Ziua I ziua I 1 Cuvânt introductiv Importanța unui Parteneriat transparent și durabil al Guvernului cu administraţia publică locală locațIA: Sala Alexandru Ioan Cuza 2

Vasile Dincu

Îmi cer scuze că îmi dau cuvântul mie...

În închiderea acestei sesiuni de deschidere, aş vrea să spun câteva lucruri. M-a ajutat domnul prim-ministru, pentru că a făcut o trecere prin agenda..., prin temele cele mai importante pe care le propunem noi în cadrul acestui forum. Aş vrea să spun însă câteva lucruri care cred că ţin tot de poziţia noastră faţă de o serie de probleme ale administraţiei locale, în primul rând, şi despre modul în care vreau să înţelegeţi că înţelegem noi înşine colaborarea şi parteneriatul cu administraţia publică locală.
În primul rând, de ce ne-am gândit să organizăm acest forum? Nu e un forum în care să ne prezentăm realizările, deşi pregătisem şi un speech destul de lung cu efortul nostru de simplificare administrativă - un efort remarcabil pe care l-aţi constatat şi dvs şi pe care îl constată şi opinia publică -, nici să spulberăm miturile legate de absorbţie zero sau alte lucruri. Cred că, pe ateliere, miniştrii guvernului, cărora le mulţumesc că au acceptat să vină lângă noi, vor fi prezenţi şi vor răspunde cu eficienţă şi la întrebările dvs practice. În primul rând, noi am gândit şi gândim cu adevărat o guvernare deschisă. Încercăm, prin ceea ce facem, să luăm punctul de vedere al opiniei publice, punctul de vedere al cetăţenilor. Încercăm, şi este un proiect al nostru, să construim o guvernare eficientă. Acum, atunci când vorbim despre guvernare eficientă există cel puţin două moduri de a calcula eficienţa unei guvernări. Poţi să calculezi eficienţa unei guvernări în funcţie de proiectele pe care ţi le-ai propus. Dar proiectele pe care şi le propune guvernul pot să fie şi greşite, câteodată. 
Nu întotdeauna guvernul are dreptate. De aceea, este important să vedem şi punctul celălalt de vedere, acela al oamenilor. Ce cred oamenii despre asta, în ce măsură ei sunt satisfăcuţi de eficienţa guvernamentală. Şi noi, prin dvs, încercăm să luăm acest aspect, să cuantificăm acest aspect. Apar contradicţii - şi vă spun o contradicţie care a apărut aici încă de la început, în care guvernul trebuie să fie mediator, trebuie să vină cu o politică de echilibru. Ce facem, de exemplu, cu satul românesc, cu colectivităţile locale din zona rurală? Dacă privim discursul unui eficient primar, sau preşedintelui Asociaţiei Municipiilor din România - şi care are dreptate când spune că dezvoltarea se produce la oraş; e adevărat, dezvoltarea se produce la oraş -, atunci ar trebui să abandonăm comunităţile rurale. Ce facem cu domnul Draghici atunci, care, pe bună dreptate, ne cere un fel de autonomie rurală finanţată exclusiv de către stat, nu neapărat organizată sau orientată spre a construi proiecte de dezvoltare? Pe de altă parte, cum să construieşti proiecte de dezvoltare eficiente atunci când nu ai resurse? Deci, la toate aceste întrebări guvernul trebuie să răspundă, şi nu este uşor de răspuns. De aceea, vrem să ne vede, cu dvs şi să lucrăm împreună la o guvernare partenerială. E adevărat, eu cred că timp de 26 de ani guvernele centrale au rămas datoare guvernării locale. Nici n-am teoretizat, nici n-am conceptualizat foarte bine până acum ce înseamnă o guvernare locală, cum folosim puterile locale, cum respectăm puterile locale şi cum le oferim independenţă şi autonomie. 
Discursurile preşedinţilor de organizaţii ale primarilor sunt relevante în acest sens şi este important, noi le luăm în calcul. Pe de altă parte, eu cred că în ultima vreme este necesar... s-a născut o dezbatere importantă legată de dezvoltare. Şi este important să vedem în ce măsură administraţia locală şi administraţia centrală pot participa la dezvoltare, pot fi actori importanţi ai dezvoltării. Ideea că numai mediul privat dezvoltă România nu este una care să poată fi susţinută până la capăt. E adevărat, mediul privat susţine dezvoltarea economică, susţine crearea PIB-ului şi a bugetului, dar la dezvoltare sunt mult mai mulţi actori şi o dezvoltare sistematică, planificată, pe care încercăm s-o orchestrăm noi în acest moment, nu poate fi făcută fără administraţie. 
