Volumul II memoriu general
CARACTERISTICI GEOTEHNICE
Yüklə 0,67 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 2.1.3.ZONELE EXPUSE LA RISCURI NATURALE
- 2.2. RELAŢII ÎN TERITORIU
- 2.3. NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ
- 2.4 POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SOCIALE
- Vârsta Total Masculin Feminin
- MIŞCAREA MIGRATOARE A POPULAŢIEI
| CARACTERISTICI GEOTEHNICE
Oraşul Băile Tuşnad se situează într-o zonă în care se întâlnesc munţii Bodocului, munţii Harghita şi munţii Baraoltului, în versantul stâng al râului Olt. Această zonă reprezintă extremitatea sud-estică a lanţului vulcanic neogen în contact cu zona flişului intern creatic al Carpaţilor Orientali. Fundamentul este alcătuit din roci sedimentare ale flişului Carpaţilor Orientali, strate de Sinaia constituite din gresii cu diaclaze de calcit de vârstă cretacic, peste care s-au aşezat edificiile vulcanice de vârstă neogencuaternare. Vulcanismul neogen-cuaternar s-a desfăşurat în cadrul unor aparate cu activitate variată, preponderent explozivă, dar şi cu lungi perioade de activitate efuzivă şi de paroxism. În structura geologică a fost separat la partea inferioară alcătuită din produsele primei etape a vulcanismului desfăşurat în Panonian. La partea superioară sunt prezente ultimele etape de activitate vulcanică cu desfăşurare în Panonianul superior - Cuaternarul inferior. Produsele primei etape a vulcanismului sunt integrate în formaţiunea vulcano-sedimentară, care constituie baza edificiului vulcanic. Formaţiunea vulcano-sedimentară este alcătuită dintr-o alternanţă de roci piroclastice, depuse subacvatic sau subaerian, cu depozite epiclastice formate din fragmente de roci eruptive, depuse subacvatic. Aceste fragmente de roci eruptive sunt constituite din andezite piroxenice sau amfibolice, cu dimensiuni şi grade de rulare variate prinse într-o matrice de natură sedimentară cu frecvente procese de transformare (argilizare, limonitizare, sideritizare. Acumularea depozitelor vulcano-sedimentare, s-a produs sincron cu diferite momente efuzive sau explozive. A doua etapă eruptivă cuprinde manifestările care au avut loc în Panonianul sup.- Cuaternarul inf. În acest interval activitatea vulcanică se caracterizează prin dezvoltarea moderată a produselor explozive iar succesiunea erupţiilor a avut o desfăşurare complexă. Activitatea a început prin erupţii de andezite amfibolice şi a continuat cu erupţii de andezite cu amfiboli şi piroxeni şi andezite cu piroxeni. Adâncimea de îngheţ este la -1,10 m, adâncimea minimă de fundare fiind de – 1,20 m. Terenul de fundare prezintă indici calitativi - geotehnici şi caracteristici fizico - mecanice, având valori normale pentru tipurile de roci componente reprezentative. Zona oraşului Băile Tuşnad se încadrează în zona seismică de calcul "E", Ks = 0,12 şi perioada de colţ Tc = 0,7. Conform STAS 6054-85 adâncimea de îngheţ este de 1,10 metri. FAUNA Este formată din păduri de răşinoase, elementele dominante fiind bradul şi molidul întrerupte de întinse pajişti montane secundare, mai ales în zonele defrişate şi din păduri de amestec fag şi molid. Fauna este şi ea variată ca în toate pădurile montane ale ţării. Dintre animalele cele mai des întâlnite sunt: lupul (Canis Lupus), cerbul carpatian (Cervus Elaphus Carpaticus), mistreţul (Sus Scrofa), ursul carpatin (Ursus Aeetos), vulpea (Vulpes vulpes), veveriţa (Lutra vulgaris), bursucul (Melis melis), dihorul (Putorius putorios), iepurele (Lepus europeanus), etc. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte (Picorides Tridactylus alpinus), cucul (Cuculus canarus), corbul (Conus corat), etc. Trăiesc de asemenea numeroase specii de reptile, precum: vipera (Vipera berus), şopârla de munte (Lacerta vivpera), iar în apele repezi de munte trăiesc păstrăvul indigen (Salmo trutta forio) şi păstrăvul fântânel (Selvehinus fontinalis). SOLUL Cele mai răspândite fiind solurile brune şi brune acide (datorită degajării bioxidului de carbon), precum şi solurile litomorfe (calcare şi dolomite) existente pe versanţii munţilor din jur. Succesiunea litologică este alcătuită în general din argile fine şi nisipuri argiloase respectiv pietrişuri. 