Volumul II memoriu general
Yüklə 0,67 Mb.
|
Număr de locuinţe existente – construcţii oraş Băile Tuşnad: Total 937
proprietate privată 819 Din totalul de locuinţe existente oraşul Băile Tuşnad dispune în prezent de 60 de vile respectiv 152 case de vacanţă. Blocul ANL dispune de 32 apartamente (garsoniere şi apartamente cu două camere) iar blocul social finalizat în 2013 dispune de 16 apartamente. În zonă regimul de înălţime se împarte în regim de înălţime case de locuit, vile respectiv case de vacanţă acestea având regim de D+P+M sau D+P+E+M respectiv P+1. O altă zonă o constituie blocurile de locuinţe cu regim de înălţime P+2respectiv P+4, şi zona hotelieră unde există regim de P+4,P+6. De-alungul drumului naţional (DN 12) şi a străzilor mai importante locuinţele sunt amplasate foarte dens, iar în zonele tentaculare mai rar. Starea clădirilor de locuit: – 65% în stare foarte bună şi bună – 25% în stare mediocra – 10% în stare rea În medie majoritate locuinţelor sunt construite din cărămidă pe fundaţii de piatră naturală sau beton cu acoperiş tip şarpantă cu învelitoare din material ceramic (ţigle), restul sunt construite din lemn, pe fundaţie de piatră cu acoperiş tip şarpantă cu învelitoare din material ceramic (ţiglă). Situaţia autorizaţiilor de construire eliberate şi a realizării construcţiilor noi: Anul Autorizaţii de construcţie Construcţii noi 1998 - - 1999 40 7 2000 49 6 2001 126 7 2002 78 11 2003 93 13 2004 17 8 2005 19 9 2006 22 6 2007 14 8 2008 18 7 2009 14 4 2010 33 3 2011 19 - 2012 12 7 2013 12 5 Total autorizaţii eliberate perioada 1999-2013= 566 Total construcţii noi realizate perioada 1999-2013= 101 Ritmul anual de construcţie pe nivel de oraş este de 7,2 locuinţe pe an construcţii noi. Ritmul anual de eliberare autorizaţii de construire este de 40,42 autorizaţii eliberate. Se observă o creştere mai mare la reabilitarea fondului construit existent prin mansardări şi extinderi. UNITĂŢILE CU CARACTER INDUSTRIAL În oraşul Băile Tuşnad nu există unităţi cu caracter industrial. UNITĂŢILE AGRO-ZOOTEHNICE După cum arată componenţa teritoriului se poate observa că zona agricolă nu are pondere în structura teritorial administrativă. Din totalul suprafeţei de 189,00 ha suprafaţa agricolă este de 28 ha din care - arabil 2 ha - fâneaţă 15 ha - păşuni 11 ha Producţia agricolă se desfăşoară mai ales în gospodăriile particulare ale locuinţelor dar şi această zonă se situează în partea vestică a oraşului peste râul Olt. Zona fostelor grajduri din partea sudică unde nu se mai ocupă cu creşterea animalelor se doreşte a fi o zonă turistică cu echitaţie. Tendinţa lentă dar prezentă a zonelor periferice ale oraşului este de a devenii „oraşe grădină” fără zone agricole sau industriale, având în vedere că din ce în ce mai multă populaţie evadează către zone nepoluate în căutarea unor forme mai liniştite de viaţă, iar acest lucru trebuie avut în vedere la eliberarea autorizaţiilor de construire în zonele periferice pentru a nu permite amplasarea de grajduri,hambare, depozite şi alte anexe specifice gospodăriilor rurale pentru a nu deprecia cadrul construit având în vedere şi rangul oraşului ”staţiune turistică de interes naţional”. CĂI DE COMUNICAŢII ŞI TRANSPORTURI Oraşul Băile Tuşnad este amplasată într-o zonă avantajoasă din punct de vedere geografic, este străbătută de DN 12 şi poate fi accesat atât dinspre Miercurea Ciuc pe DN 12 din care se ramifică restul străzilor din localitate cât şi dinspre Sfântu Gheorghe traversând localitatea . Trama stradală a localităţii prezintă următoarele caracteristici: strada principală se suprapune pe drumul naţional DN 12 care străbate oraşul pe direcţie nord sud din care se ramifică restul străzilor oraşului. Străzile secundare sunt în general regulate mai ales în partea sud estică şi nord estică a localităţii cu direcţiile principale pe axa nord sud respectiv est vest. Zona de peste râul Olt prezintă o tramă stradală neregulată urmând firul râului în general. Strada principală respectiv drumul naţional DN 12 este în stare foarte bună fiind de curând amenajat însă restul străzilor necesită lucrări de reabilitare, asfaltare şi pavare având în vedere ritmul de degradare, care se datorează în mare parte deversării apelor pluvilae peste părţile