Pe de altă parte, s-a încheiat un mandat al administraţiei locale şi am vrut ca în acest moment, când se deschide un nou ciclu pentru administraţia locală, iar în toamnă şi unul pentru administraţia centrală, când va veni un nou guvern şi un nou parlament, să aducem câteva instrumente, strategii pe care noi le lansăm cu ocazia acestui forum, proiecte de legi, proiecte de ordonanţe şi alte sisteme de planificare, încă de la început să ştim despre ce vorbim. Ce poate să pună guvernul la dispoziţia administraţiei locale în acest moment. Şi aici mă gândesc la faptul că cele mai multe dintre cererile domnului Drăghici, de exemplu, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, legate de statutul primarilor, de competenţe, incompatibilităţi şi alte lucruri, sunt rezolvabile, şi le-am trecut deja prin discuţia cu societatea civilă, prin modificările pe care le aducem funcţiei publice. Este strategia legată de funcţia publică; a fost prezentată deja public, este în acest moment în avizare şi în câteva săptămâni va fi lansată printr-un proiect de lege. 
De asemenea, o altă parte din aceste probleme sunt şi vor fi rezolvate prin proiectul unui nou Cod administrativ şi un nou Cod de procedură administrativă. Este în curs de elaborare, avem o echipă şi în septembrie vom prezenta în guvern şi societăţii Codul administrativ al României - sper ca în luna octombrie să-l putem prezenta parlamentului -, prin care urmărim reducerea şi simplificarea legislaţiei, eliminarea prevederilor legale paralele sau contradictorii, îmbunătăţirea prevederilor legale actuale. Este vorba de codificarea integrală a 18 legi care guvernează administraţia centrală şi locală. Credem că este un pas important ca şi Codul de procedură administrativă a României, care reglementează principiile care guvernează procedura administrativă, clarifică concepte, termeni, instituţii şi proceduri... E adevărat, aş putea să spun că în ultima vreme noi, ca reprezentanţi ai puterii centrale, putem recunoaşte că există o serie de deficienţe pe care nu am reuşit să le rezolvăm în cele nouă luni, sau opt luni de când suntem la guvernare. Ceea ce spuneau preşedinţii, mai ales în zona municipiilor sau oraşelor mai mici, care deservesc comune din zonă, poate fi reglementat şi poate fi sprijinit legislativ prin accelerarea unei proceduri legate de zonele metropolitane, mult mai eficientă decât cele care există în acest moment. Deci, vrem să intensificăm şi să stimulăm colaborarea în asociere şi parteneriat local. De multe ori, dvs primarii spuneţi că sunteţi prea mici pentru proiectele mari, dar oamenii care se unesc, care se asociază pot face şi proiecte mari. /Pe lângă/ această unire a UAT-urilor, vine şi guvernul, şi va veni întotdeauna şi guvernul cu o parte, cu o participare, pentru ca să existe resurse destule pentru un proiect mai mare. Vrem, de asemenea, şi aici ne interesează foarte mult, să organizăm târguri şi burse de proiecte. Vrem să vedem cum funcţionează colaborarea descentralizată. Vrem să facem schimburi de formule, de poveşti de succes, de proiecte care vin din interiorul administraţiei locale. Administraţia locală este de foarte multe ori mult mai creativă decât administraţia centrală, mult mai inovativă decât administraţia centrală, şi noi vom stimula asta şi vom premia acest lucru în viitor.
Vrem, de asemenea, să luăm în calcul ceea ce se întâmplă în... Au invocat colegii noştri de la asociaţiile comunelor sau ale municipiilor experienţa lor europeană. Sigur, acolo se întâmplă asta. Vrem, de asemenea, să luăm în calcul planurile de acţiune locală sau regională, strategiile pe care le aveţi atunci când facem strategiile naţionale. Nu se poate merge numai integrându-vă dumneavoastră în strategiile pe care le facem noi, la nivel naţional. Noi am luat, şi în Strategia de Dezvoltare Teritorială, şi în alte strategii pe care o să le prezentăm la acest forum - Strategia locuirii, de exemplu, sau strategiile legate de Codul urbanismului -, foarte multe experienţe şi observaţii din teritoriu în aceste luni, şi ne sunt importante, s-au transformat în principii generale, pe care le vom aplica peste tot. Vrem, de asemenea, să simplificăm cât mai mult. Am vrut să vorbesc mai mult despre asta acum, dar, fiindcă suntem destul de întârziaţi, n-o să mai dezvolt acest subiect. Se va dezvolta, probabil, în ateliere. 
Ne-am luptat de la începutul guvernării noastre să simplificăm cât mai mult administraţia, pentru că, simplificând administraţia, simplificăm şi viaţa oamenilor. Am făcut un prim efort, aţi văzut ultimele ordonanţe de urgenţă sau proiecte de lege legate de simplificare. Cu ajutorul dumneavoastră - noi, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, suntem aproape şi colaborăm foarte bine cu asociaţiile -, vă provoc să lansăm în septembrie un proiect de 100 de măsuri de simplificare administrativă în ceea ce priveşte administraţia locală. Putem să găsim, am colecţionat deja foarte multe din cererile dumneavoastră şi le vom transforma în elemente de simplificare administrativă. Cred că aici putem să facem foarte mult pentru oameni şi pentru ca să schimbăm ceva acolo unde nu există, în acest moment, destul pragmatism.