2.1.3.ZONELE EXPUSE LA RISCURI NATURALE Riscuri naturale: În cadrul oraşului Băile Tuşnad se pot identifica zone care ocazional sunt inundate de apele curgătoare. Aceste două zone se situează în valea râului Olt conform planşei Situaţie Existentă Disfuncţionalităţi. Este important ca la amplasarea noilor construcţii să se aibă în vedere acest lucru. Aceste zone cu pericol de inundaţii se situează adiacent râului Olt (în partea sudică a localităţii pe latura stângă a râului Olt). Zonele inventariate cât şi suprafaţa lor, care ocazional sunt inundate de apele curgătoare, sunt reprezentate pe planşa de analiză a situaţiei existente. În cazul pârâurilor şi râurilor se interzice modificarea albiei acestora prin lucrări de terasament sau construcţii, defrişarea vegetaţie de pe marginea pârâurilor. Aceste modificări sunt permise doar în cazul când acestea devin necesare pentru protejarea localităţii de inundaţii doar pe bază de studii şi proiecte de specialitate. Inventarierea şi delimitarea zonelor cu riscuri naturale, în principal suprafeţe supuse periodic inundării şi suprafeţelor cu alunecări de teren se inventariază şi se delimitează cu factorii locali şi judeţeni interesaţi pe baza :
Cauzele producerii dezastrelor:
Efecte
- cutremure de pământ: conform zonelor de intensitate seismică - inundaţii calea viiturii, zonă frecvent inundabilă, zonă potenţial inundabilă - alunecări de teren conform potenţialului de producere, respectiv zone cu potenţial scăzut de alunecare, mediu şi ridicat În zona teritoriului oraşului Băile Tuşnad se recomandă ca înaintea stabilirii definitive a amplasamentelor destinate obiectivelor noi să se recurgă la studii de amplasament din care să reiasă următoarele: - dacă există sau nu izvoare de apă minerală carbogazoase sau mofete de CO2 uscat în incinta zonei sau în împrejmuirile acesteia - gradul de degradare al terenului în urma eroziunii provocate de agresivitatea naturală combinată cu acţiunea apelor de suprafaţă provenită din izvoarele de amonte şi precipitaţii - dacă există pericolul producerii unor alunecări de teren - date despre comportarea în timp a construcţiilor existente în vecinătatea zonei 2.2. RELAŢII ÎN TERITORIU Oraşul Băile Tuşnad este integrat în circuitul căilor rutiere ale ţării prin DN 12 pe direcţia sud nord şi prin legătura feroviară Braşov-Miercurea-Ciuc –Ciceu. Este situată în partea de sud a judeţului Harghita şi perimetral se învecinează cu comuna Tuşnad. Conform evidenţelor cadastrale oraşul Băile Tuşnad are în administrare o suprafaţă de 189 ha. Suprafaţa teritoriului administrativ pentru oraşul Băile Tuşnad a fost preluată de la Oficiul judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie a judeţului Harghita precum şi hotarul dintre oraşul Băile Tuşnad şi comuna Tuşnad. Accesul în localitate este uşor, având legătură rutieră şi feroviară de importanţă judeţeană şi naţională magistrala 316 Braşov – Deda - Războieni. Calea principală de circulaţie carosabilă a localităţii este DN 12 din care se ramifică restul străzilor . Accesul dinspre Miercurea Ciuc se realizează pe DN 12 şi se află la 32 km sud de Miercurea-Ciuc, 37 km nord de Sfântu Gheorghe, 67 km de Braşov şi 35 km de Baraolt. În ceea ce priveşte starea actuală a drumului DN12 este în stare foarte bună lucrările de reabilitare ale drumului fiind terminate de curând însă străzile componente necesită lucrări de reabilitare şi întreţinere. Îmbunătăţirea stării de viabilitate se propune a se realiza prin consolidarea şi amenajarea drumurilor componente. 