carosabile. Oraşul Băile Tuşnad este străbătută de una din căile ferate principale magistrala 316 Braşov – Deda - Războieni pe o suprafaţă de 6,5ha. Gara CFR se întinde pe o lungime de 1km şi are o poziţie central nordică în cadrul oraş. Calea ferată urmează în întregime cursul râului Olt. Disfuncţionalităţi la nivelul circulaţiei sunt cauzate de îmbrăcăminţile provizorii ale străzilor oraşului care se ramifică din drumul naţional DN 12. Starea actuală a drumurilor componente este într-o stare avansată de uzură fizică, prospectul fiind variabil, constituind disfuncţiune în derularea normală a traficului rutier. Reţeaua de străzi are lungimea totală de 20,80 km din care: Drumuri naţionale E578 (DN 12) 2,80 km din care 2,80 km în intravilan Străzi 18 km în intravilan Aleea pietonală 0,8 km Suprafaţa drumurilor însumează 15,02 ha ceea ce reprezintă 7,95% din perimetru. Suprafaţa căilor ferate însumează 6,5ha ceea ce reprezintă un procent de 3,44% di perimetru. Reţeaua stradală locală este în general satisfăcătoare din punct de vedere al capacităţii însă insuficient amenajată pentru parcare şi trafic pietonal. Reţeaua secundară se compune din accese locale cu una sau două benzi de circulaţie care în general se înfundă sau se racordează la străzile principale Prezenţa traficului de tranzit prin mijlocul localităţii în vecinătatea hotelurilor şi a dotărilor funcţionale constituie un inconvenient mai ales faptul că se suprapune pe circulaţia majoră locală.Ca urmare calitatea mediului este degradată de intensitatea zgomotului generat de traficul de tranzit în vecinătatea drumului naţional DN 12. Există două treceri principale a reţelei de străzi peste calea ferată care necesită amenajări. Una în dreptul staţiei CFR la nord de gară şi una în partea nordică lacului Ciucaş. Srăzile din cadrul oraşului după denumiri şi îmbrăcăminţi:
În cadrul oraşului există cinci platforme pentru parcarea autoturismelor însă neamenajate optim, acestea necesitând amenajări pentru optimizarea locurilor de parcare. Parcări Auto:
Terenuri cu destinaţia de parcare:
SPAŢII VERZI ŞI SPORT Zona spaţiilor verzi pentru agrement şi sport este reprezentativă şi este compusă din terenul de sport, parcuri şi grădini, zona lacului Ciucaş respectiv a parcului de aventură. În jurul localităţii şi în cadrul intravilanului vegetaţia este abundentă. Zona verde se împarte în următoarele subzone:
Spaţiile plantate sunt suficiente şi sunt alcătuiţi în mare parte din arbuşti de mică şi medie dimensiune respectiv plantaţii naturale. Ca dotare sportivă se găseşte un teren de sport şi sală de sport în partea central vestică a localităţii în zona campingului, teren minifotbal, parc de aventură. O zonă verde deosebită se află în extravilan în partea central vestică faţă de localitate şi anume Piatra Şoimilor rezervaţie botanică. Mai există spaţii verzi aferente altor categorii de funcţiuni: locuinţe, gospodăriile populaţiei, străzi, plantaţii de aliniament sau trasee pietonale locale, cimitire. Precum şi zone verzi neamenajate în cadrul trupurilor. Suprafaţa totală a zonei verzi agrement şi sport este de 8,3 ha ceea ce reprezintă un procent de 4,39% din totalul intravilanului. Situaţia spaţiilor verzi conform cerinţelor OG 195/2005 şi Legea 265/2006 (modificările ulterioare) care prevede includerea în intravilan a unui spaţiu verde de min. 20 mp/locuitor până la data de 31.12.2010 şi de min. 26mp/locuitor 31.12.2013 este satisfăcătoare din acest punct de vedere. Suprafaţa de spaţiu verde / locuitor ═ 83000 mp / 1641 locuitori ═ 50,57 mp / locuitor. Pentru zonele deteriorate din intravilan se propune refacerea peisagistică a acestor zone. ZONĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ În localitate există un cimitir în suprafaţă totală de 1,06 ha reprezentând 0,57% din perimetru. În localitatea Băile Tuşnad acesta se află amplasat în zona central vestică. În cadrul trupului Carpitus nu există zone de gospodărie comunală cimitire. Acest cimitir este amplasat bine faţă de zonele de locuit iar în perimetrele de protecţie de 50 m de limita proprietăţii sunt interzise construcţiile cu destinaţia de locuinţe, servicii sau altele decât cele necesare din cadrul zonelor de gospodărie comunală. Fosta groapă de gunoi a Oraşului Băile Tuşnad se