Apoi, problema echităţii. E adevărat, sistemul de salarizare este în acest moment inechitabil. Aţi văzut, am făcut un prim efort cu o ordonanţă de urgenţă pentru a aduce un minim echilibru şi a promova două urgenţe care până la urmă ţin şi de administraţia publică locală. Contractualii din domeniul învăţământului sau din domeniul sănătăţii fac parte, până la urmă, din aceeaşi problemă a administraţiei locale. Există o diferenţă între salarizarea de la centru şi salarizarea din teritoriu, şi o să încercăm să facem într-o nouă lege, într-un proiect viitor de lege, pe care-l vom lăsa probabil moştenire unui guvern rezultat altfel. Încercăm să găsim soluţii, dar totul se poate face numai în limita resurselor pe care le avem în acest moment. Şi acesta este un lucru pe care cred că dumneavoastră îl înţelegeţi. Noi înţelegem că în acest moment există încă incoerenţă legislativă, că există o transferare a unor responsabilităţi financiare şi decizionale primăriilor sau consiliilor judeţene, fără să se fi alocat sume pentru toate acestea. Şi încercăm să reparăm toate aceste lucruri. Nu vrem să creăm responsabilităţi în plus pentru primari în domenii în care funcţionează instituţiile publice, de exemplu - sănătate, protecţie socială -, fără a aloca resurse. Încercăm să reparăm toate aceste lucruri. Le avem în proiect şi o să le discutăm şi la acest forum. Preiau o idee pe care primit-o aici; este şi una dintre ideile noastre şi o vom dezvolta cât se poate în viitor - ideea unor centre de dezvoltare zonale. E adevărat, avem un deficit de expertiză în administraţia locală, avem şi un deficit de personal în administraţia locală. Prin modificările la 215 vom crea criterii mult mai clare şi standarde de cost pentru funcţiile din administraţia publică, aşa încât nu va mai exista acest aleatoriu sau acest hazard moral care funcţionează de multe ori fiindcă s-au acumulat legi şi privilegii pentru unele tipuri de funcţionari. 
Încercăm, de asemenea, pactul naţional de parteneriat pe care ni-l propuneţi, domnule Drăghici. Îl analizăm, în vom discuta aici şi cu siguranţă că îşi va găsi un ecou în ceea ce priveşte activitatea noastră şi parteneriatul. Dar, dincolo de asta, eu cred, şi din experienţa mea pot să spun foarte sigur, am lucrat, în aceste nouă luni de activitate a guvernului, foarte strâns cu toate asociaţiile primarilor şi ale preşedinţilor de consilii judeţene, am preluat foarte multe şi am aplicat foarte multe dintre cerinţele care ne-au fost aduse. Sigur că nu am putut să reparăm tot ceea ce, timp de 25 de ani, s-a stricat sau nu s-a făcut. 
Aşa încât, fără a mai lungi treaba, după ce fiecare ne-am spus discursurile care trebuia spuse, vă propun să ne apucăm de treabă; să lucrăm pe teme, să lucrăm sincer şi realist, să lucrăm pragmatic şi să vedem ce se poate face în acest moment şi ceea ce putem face doar într-un viitor sper cât mai apropiat. 

Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă! Vă mulţumesc mult pentru acest parteneriat

Robert Negoiță

Domnule prim-ministru, domnule viceprim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, domnilor ambasadori, doamnelor şi domnilor parlamentari, domnilor primari de municipii, domnilor primari, Asociaţia Municipiilor a răspuns cu multă bunăvoinţă şi cu mult entuziasm acestei propuneri şi acestei invitaţii la acest forum.
Vă felicităm pentru această iniţiativă şi chiar dorim ca aceste întâlniri să fie mai dese şi nu neapărat publice, să fie întâlniri de lucru. Asociaţia Municipiilor, cele 109 municipii din România, care găzduieşte şi care se ocupă de jumătate /din/ populaţia ţării, zece milioane de locuitori aproximativ, şi care sunt generatoare de dezvoltare nu doar economică, dar şi culturală, dezvoltare socială, suntem şi ne implicăm activ pentru tot ce înseamnă îmbunătăţirea activităţii publice şi administraţiei publice.