2.3. NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ Structura dezvoltării economice a orașului se configurează în funcție de ponderea și performanțele ramurilor de activitați, a sectoarelor principale: sectorul primar(agricultura și silvicultură), sectorul secundar(industria), sectorul terțiar(servicii, comerț, turism, financiar-bancar, etc.), Scopul creșterii și al dezvoltării economice este creșterea nivelului de trai. Situația economică este determinată mai ales de societăți în domeniul turismului, alimentația publică, comerț, alte servicii. Datorită aşezării geografice a oraşului în apropierea de două oraşe Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe existenţa căilor de acces de importanţă naţională, a unui potenţial natural existent a influenţat în mod pozitiv dezvoltarea economică a oraşului. Oraşul Băile Tuşnad a fost declarat oraş în 1968 la împărţirea teritorial administrativă a ţării, este o localitate cu profil mixt însă ponderea cea mai mare o au funcţiunile balneare şi de turism. Practic în cadrul oraşului nu mai există zone industriale. În jurul oraşului există un important potenţial forestier, legat de un ecosistem valoros ca floră şi faună, posibil de exploatat turistic sau economic. În data de 10.02.2011 s-a semnat contractul nr.1216/10.02.2011 aferent cererii de finanţare a proiectului „Ridicarea staţiunii Băile Tuşnad la rang naţional în domeniul turismului, prin conectarea resurselor şi produselor turistice într-un sistem unitar şi promovarea acestora pe piaţa turistică din România”, cod SMIS 18644, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul Major de Intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor de marketing specifice. Prin promovare se doreşte ca sectorul turistic să contribuie la creşterea economică a oraşului, înfiinţarea de noi locuri de muncă, iar prin turism sprijinirea consolidării identităţii proprii a zonei turistice Băile Tuşnad. Băile Tuşnad s-a format de-a lungul celor 44 de izvoare naturale prezente aici. Din numărul mare de surse de apa, care alimentează punctele de tratament, doar 6 sunt amenajate şi folosite, din care izvoarele Stănescu, Mikes, Apor şi Ileana sunt cele folosite pentru curele externe. În rest, cei care îşi doresc un tratament natural, pot opta pentru unul dintre centrele disponibile, în care se tratează diverse afecţiuni, cum sunt cele cardiovasculare, digestive, endocrine, urinare şi nervoase. Posibilităţile pe care le oferă complexele de tratare de aici sunt următoarele: masaj reflex, băi, cură internă cu ape minerale, magnetoterapie, băi galvanice, gimnastică medicală, cure de băi carbogazoase calde, împachetări cu parafină, terapii în apă, fizioterapii etc. În plus, reconfortarea psihică este asigurata aici de un bioclimat tonic, bogat în ioni negativi şi în aerosoli.
Tipuri de proceduri :
Factori naturali de cură:
Compoziţia resurselor minerale:
Prin cură interna se pot trata afecţiuni digestive, gastrite hipoacide, precum şi hepato-colecistite cronice, boli metabolice şi neuro endocrine. Prin cura externă băile sunt recomandate în afecţiuni cardiovasculare, tulburări circulare, reumatice şi nevroza astenică sau de suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor. Staţiunea Băile Tuşnad dispune de mai multe baze de tratament, unde se efectuează băi carbogazoase calde, aplicaţii cu parafină, hidroterapii şi fizioterapii, gimnastică medicală, electroterapie. De exemplu baza de tratament al complexului Tuşnad este dotat cu 40 de vane şi poate cura 800 de pacienţi pe zi. Bazinul în aer liber este alimentat de apele Izvorului Băilor. Profilul economic general Factorii economici pentru Băile Tușnad: -turism (balnear) -comerț - servicii -sport și agrement -agriculutră -industrie Turism Oraşul Băile Tuşnad dispune în prezent de şase hoteluri în funcţiune, 60 de vile respectiv 152 case de vacanţă. Hotel"Fortuna"*** Hotel"Tuşnad"** Hotel"Ciucaş"*** Hotel"O3zone"**** Complexul hotelier Ana *** Hotel Sara *** Complexul hotelier Fortuna dispune de 