afla amplasată pe teritoriul Comunei Tuşnad în extravilan în zona nordică faţă de oraş cu acces din drumul naţional DN 12. Aceasta a fost închisă şi ecologizată în anul 2009 prin procedură simplificată şi nu necesită măsuri de monitorizare. Terenul nu se va retroceda pe o perioadă de 30 ani. Pe această perioadă sunt stric interzise eliberare autorizaţiilor de construire în perimetrul fostei gropi de gunoi. Deşeurile menajere au fost şi sunt colectate de firmă autorizată respectiv SC Ave Huron S.R.L. cu care oraşul Băile Tuşnad are contract iar deşeurile menajere sunt transportate la o instalaţie de eliminare autorizată din punct de vedere al protecţiei mediului, de asemenea firma SC Ave Huron S.R.L are colectare selectivă a deşeurilor menajere. Oraşul nu dispune de puţ sec însă primăria are contract cu SC Protan care rezolvă transportul hoiturilor în cazuri deosebite. ZONĂ DE CONSTRUCŢII TEHNICO-EDILITARE Din punct de vedere cronologic primele surse de alimentare cu apă în mod centralizat a localităţii au fost captările de izvoare. Astfel zona gării cuprinde cinci izvozre din care patru însumând un debit de 6l/s. Apa captată din izvoarele din zona gării debuşează într-un rezervor tampon echipat cu electropompe. Această captare este actualmente dezafectată. Izvozrele sunt situate pe malul stâng al râului Olt, în amonte de gară la cca. 250m, cota terenului în zona captării fiind de 640m. Zona izvorului Bene şi Valea de Mijloc situat pe versantul amonte oraşului pe văile cu acelaşi nume totalizează un debit de cca. 7l/s. Cota terenului în zona captări este de 740m. Calitativ apele din captările de izvoare se încadrează în prevederile STAS 1342/191 exceptând indicatorul duritate totală în mod periodic şi indicatorul bacili coli total în cazul izvorului nr. 5 din zona gării. Transportul apei din izvoarele Bene şi Valea de Mijloc se face gravitaţional alimentând direct consumatorii zonei superioare a oraşului până în anul 201. Faţă de acestea la ora actuală alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat se realizează de la Sânsimion. Staţiile de tratare şi pompare a apei potabile se află amplasate pe teritoriul comunei Sânsimion din două puţuri forate de medie adâncime de unde se realizează alimentarea cu apă potabilă a oraşului prin conducta de aducţiune Sânsimion - Băile Tuşnad. Transportul apei se realizează pe o distanţă de 15766m între frontul de captare şi rezervoarele de înmagazinare. De la conducta de aducţiune apa este înmagazinată în două rezervoare de 750 mc şi două rezervoare de 1000mc care se află amplasate pe teritoriul localităţii Băile Tuşnad în partea central estică. Toată localitatea dispune de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat. Există o staţie de epurare pe teritoriul localităţii Băile Tuşnad amplasat în partea sudică a localităţii emisarul fiind râul Olt. Suprafaţa zonei de construcţii tehnico-edilitare însumează în total 0,70 ha ceea ce reprezintă 0,37% din perimetru. 2.6.3. BILANŢ TERITORIAL BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL EXISTENT ORAŞ BĂILE TUŞNAD, TRUP CARPITUS
Se observă o pondere a instituţiilor şi serviciilor în oraş. Zona pentru locuinţe ocupă cea mai mare parte din intravilan 79,83ha ceea ce reprezintă 42,24 % din perimetru. Se observă o concentraţie mai mare în zona centrală a oraşului şi de-alungul drumului naţional DN12. Există câteva zone reziduale din punct de vedere urbanistic în cadrul zonelor de locuit pentru care trebuie întocmite planuri urbanistice zonale pentru rezolvarea circulaţiei şi a echipării edilitare. Unde se află aceste zone. Rezerve interne de teren în cadrul intravilanului sunt. Un aspect care poate fii observat sunt clădirile noi neterminate sau vile părăsite care se deteriorează acestea nefiind întreţinute şi influenţează negativ ansamblul global. Pentru aceste clădiri trebuiesc găsite soluţii de reamenajarea a faţadelor mai ales în zonele centrale şi pietonale. Având în vedere că în cadrul localităţii nu există monumente de arhitectură totuşi există câteva clădiri valoroase una dintre aceste fiind vila din centrul localităţii de-alungul pietonalului de tip Fachwerk care în urma unui incendiu s-a deteriorat. Această clădire merită reabilitată din punct de vedere arhitectural.  