Apropo de câţi locuitori locuiesc în oraşe, suntem cea mai ruralizată ţară din Europa de departe şi, domnule prim-ministru, haideţi să vedem ce strategie facem, tocmai în ideea în care spuneam că oraşele întotdeauna din istorie şi în toată omenirea au generat creştere de toate felurile, au generat dezvoltare. Părinţii mei şi şi eu sunt de la ţară şi am fost acum ceva timp, părinţii mei nu mai locuiesc acolo. A rămas doar casa. Vecinii de o parte şi de alta au murit, vecinii de vizavi au plecat şi dânşii de acolo, locuiesc toţi /.../ din zonă prin Bucureşti şi prin alte oraşe mari, iar acolo se investeşte în apă, canal, şcoală, unde nu are cine merge evident, terenuri de fotbal... săli de sport. Eu nu zic că să nu se facă investiţii în comune, dar haideţi să vedem, să nu cumva să îngropăm banii. Poate investiţia în locuinţe, în oraşe, acolo unde tinerii mai ales vin de la ţară şi au nevoie cu adevărat. Ar trebui să gândim la aceste aspecte, domnule prim-ministru şi domnilor miniştri.
Câteva probleme care trebuie rezolvate urgent în administraţia publică. Am făcut o analiză comparativă, noi de la Asociaţia Municipiilor, în ce înseamnă salarizarea în administraţia publică locală, salarizarea în administraţia publică centrală şi în privat. Nu vreţi să ştiţi care au fost rezultatele acestei analize. Este la jumătate în administraţia publică locală, salariile sunt la jumătate chiar mai puţin de jumătate faţă de zona privată şi se duce până la o treime. Adică în administraţia publică centrală sunt salariile de două ori şi chiar de trei ori mai mari decât în administraţia publică locală. Am încercat să vedem dacă mai există undeva în Europa sau în lumea civilizată aşa ceva. Nu există nicăieri astfel de diferenţe. Adică un jurist, dacă lucrează la primărie, are zece lei, dacă lucrează într-un minister are 30 de lei. Aici sunt afectate mai ales oraşele mari şi în primul rând Bucureştiul.
Ce să vă spun, că am văzut că scoate la concurs ANAF vreo 400 de posturi cu salarii de trei ori mai mari decât la noi, la primărie, făcând acelaşi lucru sau poate nici măcar, în situaţia în care oricum primăriile sunt depopulate, din cauza faptului că salariile sunt foarte mici, şi atunci vrem să luptăm împotriva corupţiei. Este un demers pe care noi, Asociaţia Muncipiilor, îl susţinem. Cum poate să stea un arhitect şef pe salariu de 3.000 de lei într-un oraş de jumătate de milion de locuitori, în situaţia în care colegii dânsului mai puţin pregătiţi i-au salariul ăsta aproape în fiecare zi sau dacă nu chiar mai mult. Ar trebui să vedem că acestea sunt probleme reale ale administraţiei publice. Am întrebat şi eu: Domnule, dar de ce avem aşa oameni puţini în primărie? La sectorul 3 - 300 şi ceva de oameni, 400 la o comunitate de 500.000 de locuitori aproape. Şi am văzut alte primării, ca să nu comparăm primărie cu prefectură, nu, alte primării la jumătate populaţie personal dublu, şi am întrebat: Domnule, au stat la bază criterii, cum s-a făcut grila de personal? Ca astea s-au dat de la guvern, nu le-am făcut noi. Nu, nu a stat la bază nimic. Cineva într-un birou a scris pe o hârtie şi noi nu facem altceva decât să respectăm. Stimulez ca tot ce se face, haideţi să aibă la bază nişte criterii, să aibă nişte principii, să ştim şi noi de ce şi cum se face.
Despre fonduri europene şi mă bucur, domnule prim-ministru că aţi vorbit, dar vă spun cu multă preocupare, chiar cu îngrijorare... pe alocuri că încă suntem în al treilea an de exerciţiu financiar şi cele mai multe ghiduri nu sunt lansate. Noi vrem să depunem proiecte, nu avem pe ce, domnule prim-ministru, că ghidurile, repet, nu sunt gata. Doamne fereşte! - şi sunt convins şi am încredere în dumneavoastră că nu veţi lăsa să vă închideţi mandatul în toamnă, acest mandat, nu ştiu ce va urma - Doamne ajută! - cu absorbţie zero de fonduri europene, în situaţia în care este, repet, al treilea an de exerciţiu financiar. Vă mai spun o problemă reală, şi anume zeci de instituţii controlează primăriile astăzi. Acum ceva timp exista din partea Curţii de Conturi şi alte instituţii şi un soi de îndrumare. Domnule, aici chiar nu ştiu cum să fac, legea e ambiguă. De multe ori, legile se bat cap în cap, oricum ai face, încalci una din ele şi vrem şi noi să solicităm un punct de vedere. De multă vreme, Curtea de Conturi nu mai dă nici un fel de răspuns şi noi suntem calul de bătaie. Şi să vă spun o situaţie reală, vorbeam de salarii sub limita de decenţă.