10 camere duble, un apartament de lux cu jacuzzi şi un apartament cu doua camere dispuse pe trei nivele cu un total de 26 de locuri. Hotel Tuşnad cu 212 locuri de cazare repartizate in 85 de camere. Hotel Ciucaş din Baile Tuşnad dispune de cazare în camere sau apartamente de 3*, baza de tratament şi wellness, restaurant şi bar, precum şi sala de conferinţe. Hotelul Ciucaş dispune de 238 locuri de cazare, structurate in 103 camere duble, 13 apartamente si 3 apartamente de lux. Complexul hotelier O3zone are în dotare 117 camere din care 91 camere twin, 20 camere matrimoniale, 5 apartamente şi 1 apartament de lux, toate clasificate la 3 stele. Complex Anna este o unitate de cazare nouă, care este amplasată lângă şoseaua principala în imediata apropiere de centrul staţiunii Băile Tuşnad. Complexul dispune de 60 de locuri de cazare împărţite în camere cu pat matrimonial***+, camere cu două paturi*** şi camere cu două paturi . Camerele au o privelişte deosebită spre Stânca Şoimilor. Complexul dispune de parcare proprie, televiziune prin cablu, terasă cu o capacitate de 100 de locuri, două săli de restaurant având o capacitate de 140 de locuri din care o sală se poate transforma în sală de conferinţă. Cele două hoteluri mai jos amintite sunt închise la ora actuală însă trebuie amintit faptul că nu merită să se schimbe destinaţia acestor clădiri acestea putând funcţiona şi pe viitor ca hoteluri în urma clarificării situaţiei financiare respectiv găsirea de noi investitori. Hotel"Onix"** Hotel"Astoria"** Hotel Onix clasificat la categoria doua stele are o capacitate de 72 de locuri, având camere cu 2 paturi şi apartamente cu grup sanitar propriu. Hotel Astoria clasificat la categoria două stele cu o capacitate de 74 de locuri în 34 de camere duble, are legătură directă cu Baza de tratament printr-un tunel de trecere, cu centrală termică proprie, ce asigură apa caldă şi căldura conform normativelor legale şi clasificării. Hotelul Astoria clasificat la ** are camere cu 2 paturi şi 3 apartamente cu grup sanitar propriu. Din aspectele negative din punct de vedere al dezvoltării economice au fost închiderea restaurantului Tulipan, a ştrandului termal, al cofetăriei Veveriţa, respectiv vilele 20 şi 11. Pentru acestea ar trebui găsite noi surse de finanţare pentru reabilitare şi funcţionarea lor. Dintre aspectele pozitive trebuie amintit că consiliul local a retrocedat numeroase vile car au fost reabilitate şi înnoite fapt ce se poate vedea în dezvoltarea localităţii. AGRICULTURA Având în vedere climatul depresionar intramontan, agricultura ca potenţial de dezvoltare economică, oferă posibilităţi reduse atât ca extindere a activităţii cât şi în asigurarea de locuri de muncă stabile, pentru a putea fi considerată ramură în dezvoltarea economică viitoare. Conform evidenţelor cadastrale oraşul Băile Tuşnad are în administraţie o suprafaţă de teren de 189,00 ha. Suprafaţa teritoriului administrativ pentru oraşul Băile Tuşnad a fost preluată de la Oficiul judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie a judeţului Harghita. Suprafaţa administrativă reprezintă şi suprafaţa intravilanului. Suprafaţa totală a teritoriului administrativ al oraşului Băile Tuşnad este de 189,00 ha din care: - arabil 2 ha - fâneaţă 15 ha - păşuni 11 ha - pădure 54 ha - alte terenuri 161ha din care: - ape 6ha - drumuri şi căi ferate 14 ha - construcţii 86 ha - neproductiv 1 ha Suprafaţa total agricolă deţine o pondere de 14,81% din total. Structura terenului agricol evidenţiază următoarele aspecte: - total teren agricol 28 ha din care: - arabil 2 ha - păşuni 11ha - fâneaţă 15ha Suprafaţă totală alte terenuri 85,19%. Suprafaţa fondului forestier este de 28,57%. În structura terenurilor agricole se evidenţiază următoarele aspecte:pajiştile naturale (păşuni şi fâneţe) domină în structura teritoriului agricol cu o pondere de 92,86%. În cadrul oraşului nu există efective de animale