Deşi localitatea este traversată de o arteră majoră de circulaţie DN 12 din care se ramifică restul străzilor acestea din urmă sunt într-o stare avansată de uzură fizică şi necesită lucrări de reabilitare şi modernizare. Echiparea edilitară este bine dezvoltată cu excepţia trupului Carpitus la care se propune extindere reţelei de alimentare cu energie electrică. Există reţea de alimentare cu apă potabilă pentru oraş, reţea de canalizarea menajeră, reţea de distribuţie de gaze naturale precum şi reţea de alimentare cu energie electrică. Spaţiile verzi sunt suficiente însă unele necesită amenajări peisagistice pentru sporire confortului vizual din zona centrală. Se observă o preocupare în acest sens direcţie ce trebuie amplificată. Disfuncţionalităţi:
2.7 CIRCULAŢIA Teritoriul oraşului Băile Tuşnad este străbătut de drumul naţional DN 12 Braşov - Miercurea Ciuc – Topliţa respectiv de una din căile ferate principale magistrala 316 Braşov – Deda - Războieni. Drumul naţional DN 12 Braşov - Miercurea Ciuc – Topliţa traversează localitatea pe direcţia nord sud. De pe acest drum se ramifică străzile de deservire locală. Străzile existente sunt de categoria tehnică III cu două benzi de circulaţie şi respectiv de categoria IV cu o singură bandă. Drumurile publice DN 12 sunt conform legii 43 din categoria III cu două benzi carosabile. Lăţimea în profil transversal între garduri este de 10-16 m, lăţimea părţii carosabile de 7,00-6,00 m. Scurgerea apelor pluviale este rezolvată cu şanţuri numai pe marginea drumului naţional. Reţeaua stradală necesită îmbunătăţiri locale de trasee şi profiluri realizabile în cadrul amprizei şi a spaţiului public existent, precum şi dotări pentru parcaje staţii de transport în comun şi mobilier stradal. Drumurile secundare necesită toate amenajări şi modernizări. Disfuncţionalităţi la nivelul circulaţiei sunt cauzate de îmbrăcăminţile provizorii ale străzilor secundare. Structura reţelei stradale este fragmentată de multe intersecţii învecinate. Parcajele din zona drumului naţional au o capacitate redusă faţă de necesităţile normale de circulaţie şi staţionare a autoturismelor mai ales în perioada estivală. O soluţie în cazul lipsei de teren pentru extinderea parcărilor ar fi realizarea unei parcări subterane pe mai multe nivele care să deservească zona centrală. Localitatea este deficitară şi la echiparea cu alei pietonale care ar trebuii soluţionate într-un sistem unitar mai ales că oraşul este fragmentat în două zone de drumul naţional DN12 zone estică şi vestică. 2.8. ECHIPARE EDILITARĂ GOSPODĂRIREA APELOR Reţeaua hidrografică a zonei este bogată şi variată, apele curgătoare dominate de râul Olt. De asemenea pe teritoriul localităţii exista 44 izvoare naturale şi foraje din care în prezent sunt utilizate 6 izvoare naturale, din care patru (Izv. Stănescu, Apor, Ileana si Mikes) pentru cura externa. Aceste izvoare sunt legate de activitatea postvulcanică fiind carbogazoase, bicarbonate, feruginoase, sulfuroase, reci sau hipotermale. Localitatea este amplasată pe terasele râului Olt de o parte şi de alta. Conform Atlasului Cadastrului Apelor din România, din anul 1992, bazinul hidrografic Olt în care se află oraşul Băile Tuşnad este codificat: VIII – 1 - pentru râul Olt Pe traseul râului Olt în vederea satisfacerii cerinţelor de apă a diferitelor folosinţe, evacuării apelor uzate şi pluviale, agrement şi combaterea inundaţiilor în zona oraşului Băile Tuşnad au fost executate lucrări de captare, transport – distribuţie, regularizare şi îndiguire. Astfel râul Olt este regularizat pa aproape toată lungimea ce străbate oraşul, lucrări de îndiguire efectuându-se în zona malului drept adiacent gării CFR şi a campingului. În zona centrală se află amplasat lacul de agrement artificial Ciucaş alimentat în mod natural de izvoarele de coastă din cuveta lacului şi în mod artificial printr-o aducţiune din ape de suprafaţă. În zona aval de gara CFR este executat un prag de fund care asigura nivelul şi debitul de apă necesar funcţionării morii cu acţionare hidraulică care nu mai există. În zona oraşului apele râului Olt se încadrează în categoria III de calitate conform stas nefiind posibile să fie folosite pentru alimentare cu apă potabilă. Surse subterane Izvoare de ape naturale. Izvoare de apă minerală. Izvoare termale Apă freatică de mică şi de medie adâncime Surse de ape existente satisfac cerinţele de ape potabile. Disfuncţionalităţi - potenţialul de apă potabilă existentă nu este folosită - deversări ilegale de ape uzate menajere în pâraie PERIMETRE HIDROGEOLOGICE Toată suprafaţa teritoriului administrativ care se suprapune cu teritoriul intravilan al oraşului Băile Tuşnad se situează în perimetru de protecţie hidrogeologică a rezervelor hidrominerale. Pe teritoriul localităţii în cadrul intravilanului