Oamenii din primărie sunt controlaţi, vă repet, de zeci, zeci de instituţii, care cei care vin în control au salariile, şi dânşii făcând parte din administraţia centrală, de trei ori mai mari sau chiar de zece ori mai mari decât le au cei din primărie. Stimaţi participanţi la această dezbatere, dacă unul din primărie greşeşte, plăteşte cu vârf şi îndesat. Dacă unul care ne controleaza comite o eroare, greşeşte şi se dovedeşte în justiţie că a greşit, nu se întâmplă nimic. Indiferent de unde, de la ce control ar veni, îşi pot permite să facă orice, chiar aberaţii, pentru că ştiu că nu li se întâmplă nimic, ceea ce nu este în regulă. Vrem să deblocăm administraţia publică locală, că despre asta vorbim. Susţin ce a spus şi domnul preşedinte al Asociaţiei Comunelor, două treimi, pentru că acolo se vorbeşte de patrimoniu, două treimi, da, susţinem cu toată tăria noastră, dar când discutăm de vânzare sau cumpărare de active, când iese şi când intră în patrimoniu. Eu dacă vreau o clădire de la asistenţa socială, să o fac creşă, de ce am nevoie de două treimi? Care este riscul major? Vorbim din experienţă, nu din cărţi. Ni se transmite: domnule, să negociem şi noi. Să negociem ce? Haideţi să deblocăm administraţia publică şi să lăsăm cele două treimi doar pentru vânzare sau cumpărare de active.
Vreau să vă mulţumesc că împreună cu parlamentul şi cu guvernul am reuşit să facem câteva lucruri foarte importante. Una dintre ele, şi vreau doar să o amintesc în treacăt, este supraimpozitarea proprietăţilor lăsate în paragină./ovidiu/ Şi vreau să vă mulţumesc că am reuşit chestiunea asta şi iată că împreună chiar putem să mişcăm lucrurile înainte. Despre ce este vorba? Acel clădiri, acele terenuri care sunt înp aragină în oraşele mari mai ales, de care nu se ocupă nimeni şi se constituie în gropi de gunoaie şi focare de infecţie. Despre descentralizare cred că s-a vorbit atât de mult şi, pradoxal, s-a făcut atât de puţin! Domnule prim-ministru, cred că suntem cea mai centralizată ţară din Europa. Şi s-a demonstrat, nu vorbim din cărţi, din practică, atunci când s-a transmis în administraţia publică... Nu eo generalitate, a nu se înţelege că primarii sunt aşa, dar în general principiul ăsta este, a funcţionat mai bine, protecţia copilului şi şcolile când s-au transmis la administraţia publică locală s-a văzut o îmbunătăţire semnificativă.
Despre finanţare aţi vorbit, domnule prim-ministru, şi s-a vorbit aici că IVG-ul era la 47%. Domnul Boc a tăiat şi am zis cu toţii că n-a fost bine, nu vreau să mă exprim eu neapărat aşa cum facem când ne întâlnim noi, dar nimeni n-a mai revenit. Haideţi să şi finanţăm administraţia publică locală şi susţin total ce au spus şi ce au susţinut şi cei de la Asociaţia Comunelor şi Asociaţia Oraşelor, pentru că este o realitate. Domnule prim-ministru, haideţi să vedem pe criteriile pe care le facem să nu mai încurajăm pe cei care fac rău şi cei care nu-şi fac treaba. Pe PNDL, bunăoară, am vrut să aplicăm şi noi, pentru că avem un oraş de elevi în sectorul 3, 50.000 de elevi în sectorul 3, şi normal că avem nevoie de finanţare pentru că, de exemplu, pe cap de locuitor, în sectorul 3... Şi să ştiţi că discrepanţele sunt foarte mari. Nu vreau să dau decât un exemplu cu titlu de informare, de argument, în sectorul 3 bugetul pe persoan este la sfert decât în sectorul 1. Şi am cerut şi noi, domnule, vrem şi noi să avem finanţare şi ni s-a spus că acum prioritate sunt acele şcoli, unităţi de învăţământ care nu sunt autorizate. Am chemat şi eu directorii şi le-am zis, domnule, noicâte şcoli avem neautorizate? Şi mi-au spus că nici una, că sunt toate autorizate. N-aţveţi idee cât de mult i-am certat. Să le fie ruşine, anul viitor să n-avem nici una autorizată pentru că vrem şi noi finanţare. Păi câtă vreme finanţăm lipsa de performanţă... Îmi aduc aminte acum câţiva ani, guvernul venea şi astupa mereu arieratele şi ne miram de ce fac primarii arieratele. Păi de aia, premiază repetenţii.