importante acest aspect arătând că nici această ramură nu poate fi considerată în dezvoltarea economică viitoare. Specii de animale oraşul Băile Tuşnad - Număr. - Ovine 0 buc - Caprine 0 buc - bovine 0 buc - vaci 0 buc - porcine 3 buc - cabaline 2 buc - măgari 1 buc - iepuri 0 buc - păsări 0 buc - familii de albine 0 buc INDUSTRIA În cadrul oraşului nu există unităţi industriale. În cadrul oraşului funcţionează o serie de societăţi comerciale cu diferita activităţi. Ady-Betty SRL – transport mărfuri Armo Eximp SRL - restaurant Aviprodcom SRL - creşterea păsărilor Baumax-Com SRL - intermedieri material lemnos, materiale de construcţii Beti-Tuscom SRL - restaurant Blue Media Studio SRL - servicii Bratush Tour SRL - activităţi de închiriere Castor instal SRL - construcţii HB Hotels - hotel Com-Camelia SRL - comerţ Comtur Cipriadi - comerţ Decorland SRL - activităţi fotografice Dobai Prod Com SRL - fabricarea pâinii Dragonsoft SRL - construcţii Dou-Quality SRL - comerţ East Gate SRL - turism Euro Medical Tours SRL - bar Euroinvest-Pharm SRL - comerţ, farmacie Fitnees Center SRL - produse patiserie Forhaz SRL - construcţii Fortuna Grand Pik 8 SRL - hotel General Aqua SRL - restaurant Iris Tourism SRL - hotel Jamaro SRL - comerţ Lala Com Turism SRL - comerţ Molnar Tur Tuşnad SRL - cazare Nagy Com SRL - comerţ Negativ SRL - comerţ Noemi Art SRL - manufactură Olt- S.T. SRL - hotel Osvath Trust SRL - hotel Ritz Tour SRL - cazare Robist SRL - comerţ Rom Construct SRL - construcţii Silver Partner SRL - bar Sobatus SRL - contabilitate Sylvania Tours SRL - hotel Sze-Nor-Net SRL - servicii Tusnad SA - hotel Unisting SRL - servicii Se poate observa că funcţiunea de deservire este destul de bine dezvoltată. TURISMUL Poziţia geografică cu o accesibilitate uşoară situat pe o cale rutieră de importanţă naţională, regională , valorile de patrimoniu construit şi natural atât din interiorul oraşului cat şi din împrejurimile sale, dar şi tradiţiile culturale cu rol identitar major(tradiţia apei minerale, a tratamentului balnear) reprezintă avantaje decisive ale oraşului in competiţia intre localităţi-staţiuni pentru atragerea turiştilor şi găzduirea evenimentelor. Existenţa unei infrastructuri balneare şi sportive in reconstrucţie-extindere, dar şi proximitatea unor destinaţii turistice renumite pe plan naţional şi internaţional amplifică atractivitatea evenimentelor (festivaluri, competiţii sportive) organizate in oraş. În acest fel, turismul clasic ( balnear, cultural, urban, rural, montan) şi turismul specializat cu caracter sportiv, de evenimente, studii) se susţin şi se impulsionează reciproc. Turismul pentru tratament balnear Turismul pentru tratament balnear are cea mai mare tradiţie şi cel mai mare număr de turişti. Are cele mai mari şanse de dezvoltare, date fiind varietatea resurselor (ape minerale diverse, mofete, solfatare, nămol de turbă) şi bogăţia lor. Pe plan local şi regional există localităţi cu potenţial de dezvoltare în acest gen de turism, unele fiind chiar cu tradiţie aşa cum le arată şi numele. Promovarea eco - turismului în toate zonele care să aducă venituri fără să afecteze negativ peisajul natural şi care să încorporeze valorile culturale şi tradiţionale ale regiunii. Exploatarea favorabilă a beneficiilor oferite de peisajul deosebit de valoros din cadrul oraşului precum şi din împrejurimi. Turismul montan dispune de largi posibilităţi de dezvoltare, îndeosebi pentru practicarea sporturilor de iarnă şi a drumeţiei montane. Dezvoltarea unor trasee de schi fond, pârtie de bob, schi alpin sau patinoar deschis toate acestea ar revigora turismul din zonă. Turismul de tranzit se localizează pe principalele artere de circulaţie ce traversează judeţul, astfel că cele mai importante localităţi situate pe principalele fluxuri de circulaţie devin centre ale turismului itinerant – Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc,Gheorgheni.