există două perimetre de exploatare Perimetrul ”Tuşnad Băi” una localizându-se în zona centrală şi include izvoarele de apă minerală precum şi cele două foraje FGI şi FGII cu o suprafaţă de 0,855ha, iar al doilea perimetrul de exploatare se localizează în jurul mofetei amplasat în zona sud vestică a localităţii. Toată suprafaţa teritoriului intravilan se regăseşte în perimetrul de protecţie hidrogeologică a rezervelor hidrominerale Tuşnad. La întocmirea prezentului plan urbanistic general au fost luate în considerare atât perimetrele de protecţie hidrogeologică cât şi perimetrele de exploatare. În cadrul propunerilor nu s-au prevăzut crearea de zone industriale sau agro-zootehnice. localitate dispune de canalizare menajeră în sistem centralizat. Trupul Carpitus nu se regăseşte în zona de protecţie a perimetrului hidrogeologic Tuşnad şi nici în perimetrele de exploatare. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ Oraşul Băile Tuşnad dispune de un sistem central de alimentare cu apă bazat pe apă freatică de mare adâncime captată actualmente prin două puţuri forate, frontul de captare fiind pe raza localităţii Sânsimion. Din aceeaşi sursă sunt alimentate localităţile Vrabia, Cetăţuia, Tuşnad Sat şi Tuşnad Nou. Staţiile de tratare şi pompare a apei potabile se află amplasate pe teritoriul comunei Sânsimion din două puţuri forate de medie adâncime de unde se realizează alimentarea cu apă potabilă a oraşului prin conducta de aducţiune Dn PHED 280 Sânsimion - Băile Tuşnad. Transportul apei se realizează pe o distanţă de 15850m între frontul de captare şi rezervoarele de înmagazinare. Presiunea necesară este asigurată prin staţia de pompare Sânsimion dotată cu pompe de mare capacitate. De la conducta de aducţiune apa este înmagazinată în două rezervoare de 750 mc şi două rezervoare de 1000mc care se află amplasate pe teritoriul localităţii Băile Tuşnad în partea central estică. Din punct de vedere cronologic primele surse de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat au fost captările de izvoare. Astfel zona gării cuprinde cinci izvoare situate pe malul stâng al râului Olt în amonte de gară la cca.250m cota terenului în zona captării fiind de 640m. Apa captată din izvoarele din zona gării debuşează într-un rezervor tampon echipat cu electropompe. Această captare este actualmente dezafectată. Toată localitatea dispune de alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat. Există o staţie de epurare pe teritoriul localităţii Băile Tuşnad amplasat în partea sudică a localităţii emisarul fiind râul Olt. Distribuţia apei în oraşul Băile Tuşnad se realizează pe două zone de presiune datorită reliefului localităţii care impune acest lucru. În zona I se aplică sistemul de contrarezervor, conducta de refulare alimentând direct reţeaua de distribuţie, iar surplusul de apă se înmagazinează în două rezervoare fiecare de 750 mc. Pentru zona II de presiune există două rezervoare de 1000 mc care sunt alimentate de la rezervoarele zonei I prin pompare.
Reţeaua de distribuţie este compusă prin suprapunerea şi interconectarea pe traseu a conductelor corespunzătoare diferitelor etape de dezvoltare şi mărire a capacităţii. La ora actuală toată localitatea este alimentată de la aducţiunea Sânsimion - Băile Tuşnad. Pentru protecţia sanitară la locul captării s-a prevăzut perimetrul de protecţie sanitară cu regim sever, împrejmuit 100m în amonte şi 25m în aval. Din totalul gospodăriilor 839 buc au bucătărie ceea ce reprezintă un procent de – 94,3% din total, iar 791buc dispun de baie ceea ce reprezintă un procent de – 88,9% din total. Alimentarea cu apă potabilă este asigurată de SC gospodăria comunală ”Tuşnad ”SRL Disfuncţionalităţi
CANALIZAREA MENAJERA Localitatea Băile Tuşnad dispune de reţea de canalizare menajeră în sistem centralizat lucrările nu sunt în totalitate finalizate dar în proporţie foarte mare urmând ca lucrările finale să se execute pe parcursul anului 2014. Reţeaua de canalizare funcţionează în sistem divizor şi colectează toate apele uzate menajere provenite de la locuitori şi agenţi economici din localitatea Băile Tuşnad printr-o reţea de canalizare din tub PVC-KG îmbinată cu mufă şi descărcând la staţia de epurare care este amplasată pe teritoriul localităţii în zona sudică. Staţia de epurare este amplasată lângă râul Olt în zona sudică a localităţii. Trupul Carpitus nu dispune de reţea de canalizare menajeră în sistem centralizat în această zonă casele de locuit având diferite rezolvări şi sisteme proprii care nu satisfac condiţiile prescrise de normele actuale în această privinţă. În prezent 817 buc de gospodării au rezolvate diferite sisteme proprii cu reţea de canalizare ceea ce reprezintă un procent de – 91,8% din total. Disfuncţionalităţi