Haideţi să punem criterii de performanţă, nu criterii de ineficienţă. Aş încheia cu o chestiune care e atât deimportantă şi oarecum spinoasă pe partea de lege a achiziţiilor publice, despre care s-a vorbit atât de mult şi actuala lege pare-se că nu rezolvă mare lucru. Am cerut şi o facem în continuare, să se facă standarde de cost şi standarde de calitate. Felicit MDRAP că a început acest demers şi avem pe câteva zone standarde de cost, standardele de calitate, nu stăm foarte rău, ar trebui lucrat şi acolo, iar în momentul în care nu poţi să te duci în cost pentru că ai un standard de cost care trebuie să fie obligatoriu şi nu poţi să cazi sub standardul de calitate, ai o bandă relativ îngustă unde te poţi mişca şi de aici vom elimina foarte mult din corupţie. Dacă vrem cu adevărat să facem ordine în România, să avem o administrare eficientă şi mai puţin coruptă, este absolut nevoie să avem la dispoziţie aceste standarde de cost şi de calitate. Nu e cazul să vă spun pentru că ştim cu toţii, legea actuală, care sunt minusurile, şi nu mici.
Vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie. Ne dorim aceste întâlniri să fie cât mai dese şi urmate de acţiuni în care, de la una la alta, să facem bilanţul din ce ne-am propus şi concluziile care vor fi mâine, ce s-a întreprins, ce s-a îndeplinit deja. Vă doresc şi le dorim mult succes! Mulţumesc.

Vasile Dîncu: Mulţumim.
Petre Gigi:

Domnule prim-ministru, domnule viceprim-ministru, domnilor miniştri, stimaţi membri ai Corpului Diplomatic, domnilor parlamentari, doamnelor şi domnilor, sunt onorat în calitate de preşedinte al Asociaţiei Prefecţilor şi a Subprefecţilor să mă adresez unui aşa înalt for de dezbatere, pentru că în contextul actual, al declanşării unui profes de reformare şi eficientizare a administraţiei publice. Se impune clarificarea cu celeritate a statutului prefectului, care este reprezentantul guvernului în teritoriu şi care devine un actor esenţial al schimbării şi care trebuie să se angajeze în realizarea unei administraţii moderne şi deschise parteneriatului. 

Reforma în administraţia publică trebuie să răspundă unei duble cerinţe: satisfacerea nevoilor cetăţenilor şi alinierea administraţiei publice la cea comunitară. Situaţia actuală a prefectului între demnitar şi înalt funcţionar public necesită a fi lămurite, întrucât recentele încercări de a repolitiza această funcţie publică întorc România în perioada de preaderare. Depolitizarea administraţiei publice locale şi menţinerea statutului de înalt funcţionar public apolitic al prefectului reprezintă pilonii principali ai unei dezvoltări durabile, credibile şi performante a democraţiei româneşti în cadrul UE. Prefectul trebuie să se afle într-o poziţie de neutralitate faţă de spectrul politic. În momentul actual, înalţii funcţionari publici reprezintă categoria cea mai expusă influenţelor politice, iar primii funcţionari înlocuiţi din funcţie atunci când se schimbă puterea politică sunt tocmai înalţii funcţionari publici. 
Prefectul trebuie să fie un profesionist, care să poată aplica politicile oricărui guvern şi să se poată adresa autorităţilor publice locale de orice culoare politică, el rămânând un specialist în arhitectura administrativă, asigurând un echilibru binevenit şi necesar chiar în mijlocul acestei scări ierarhice administrative. Statutul prefectului este acela de înalt funcţionar public, numit însă prin hotărâre de guvern. Cariera sa este marcată de principiul mobilităţii, ceea ce presupune un anumit grad de flexibilitate. Apariţia categoriei înalţilor funcţionari publici a fost motiavtă prin nevoia de profesionalizare a administraţiei publice, profesionalizare ce nu poate fi separată de principiile independenţei şi stabilităţii. Mobilitatea şi revocările frecvente pot afecta atât stabilitatea, cât şi profesionalizarea prefectului şi a subprefectului. Până în prezent au fost utilizate excepţii în ceea ce priveşte ocuparea funcţiilor de prefect şi subprefect pe tipul numirii temporare pe o funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici. Aceste excepţii ar trebui limitate, impunându-se titularizarea prin examen naţional a persoanelor numite în aceste funcţii, pentru a putea profesionaliza acel corp de funcţionari ce asigură managementul superior în administraţia publică. 
Utilizarea princpiului mobilităţii destinată să îmbunătăţească calitatea corpului de funcţionari publici şi să promoveze eficienţa în exercitarea funcţiei a fost mai degrabă utilizată ca sancţiune pentru schimbarea prefecţilor şi subprefecţilor. În măsura în care aceasta este utilizată doar pentru înlocuirea prefecţilor şi subprefecţilor, se poate rezuma în conflict cu dezideratele de profesionalizare. În acest sens, prevederea legală a mobilităţii funcţiei trebuie să fie dublată prin lege de aspecte capabile să contracareze eventualele evaluări subiective şi şi posibilitatea de a face schimbări politice mascate demotive legale. În ceea ce priveşte evoluţia carierei şi profesionalizării prefecţilor şi suibprefecţilor, o primă concluzie este dificultatea evaluării profesionale a acestora din cauza frecventelor numiri şi revocări de pe post. Evaluarea acestora cuprinde mai degrabă aspecte operaţionale decât cele de strategie ale activităţii. Este dificil să fie evaluate obiectivele strategice de medie şi lungă durată din moment ce acesta ocupă postul pe o scurtă durată. 
