Curs
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
2
|
0
|
2
|
1
|
Examen scris
|
5
|
Definirea parametrilor specifici circuitelor integrate( in general).
Familia de circuite integrate TTL,seria standard, seriiile TTL: S, LS, AS, ALS, F. Circuite de putere, cu colector in gol, cu impedanta ridicata, drivere de magistrale.
Familia de circuite integrate NMOS
Familia de circuite integrate CMOS. Seria standard, seria HCMOS, Seria ACMOS,
Circuite integrate BiCMOS
B. SUBIECTELE CURSULUI -
Parametrii de baza ai circuitelor integrate
-
Familia TTL seria standard
-
Familia TTL seriile S, LS, AS, ALS, F.
-
Drivere de magistrale, circuite de putre, circuite cu colector in gol, circuite cu impedanta redicata la iesire.
-
Familia de circuite integrate NMOS
-
Familia de circuite integrate CMOS
-
Seria standard, seria HCMOS, ACMOS
-
Circuite integrate BiCMOS
-
Circuite integrate de tensiune mica(LV)
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an)
Ridicarea caracteristicii statice de transfer influenţei tensiunii de alimentare ,a sarcinii şi a temperaturii de lucru asupra caracteristicii statice de transfer. Măsurarea parametrilor dinamici la circuitele integrate TTL. Aplicaţii ale circuitelor integrate TTL. Ridicarea caracteristicii statice de transfer la circuitele integrate CMOS. Măsurarea parametrilor dinamici la circuitele integrate CMOS. Analiza influenţei tensiunii de alimentare şi a sarcinii asupra timpilor de propagare la circuitele integrate CMOS. Aplicaţii ale circuitelor integrate CMOS . Aplicaţii ale circuitelor integrate TTL din seria LS şi AS. Aplicaţii ale circuitelor integrate CMOS din seria H şi AC.
D. BIBLIOGRAFIE
1. Kleitz William - Digital Electronics: A Practical Approach,6ed, ed.Pearson, 2001
2 Thompson,Robert D. - Digital Electronics A Simplified Approach , ed.Pearson, 2001
3. M.Stratulat -Circuite integrate, ed. Politehnica , Timişoara, 2004
E. PROCEDURA DE EVALUARE
Examen scris la sfârşitul semestrului. In nota finalã se iau în considerare prezenţa la curs, activitatea la laborator (33%) şi notele de la examen(66%).Strucrura unui subiec: o tema teoretica, o tema teoretica si o aplicatie legata de partea teoretica, o aplicatie.
F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA 1.University of.California. Berkeley, 2Linkoping Institute of Technology, 3Massachusetts Institute of Technology
Data:31.05.2006
DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,
Prof. dr. ing. Vladimir CRETU Prof. dr. ing. Mircea STRATULAT
"UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA
SYLLABUS
pentru disciplina:
“CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE LIMBAJELOR DE PROGRAMARE”
FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE
DOMENIUL: CALCULATOARE ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
Anul de studii: II
Semestrul: 2
Titularul cursului: prof. dr. ing. Horia Ciocârlie
Colaboratori: as. ing. Ciprian Chirilă, as. ing. Paul Zinca
Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite
|
Curs
|
Seminar
|
Laborator
|
Proiect
|
Examinare
|
Credite
|
2
|
0
|
2
|
1
|
Examen scris
|
5
|
A. OBIECTIVELE CURSULUI
Se expun, pe scurt, pe max. 4-5 rînduri, principalele obiective, categorii de cunoştinţe şi scopuri formative pe care le vizează disciplina.
-
Obiective: studiul conceptelor fundamentale încorporate în limbajele de programare (LP) şi dezvoltarea acestor concepte odată cu evoluţia LP; sistematizarea LP.
-
Scopuri: aprecierea calităţilor şi lipsurilor unui LP; învăţarea uşoară şi sistematică a unui nou LP; utilizarea eficientă a oricărui LP; selectarea corectă a LP potrivite pentru o anumită aplicaţie; proiectarea unui nou LP sau a unui subset (extensie) a unuia existent.
Se prezintă contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării
Disciplina furnizează concepte fundamentale pentru domeniul LP consolidând motivaţia pentru cunoştinţe fundamentale din alte domenii (50%) şi pentru aplicaţii de programare (50%).
B. SUBIECTELE CURSULUI
Se prezintă pe circa 8 – 12 rînduri, lista subiectelor semnificative tratate la curs. Se recomandă indicarea în principal a titlurilor capitolelor şi sub (sub-sub) capitolelor astfel: Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor; …..; Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor; …..;
-
Introducere. Calităţile unui limbaj de programare. Clasificări
-
Reprezentarea formală a limbajelor de programare
-
Implementarea limbajelor de programare
-
Atributele entităţilor unui limbaj de programare
-
Transmiterea datelor ca parametri
-
Tipuri de date – prezentare generală
-
Tipuri de date abstracte
-
Limbaje orientate pe obiecte
-
Concepte de programare concurentă şi distribuită.
-
Structuri de control în limbajele de programare
-
Bazele teoretice ale programării funcţionale – λ calculus
-
Programare funcţională. Limbajele LISP şi ML
C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)
Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an)
-
Despre LISP. Introducere în LISP.
-
Crearea de noi proceduri şi realizarea evaluărilor condiţionate.
-
Recursivitate.
-
Primitivele MATCAR şi APPLY. Cicluri.
-
Definirea procedurilor anonime cu LAMBDA.
-
Liste de asociaţii.
-
PRINT şi READ.
-
Parametrii opţionali, macrouri, funcţii cu manevrare directă asupra listelor.
-
Lucrul cu matrici.
-
Lucrul cu celule de memorie.
-
Introducere în ML. Tipuri de bază. Variabile. Funcţii.
-
Potrivirea de şabloane. Tipuri complexe.
-
Tipuri recursive.
Observaţie: Activitatea la laborator se încheie cu elaborarea unui miniproiect concretizat printr-un program mai complex în LISP sau CAML.
D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă
-
Carlo Ghezzi, Mehdi Jarayeri, Programming Languages, John Wiley 1987.
-
Ellis Horowitz, Fundamentals of Programming Languages, Computer Science Press, 1984.
-
Horia Ciocârlie, Universul limbajelor de programare, Editura Orizonturi Universitare, 2006.
Dostları ilə paylaş: |