CANALIZAREA PLUVIALĂ Apele meteorice se scurg parţial în rigolele de la marginea carosabilului care se colectează printr-o reţea de canalizare ce însumează 3,1km acestea fiind în zona drumului naţional DN 12. Descărcarea se face prin mai multe puncte direct în râul Olt. În zonele periferice ale oraşului nu este realizată canalizarea pluvială apele se scurg prin rigole de colectare. Disfuncţionalităţi
ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ Localitatea Băile Tuşnad cât este alimentată cu energie electrică prin linia de medie tensiune LEA 20KV. Distribuţia energiei electrice, din posturile de transformare, către consumatori se asigură prin linii electrice aeriene de joasă tensiune. În prezent, toate gospodăriile populaţiei, unităţile de producţie şi prestări de servicii sunt racordate la sistemul de alimentare cu energie electrică. Aceste linii traversează pe unele porţiuni perimetrele construibile ale oraşului Din această cauză, în cazul amplasării construcţiilor în apropierea liniilor electrice trebuie respectate distanţele impuse de normativul PE 104/1993 şi trebuie solicitat avizul de amplasament din partea SC ELECTRICA SA-S.D. Distanţa de apropiere între conductorul extrem al liniei electrice de medie tensiune (LEA 20 kV), la derivaţia lui maximă şi cea mai apropiată parte a unei clădiri fără să constituie traversare trebuie să fie mai mare de 3 m. Se recomandă ca zona de protecţie să fie de minim 6 m pe ambele părţi, măsurate de la axa geometrică a liniei. Din analiza bilanţurilor energetice, sub aspectul rezervei de putere în posturile de transformare existente rezultă că capacităţile de transformare sunt utilizate într-un procent de 50–60%, existând rezerve pentru preluarea unor sporuri de putere suplimentare. Din totalul locuinţelor 870 buc dispun de instalaţie electrică ceea ce reprezintă un procent de 97,8% din total. Disfuncţionalităţi:
Iluminat public În cadrul oraşului iluminatul public este rezolvat însă există zone în care trebuie rezolvată aceasta cum ar fi parcările din cadrul oraşului. Alimentarea cu energie electrică a corpurilor de iluminat este asigurat din 8 posturi de transformare prevăzute cu senzori de lumină. Consumul lunar de energie electrică pentru iluminatul public este de 14000 kWh. Din totalul de 399 corpuri de iluminat 62 bucăţi sunt de 250W, 165 bucăţi de 160W respectiv 172 bucăţi economice. Primăria face eforturi pentru a schimba toate tipurile de becuri în becuri economice respectiv pentru reabilitarea sistemului de iluminat public. Zona de iluminat public din cadrul proiectului Drumul Apelor Minerale a fost reabilitat de curând. Disfuncţionalităţi:
TELEFONIE În localitate funcţionează o centrală telefonică digitală ce deserveşte zonele componente ale oraşului. În cadrul localităţilor există cablu Tc în canalizaţie. Telefonia mobilă are acoperire. Disfuncţionalităţi – nu toate gospodăriile dispun de linie telefonică În prezent în zona studiată există societate autorizată pentru distribuirea programelor de televiziune în cablu asigurat de UPC precum şi antene parabolice de la diverse societăţi de televiziune prin cablu. Există reţea de internet asigurată de diverse societăţi. Disfuncţionalităţi
ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ Numărul clădirilor cu încălzire centrală este însemnat faţă de alte localităţi ale judeţului. Consumatorii casnici pentru încălzire folosesc sobe sau cazane mici la instalaţiile individuale de încălzire centrale. Se utilizează drept combustibil lemne de foc, respectiv gaze naturale. Consumul de energie şi de combustibil este ridicat faţă de celelalte părţi a ţării datorită faptului că localitatea se situează în zona friguroasă a ţării. La ora actuală din totalul gospodăriilor doar 593 buc dispun de încălzire centrală ceea ce reprezintă un procent de 66,6% din total. Disfuncţionalităţi - poluarea atmosferei cu fum şi a mediului ambiant cu deşeuri rezultate. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE La ora actuală alimentarea cu gaze naturale a oraşului Băile Tuşnad se realizează prin cuplarea la conducta de transport de gaze naturale de presiune înaltă Miercurea – Ciuc - Bixad administrată de SC E-on Gaz. Staţia de reglare măsură se află amplasată pe teritoriul comunei Tuşnad în imediata vecinătate a intravilanului Băile Tuşnad. Sistemul de distribuţie a gazului metan la presiune redusă este constituit dintr-o reţea de conducte di oţel tras cu diametre cuprinse între 40 şi 160 mm. Prin realizarea acestei lucrări au fost înlăturate toate disfuncţionalităţile existente privind încălzirea spaţiilor şi prepararea hranei. Disfuncţionalităţi:
GOSPODĂRIE COMUNALĂ Deşeurile menajere din localitate sunt colectate şi transportate pe bază de contract cu SC AVE HURON SRL deşeurile menajere fiind transportate la o instalaţie de eliminare autorizată din punct de vedere al protecţiei mediului. Localitatea nu dispune de puţ sec însă primăria are contract cu SC Protan care rezolvă transportul hoiturilor în cazuri deosebite. Depozitul frigorific pentru depozitarea cadavrelor de animale provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale sau a celor găsite moarte pe teritoriul localităţii pentru care nu se poate identifica proprietarul care trebuie prevăzut pe teritoriul fiecărei comune conform legislaţiei în vigoare se va prevedea în cadrul localităţii Băile Tuşnad în zona sudică a oraşului în zona staţiei de epurare care este în proprietatea primăriei şi are acces direct din drum. Pe teritoriul localităţii există o preocupare în privinţa colectării selective a gunoiului menajer pentru plastic, sticlă, hârtie şi metal. Ar trebuii continuată această direcţie şi prin colectarea uleiul de consum din cadrul gospodăriilor. 2.9. PROBLEME DE MEDIU SITUAŢIA EXISTENTĂ CADRUL NATURAL În structură teritorial - administrativă oraşul Băile Tuşnad cuprinde oraşul Băile Tuşnad şi trup Carpitus. Oraşul Băile Tuşnad este una dintre cele mai frumoase aşezări din Carpaţii Orientali ocupând un mic bazinet din defileul Oltului de la Tuşnad - Malnaş. Băile Tuşnad sunt situate în partea sudică a depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, între munţii Harghita şi Bodoc, într-un splendid defileu al Oltului. Poziţia în teritoriu îi conferă un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni negativi care fac ca staţiunea să dispună de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortării psihice. Localitatea este accesibilă pe drumul naţional DN 12 sau pe linia CF 400 Braşov - Deda şi se află la 32 km sud de Miercurea-Ciuc, 37 km nord de Sfântu Gheorghe, 67 km de Braşov şi 35 km de Baraolt. Teritoriul administrativ al oraşului se învecinează la nord,sud est şi vest cu comuna Tuşnad. Relieful zonei prezintă un caracter accidental cu vârfuri ce depăşesc 1200m şi văi adânci ale căror cote se situează în jurul a 600-650m. Înălţimi ceva mai mari prezintă partea de nord (900-1300m)corespunzătoare structurilor vulcanice în timp ce spre altitudinile mai mici sunt caracteristice formaţiunile sedimentare. Vârful Pilişca mare (1773m), Ciomatu Mic (1286m), Ciomatu Mare (1323m) reprezintă forme tipice a căror natură vulcanică este uşor de recunoscut. Formele de relief cu aspect de platou corespund depozitelor vulcanogen sedimentare şi se dezvoltă caracteristic în jurul centrelor de erupţie Ana şi Mohoş. Având în vedere versanţii uşor accesibili, zona de munte prezintă condiţii deosebit de favorabile practicării turismului, drumeţiei. Albia Oltului asigură scurgerea apei în condiţii optime datorită configuraţiei geografice a celor doi versanţi şi văi care le despart. În funcţie de influenţa exercitată de factorii exogeni (precipitaţii, temperatura, morfologia reliefului) şi factorii endogeni (construcţia geologica, tectonică), frecvenţa cea mai mare a izvoarelor minerale se plasează în zona de geosinclinal (Carpaţii şi Subcarpaţii Orientali, Subcarpaţii Getici şi Podişul Getic, Munţii Apuseni, Podişul Transilvaniei, Câmpia de Vest), iar numărul cel mai redus, în zona de platforma (Câmpia Română, Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei). Carpaţii Orientali, prin construcţia lor geologică variată, prin numeroasele lor depresiuni intramontane şi mai ales prin prezenţa marelui lanţ vulcanic Oaş-Gutâi-Călimani-Harghita se caracterizează prin cele mai numeroase izvoare minerale din ţara noastră şi prin predominarea apelor carbogazoase. Aici se fac simţite manifestările postvulcanice, sub forma emanaţiilor de CO2 şi mai rar de H2S ce afectează o suprafaţă foarte mare (200 km lăţime), cunoscută sub numele de aureolă mofetică. Oraşul Băile Tuşnad cuprinde următoarele trupuri: Trup Carpitus CONDIŢII GEOTEHNICE Oraşul Băile Tuşnad se situează într-o zonă în care se întâlnesc munţii Bodocului, munţii Harghita şi munţii Baraoltului, în versantul stâng al râului Olt. Această zonă reprezintă extremitatea sud-estică a lanţului vulcanic neogen în contact cu zona flişului intern creatic al Carpaţilor orientali. Formaţiunea geologică de bază, cât şi cea de suprafaţă este reprezentată de rocile vulcanogen sedimentare, depuse la baza versantului estic al munţilor Harghita. În zona depresionară a Oltului apar formaţiuni de vârstă pleistocenă şi holocenă, care sunt constituite din depozite de terasă, depozite proluvial - deluviale şi aluvionare formate din argile, prafuri, nisipuri şi pietrişuri de terasă. Adâncimea de îngheţ este la -1,10 m, adâncimea minimă de fundare fiind de – 1,20 m. Terenul de fundare prezintă indici calitativi - geotehnici şi caracteristici fizico - mecanice, având valori normale pentru tipurile de roci componente reprezentative. Zona oraşului Băile Tuşnad se încadrează în zona seismică de calcul "E", Ks = 0,12 şi perioada de colţ Tc = 0,7. Conform STAS 6054-85 adâncimea de îngheţ este de 1,10 metri. Din punct de vedere geologic s-au interceptate următoarele formaţiuni:
CONDIŢII HIDROLOGICE Lucrările geotehnice executate până în prezent indică adâncimea nivelului acvifer freatic variază în funcţie de zonă. Adâncimea de îngheţ este la -1,10 m, adâncimea minimă de fundare fiind de – 1,20 m. Zăpada se menţine la sol 60 -70 zile pe an. CLIMA Poziţia geografică a localităţii, altitudinea de 650m aparţine climatului sub alpin. Acest climat se caracterizează în general prin scăderea presiunii atmosferice şi a temperaturii medii anuale în raport cu creşterea altitudinii, prin scăderea umidităţii relative şi creşterea cantităţii de radiaţii luminoase şi ultraviolete. Înconjurată de brazi seculari, staţiunea beneficiază de aer curat, ozonizat, bogat în aerosoli şi ioni negativi şi de un climat subalpin. Temperatura medie anuală este de 8 °C (iulie 17,5 °C, ianuarie -7 °C) şi ierni reci, nebulozitate redusă. Zăpada se menţine la sol 60 -70 zile pe an, numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de 160. Vânturile sunt puternic influenţate de relief, atât în privinţa direcţiei cât şi a vitezei. Frecvenţele medii anuale înregistrate la Băile Tuşnad indică predominanţa vânturilor NV şi SE, mai rar Sud-Est-Nord Vest, prezintă intensităţi reduse şi sunt în general reci şi uscate. Pădurile ocupă o suprafaţă importantă în jurul oraşului întinzându-se atât spre vest cât şi spre est acestea situându-se pe teritoriile comunei învecinate şi anume comuna Tuşnad, şi deţin un fond cinegetic bogat şi variat ca structură care sporeşte activitatea peisagistică a zonei. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ Reţeaua hidrografică a judeţului este destul de bogată şi variată. Apele curgătoare sunt dominate de Olt, Mureş şi Târnava. Oltul (85 Km pe teritoriul judeţului) şi Mureşul (72 Km pe teritoriul judeţului) au trasee deosebit de pitoreşti. De-asemenea pe teritoriul judeţului se regăsesc peste 2000 de izvoare de apă minerală care sunt legate de activitatea postvulcanică, acestea sunt ape carbogazoase, bicarbonate, feruginoase, sulfuroase, reci sau hipotermale. Oraşul este amplasată pe terasele râului Olt. Împreună cu afluenţii săi principali de pe cursul superior prezintă surse mixte de alimentare cu apă 68-69% din surse de suprafaţă iar restul din apele freatice şi cele subterane. Ca urmare răul Olt se încadrează în regimul de alimentare de tip carpatic-oriental. Din punct de vedere al caracteristicilor hidrochimice pe acest tronson Oltul se încadrează în categoria râurilor bicarbonatate, calcice. Apa are o mineralizare mai mare decât cea medie, datorită alimentării cu apele minerale din toate izvoarele existente în zonă. Apele de suprafaţă sunt prezente în zona oraşului Băile Tuşnad sub forma de izvoare naturale carbogazoase, în general cu debite mici şi foarte mici, cele mai importante fiind captate. Apele provenite din izvoarele de apă dulce, au un debit constant. Apele de suprafaţă sunt colectate de râul Olt. RESURSE NATURALE Resursele naturale cele mai importante ale oraşului sunt: Izvoarele de apă minerală Izvoarele de apă termală Mofeta Existenţa unui important potenţial forestier, legat de un ecosistem valoros ca floră şi faună,posibil de exploatat turistic sau economic; Cadru natural cu valoare peisagistica ridicata. Aici se află mofetele (solfatare) al căror emanaţii de gaze conţin în proporţie de 99% dioxid de carbon şi 1% H2S . MONUMENTE ALE NATURII Pe teritoriul oraşului nu se regăsesc monumente ale naturii declarate conform Anexa 1. la Hotărârea nr. 162/2005. Pe teritoriul oraşului se regăsesc ape minerale conform anexei nr. 5 la hotărârea nr. 162/2005. Izvor de apă minerală Apor Izvor de apă minerală Mikes Izvor de apă minerală Rudi Izvor de apă minerală Szent Anna I, II Izvor de apă minerală Ileana Izvor de apă minerală Stănescu Izvor de apă minerală Veresviz (nu se află pe teritoriul administrativ al oraşului) Izvor de apă minerală Valea Tisei Izvor de apă minerală Valea Săracilor Izvor de apă minerală Valea Dracului (nu se află pe teritoriul administrativ al oraşului) Pe teritoriul oraşului nu se suprapun situri natura 2000. În zona sudică trecând de trupul Carpitus cel mai apropiat sit natura 2000 dar care se află deja pe teritoriul judeţului Covasna este situl ROSPA0082 Munţii Bodoc Baraolt iar pe planul de încadrare în teritoriu se poate observa şi situl natura 200 ROSCI Tinovul Mohoş - Lacul Sf. Ana. În partea vestică a oraşului dar pe teritoriul comunei Tuşnad însă pe limita administrativă a oraşului Băile Tuşnad se regăseşte rezervaţia Piatra Şoimilor. REZERVAŢIA PIATRA ŞOIMILOR Yüklə 0,67 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||