Ceea ce trebuie reglementat în privinţa ocupării cu caracter temporar a funcţiei de prefect de către persoane care nu au dat concurs este şi durata maximă a ocupării funcţiei cu caracter temporar şi precizarea clară a posibilităţilor şi condiţiilor şi termenului în care se poaet prelungi această situaţie. Lipsa acestor precizări în legislaţie a dus la ocuparea funcţiei cu caracter temporar  serii succesive de către şase luni de către aceeaşi persoană, eludându-se astfel posibilitatea legală a guvernului de a organiza concurs. Propunerea noastră de reînfiinţare a funcţiei de secretar general a instituţiei prefectului, funcţie publică de conducere sau de înalt funcţionar public, eventual prin ocuparea funcţiei vacante de subprefect sau numit prin concurs cu studii juridice obligatorii, va reprezenta funcţia publică stabilă care poate asigura şi în perioada de schimbare a managementului superior continuitatea activităţii instituţiei prefectului şi profesionalizarea funcţiei. În condiţiile cadrului legal şi a resurselor alocate şi a modelului actual, varietatea şi diversitatea activităţilor şi atribuţiunilor prefectului nu pot fi implementate la standarde de calitate, iar prefectul nu poate fi conducător fără să aibă instrumentele administrative de sancţionare. 
Astfel, deşi legea acoperă un spectru larg, prefectului nu i se oferă şi mijlocele de a realiza efectiv aceste atribuţiuni. Nu există suficiente instrumente administrative de conducere reală a serviciilor publice deconcentrate. În lipsa unui aviz conform sau a unor precizări exprese cu privire la exercitarea controlului şi coordonării, prefectul nu poate conduce activitatea acestor instituţii publice locale.
Ca /şi/ concluzii la acest punct de vedere, operarea de modificări pentru aplicarea cadrului legal vizează continuarea situaţiei de fapt fără modificări de fond în ceea ce priveşte statutul prefecţilor şi subprefecţilor, dar cu modificări de instrumente administrative ce vizează asigurarea coerenţei legale în ceea ce priveşte activitatea acestora. Aşadar, norme există dar trebuie respectate şi aplicate. Apreciem totodată adoptarea de către guvern a Hotărârii 172 din martie 2016 privind modificarea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, prin înfiinţarea unui post de secretar de stat căruia îi vor reveni sarcini în coordonarea unitară a instituţiilor prefectului. 
Folosesc acest prilej pentru a vă asigura de întreaga disponibilitate a corpului prefecţilor şi subprefecţilor şi a înalţilor funcţionari publici de implicarea deplină în toate aspectele activităţii pentru atingerea dezideratelor de reformă administrativă. Vă mulţumesc.
Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România:

 Stimate dle prim-ministru, stimate dle viceprim-ministru, stimaţi miniştri, stimaţi parlamentari, dragi colegi, eu, din fire, sunt optimist, poate excesiv de optimist, dar asta nu mă face să fiu realist. Se ştie foarte bine că Asociaţia Comunelor din România are întocmit şi semnat, la data de 12 septembrie 2013, Acordul de parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. A mers vreo şase luni, este stopat.

Respectul personal faţă de domniile voastre m-a determinat să fiu aici, însoţit de mai mulţi colegi, zeci de colegi, primari ai comunelor din România. Şi nu puteam să nu o fac, pentru că dl Dacian Cioloş a fost prezent la noi în toate calităţile, de ministru al agriculturii, de comisar european la Comitetul Regiunilor, la Asociaţia Comunelor din România, şi ca prim-ministru. La fel şi dl viceprim-ministru Vasile Dîncu. La fel ca şi mulţi alţi colaboratori ai domniilor lor.
Am avut sprijin şi nu pot să nu îl scot în evidenţă. Totuşi, mi-aş dori acest forum să conducă la acte şi fapte nu doar pe durata Forumului. Nu mi-aş dori ca acest forum să fie o bifă într-o agendă publică, la care să facem fotografii şi să aibă de dezbătut presa naţională sau internaţională. Sper să fiu înţeles că am experienţa multor sfârşituri neîncepute sau doar începute, dar niciodată la începuturi care să aibă continuări. Dl viceprim-ministru chiar spunea, un prim pas. Vă rog să mă credeţi că fiecare ministru, fiecare secretar de stat cu care m-am întâlnit spunea: acum este primul pas.