Disfuncţionalităţi: - lipsa relansării turismului în concordanţă cu cerinţele ocupării eficiente a forţei de muncă excedentare - neprelucrarea materiilor prime din zonă pe plan local - neexploatarea eficientă a valorilor naturale pentru turism - nevalorificarea potenţialului natural de pe teritoriul oraşului 2.4 POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SOCIALE La data de întocmirii prezentei documentaţii conform datelor transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică şi a datelor deţinute de Consiliul Local Băile Tuşnad conform recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2011 populaţia stabilă a oraşului Băile Tuşnad era de 1641 locuitori. Populaţie totală – masculin/feminin comune şi sate Denumire Total Masculin Feminin Oraşul Băile Tuşnad 1641 765 876 Numărul populaţiei stabile pe grupe de vârstă este următoarea: Vârsta Total Masculin Feminin 0 - 4 ani 68 37 31 5 - 9 ani 108 54 54 10 - 14 ani 108 48 60 15 - 19 ani 71 33 38 20 – 24 ani 88 39 49 25 – 29 ani 108 54 54 30 -34 ani 109 55 54 35 -39 ani 124 61 63 40 – 44 ani 137 67 70 45 – 49 ani 79 35 44 50 – 54 ani 113 53 60 55 – 59 ani 124 54 70 60 – 64 ani 105 45 60 65 – 69 ani 95 44 51 70 – 74 ani 78 38 40 75 – 79 ani 56 22 34 80 – 84 ani 48 19 29 Peste 85 ani 22 7 15 MIŞCAREA MIGRATOARE A POPULAŢIEI Populaţia stabilă după etnie: Oraşul Băile Tuşnad Total Români Maghiari Romi Altă etnie Nedeclarată 1641 104 1463 28 3 43 Componenţa etnică evidenţiază următoarele aspecte: 89,15% maghiari, 6,34% români şi 1,71% de etnie Romă , 0,18% altă etnie şi 2,62% de etnie nedeclarată. Componenţa confesională a oraşului Băile Tuşnad Ortodocşi (6.94%) Romano-catolici (82.44%) Reformaţi (5.36%) Necunoscută (2.74%) Altă religie (2.49%) Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia oraşului Băile Tuşnad se ridică la 1.641 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.728 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (89,15%). Principalele minorităţi sunt cele de români (6,34%) şi romi (1,71%). Pentru 2,62% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (82,45%), dar există şi minorităţi de ortodocşi (6,95%) şi reformaţi (5,36%). Pentru 2,74% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională. Evoluţie istorică:
Yüklə 0,67 Mb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
a 100 m de la Hanul „Moara la Făgădău” se află un popas turistic şi un podeţ suspendat peste râul Olt. După ce traversaţi podeţul, poteca continuă paralel cu râul Olt şi trece pe lângă fostul baraj şi lac de acumulare, ajunge la izvorul de apă minerală de la Carpitus, de unde continuă spre bazinul neamenajat de apă mezotermală, trecând pe lângă „Piatra Găurită”, o stâncă străpunsă de apa râului Olt, care este considerat monument al naturii. Traseul ce urmează cursul râului Olt, trecând pe lângă ruinele cetăţilor Vapa şi Stânca Şoimilor (Bixad) se poate parcurge atât pe jos cât şi cu bicicleta.
upă traversarea podului de peste râul Olt, drumul se bifurcă, spre dreapta, apoi drumul continuă spre Rezervaţia Naturală Protejată Piatra Şoimilor (traseul nr.3), în direcţia stângă trecând pe lângă Camping, şi izvorul de apă minerală „Tineretului”, traseul continuă prin pădure şi se termină cu clădirea special amenajată pentru mofetă. Mofeta, reprezintă emanaţii de dioxid de carbon şi constituie o trăsătură specifică regiunilor vulcanice, unde gazele ce apar la suprafaţă au peste 85% (uneori 98%) dioxid de carbon.
n imediata vecinătate a oraşului Băile Tuşnad, se află Rezervaţia Naturală Protejată Piatra Şoimilor (cu o suprafaţă de doar 1,5 hectare) ce se încadrează în lanţul eruptiv al Munţilor Harghitei de Sud şi este situată pe versantul estic al conului Muntelui Pilişca (824 m altitudine), cu aflorimente de andezite (rocă vulcanică) sub formă de turnuri şi se înălţă deasupra zonei cu 50-60 metri.
upă traversarea podului de peste râul Olt, drumul se bifurcă, spre stânga putem ajunge la camping şi la mofetă (traseul nr. 2), iar spre dreapta, unde sunt amplasate şi 2 panouri informative, continuă traseul marcat cu triunghi roşu, care urcă spre Piatra Şoimilor. Marcajul, după numai 25 metri, traversează drumul forestier (traseul cu nr. 4), trece pârâul Corbului şi urcă pe 18 serpentine pe versantul abrupt al Pietrei Şoimilor.
