. ing. Toma Leonida Dragomir
Colaboratori:
Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite
|
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
2
|
0.5
|
1.5
|
0
|
Examen scris
|
5
|
A. OBIECTIVELE CURSULUI
Cunoaşterea conceptelor sistemice fundamentale şi a aplicării lor în domeniul automaticii (conducerii de procese) ca părţi ale unei pregătiri inginereşti generale la un nivel care să permită abordarea de probleme concrete practice, studiu individual, utilizare creativă multidisciplinară, tehnică şi ştiinţifică.
Disciplina furnizează fundamente de automatică consolidând motivaţia pentru cunoştinţe fundamentale din alte domenii (75%) şi pentru aplicaţii de programare şi sisteme încorporate (25%).
B. SUBIECTELE CURSULUI
Sisteme dinamice (preliminarii):1. Concepte fundamentale referitoare la sisteme dinamice. 2. Descrierea semnalelor şi sistemelor. 3. Utilizarea transformatelor Laplace şi z. 4. Regimuri de funcţionare. 4. Teoria sistemelor şi automatica. Sisteme lineare:1. Caracterizarea sistemelor lineare în timp continuu în domeniul timp şi în domeniul imaginilor; calcularea răspunsului sistemelor .2. Caracterizarea sistemelor lineare în timp discret în domeniul timp şi în domeniul imaginilor; calcularea răspunsului sistemelor. 3. Obţinerea modelelor matematice ale sistemelor. 4. Discretizarea sistemelor în timp continuu. 5. Elemente de transfer tipizate. 6. Linearizare. 7. Stabilitatea sistemelor lineare. 8. Controlabilitatea sistemelor lineare. 9. Observabilitatea sistemelor lineare.
Elemente de automatică: Arhitecturi de sisteme automate – echipamente componente. Echipamente de cânp (elemente de execuţie, - de măsurare, regulatoare). Sisteme în circuit deschis şi sisteme în circuit închis. Problematica sintezei sistemelor automate şi a implementării structurilor de conducere. Noţiuni despre sisteme cu evenimente discrte şi implementarea soluţiilor de automatizare cu automate programebile.
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)
Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an)
-
Reprezentarea semnalelor în timp continuu şi în timp discret folosind mediul de programare Matlab/Simulink.
-
Modelarea matematica a sistemelor fizice în timp continuu.
-
Modelarea sistemelor în timp discret.
-
Studiul regimurilor dinamice ale sistemelor liniare – analize de stabilitate şi performanţe dinamice.
-
Utilizarea modulului dspace pentru implementarea filtrelor de ordinul II.
-
Studiul sistemelor liniare în timp continuu în regim armonic.
-
Studiul unui sistem de reglare automată şi implementarea soluţiei de reglare folosind un modul cu microcontroller şi un modul dSpace.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Dragomir, T.L., Elemente de Teoria Sistemelor, Ed. Politehnica, 2004.
2 Dorf, R.C., Bishop, R.H., Modern Control Systems, Pearson – Prentice Hall, Tenth Ed.,2005.
3. Åstrőm, K.J., Wittenmark, B, Computer-Controlled Systems, Prentice Hall, Third Edition, 1997.
E. PROCEDURA DE EVALUARE
Se precizează modul de examinare scris/oral, durata, structura aproximativă a subiectelor de examen (forma subiectelor teoretice aplicative, etc), ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală.
Examen scris, cu durata de 3 ore, cu subiecte teoretice care vizează înţelegerea conceptelor, problematicii şi aplicării rezultatelor teoretice (pondere de 2/3 din nota de examen) şi cu subiecte aplicative constând în rezolvarea unor probleme (1/3 din nota de examen). Nota finală conţine nota de la examen în proporţie de 2/3 şi nota de la activitatea pe parcurs (laborator)în proporţie de 1/3.
F. COMPATIBILITATE INTERNATIONALA Se indică 3 universităţi străine de prestigiu in care funcţioneaza discipline comparabile
1. Universitaet Karlsruhe, Regelungs und Steurungstechnik - oferită ca disciplină complementară pentru B. Eng. în Informatică.
2. University of Carleton (Canada), Engineering Dynamic, Systems Analysis and Design (B.Eng. in Computer Systems Engineering).
3. University of Technology Sydney, 48540, Signals and systems.
Data: 20.06.2005
DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,
Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Prof. dr. ing. Toma-Leonida
UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA
Dostları ilə paylaş: |