raseul (cca. 10 km) porneşte din localitatea Tuşnadul Nou, parcurgând porţiuni de poiene şi păduri, trecând pe la poalele Rezervaţiei Naturale Piatra Şoimilor ajungând pe malul Oltului în Băile Tuşnad de unde continuă prin traversarea podeţului suspendat peste Olt şi ajunge până în Comuna Bixad (traseu nr.1).Acest traseu cicloturistic a fost amenajat pentru a lega judeţele Harghita şi Covasna prin „Drumul Apelor Minerale", acest fapt reprezentând prima iniţiativă de acest gen în România. Fundaţia pentru Parteneriat împreună cu Asociaţia de Turism şi de Ocrotirea Naturii (ATON) au făcut primii paşi pentru ca această iniţiativă să devină realitate. Existenţa sutelor de băi şi a miilor de izvoare de apă minerală cu efecte curative a constituit o bază perfectă pentru crearea unui astfel de drum.
raseul (de curând amenajat) porneşte din locul descris la traseul nr. 5. După un urcuş de o oră, pe o potecă marcată cu triunghi albastru trecem pe lângă popasul turistic amenajat, apoi ajungem la Stâncile Turnuri unde există un punct de belvedere. De aici putem admira priveliştea oferită de staţiune, de defileul Oltului şi de masivul Ciomat.
a ieşirea dinspre nord a staţiunii Băile Tuşnad, după 1,25 km - spre Miercurea-Ciuc, din şosea pleacă în dreapta un drum forestier străjuit de plopi, drumul forestier Vârghiş. După cca. 2 km drumul traversează valea pârâului, iar după 750-800 m, spre stânga, pleacă drumul forestier Haramul Mare, care urcă până în valea pârâului Veress. De la bifurcaţie spre dreapta traseul, marcat cu triunghi galben, ajunge după 250 m într-o mică poiană.
arcajul linie albastră urmăreşte şoseaua până la benzinărie, de unde urcă spre dreapta spre “Vila nr 52”. Pe marginea pădurii începe poteca care urcă pe marginea pârâului Cetăţii printre stănci. După un urcuş abrupt de cca. 50 de minute ajungem la o bifurcaţie, în care urmăm poteca din stânga, cea marcată (de curând amenajată de către Asociaţia Eco Club Alpin – Harghita). După alte 15 minute ajungem la marginea platoului Vârfului Cetăţii, la drumul vechi care urcă pe acesta. Aici din poteca turistică marcată cu linie albastră se desprinde spre stânga poteca marcată cu punct albastru, pe care, în decurs de 15 minute, putem ajunge la Vf. Cetate. După ce ne întoarcem în şa, continuăm drumul pe poteca marcată cu linie albastră. După 150 m, în stânga, întâlnim drumul ce urcă de la pârâul Tisei. Mai departe urcăm prin pădure spre sud, în şaua dintre vârfurile Ciomatului. După 8-10 minute traseul trece peste pârâul Cetăţii şi coteşte spre sud-est. Urcuşul este din ce în ce mai abrupt, cea mai dificilă porţiune fiind cea dintre Vf. Surduc şi Ciomatul Mare. Poteca ajunge în poiana din şaua dintre vârfuri, unde se întâlneşte cu poteca marcată cu cruce roşie care urcă din Băile Tuşnad. De aici drumul coboară până în poiana şi craterul Mohoş unde se află şi Tinovul Mohoş, apoi de la barieră, unde se află cabana şi campingul, coborâm în crater unde se află Lacul Sfânta Ana.
ste primul traseu marcat din Băile Tuşnad. Traseul turistic porneşte din mijlocul staţiunii, trece prin centrul oraşului, pe lângă izvoarele Mikes şi Apor şi ajunge la marginea pădurii.
e marginea din dreapta a pârâului Comloş traseul marcat cu cruce roşie urcă poteca ce este formată din nu mai puţin de 32 de serpentine. Traseul porneşte din locul descris la traseul nr. 9. Din punctul în care cele două trasee se despart traseul marcat cu cruce roşie urcă 3,2 km pe nişte serpentine foarte strânse până la şaua dintre Ciomatul Mare şi Ciomatul Mic.