Aş vrea să vină guvernul care să spună: ăsta este pasul pe care îl urmăm de la guvernul celălalt, pentru că administraţia publică locală are şi trebuie să aibă o continuitate. Înainte de a da citire unui pact naţional pentru autonomie locală, care dacă va fi dorit va fi şi semnat şi, bineînţeles, îmbunătăţit, daţi-mi voie să spun câteva lucruri, deosebit de grave aş putea spune. Titlul IX Codul fiscal a fost făcut pentru un grup de interese împotriva persoanelor juridice, împotriva organelor fiscale locale. Am făcut nenumărate demersuri - vreo 500 de semnături au fost trimise, şi vreau să îi mulţumesc dnei ministru Violeta Alexandru, dlui viceprim-ministru Vasile Dîncu pentru că au preluat acele proteste ale noastre -, au fost trimise la Ministerul Finanţelor Publice, dar până acum niciun răspuns.
De asemenea, vreau să semnalez faptul că avem reglementări, dar nu prea le urmărim. Avem Hotărârea Guvernului 521/2005, privind consultarea noastră, a autorităţilor locale. Există obligativitate de prezentat în guvern a unui raport anual cu privire la această hotărâre a guvernului. Din 2005 până astăzi, niciunul. Există Comitetul finanţelor publice locale, care ar fi trebuit să funcţioneze din 2007. Până astăzi, nu avem decât o hotărâre luată, deşi trebuia să treacă prin acest comitet zeci, sute de reglementări.
De aceea, sunt puţin, nu sceptic, realist. Dar nu pot să /.../. Sunt totuşi lucruri bune şi mă bucură foarte mult mesajul dlui prim-ministru vizavi de cadastru. Şi nu pot să nu semnalez, de la dl director director general Busuioc încoace, am avut o colaborare foarte bună cu Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, de aceea şi reglementările sunt deosebit de utile autorităţilor locale - şi ţin să le mulţumesc tuturor pentru acest lucru. Aşadar, să ştiţi că scot în evidenţă şi ce trebuie scos. Voi da citire unui proiect al acestui pact naţional şi mi-aş dori să îl combateţi, punct cu punct, dacă doriţi.\
Dacă nu, să îl aprobaţi. Conştienţi de faptul că autorităţi ale administraţiilor publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic pe de o parte şi că acestea au un rol activ şi decisiv în dezvoltarea colectivităţii locale pe de altă parte, de aceea şi spun că dacă lucrurile merg prost în România şi vă rog să nu o luaţi, pentru că ţările merg prost din cauza noastră a primarilor pentru că poate nu ne implicăm în mod mult mai activ şi de a veni la acest forum, şi de lua poziţie atunci când unii nu iau poziţia corespunzătoare, convinşi că existenţa autorităţii administraţiei publice locale împuternicită cu responsabilităţi efective permite o administraţie în acelaşi timp eficientă şi apropiată de cetăţeni, preocupaţi de a îmbunătăţi calitatea vieţii în mediul rural prin creşterea capacităţii de acţiune a resurselor şi eficienţei administraţiei publice locale, astfel încât decalajul faţă de mediul urban să fie în continuă scădere, iar cetăţeanul indiferent de unde ar fi, de la sate sau de la oraş să aibă acces la servicii publice realizate la standarde asemănătoare şi la condiţii de viaţă decente, întrucât structurile asociative ale autorităţii administraţiei publice locale joacă un rol tot mai important în termeni de informare, de consolidare a capacităţii de dialog, în toate sferele vieţii sociale şi politice, precum şi pe toate planurile, naţional, european şi extraeuropean, acest lucru contribuind la promovarea valorilor de solidaritate şi ajutor pentru dezvoltare între colectivităţile locale şi chiar între state. Îmi pare rău şi nici eu nu am avut iniţiativa, trebuia să fi avut aici şi primari din Republica Moldova,. cu siguranţă ar fi venit pentru că trebuie să acţionăm în comun.

Edificaţi asupra faptului că autorităţile administraţiei publice locale şi structurile lor asociative joacă un rol cheie în informarea, mobilizarea şi sensibilizarea opiniei publice, la nivel local, implicând în mod direct cetăţenii, convinşi că autorităţile administraţiei publice locale care fiind mai aproape de situaţia locală decât oricare alt factor de decizie, noi, semnatarii care vor să fie venim cu următoarele obiective: sunt şase mari obiective, modernizarea statului prin descentralizare, ceea ce nu determină înfiinţarea de noi instituţii publice, ci doar aducerea structurilor statului către colectivitatea locală, către cetăţean, care să răspundă nevoilor acestuia.

Exerciţiul responsabilităţilor publice trebuie să revină autorităţilor administraţiei publice locale, ţinând seama că acestea sunt cele mai apropiate de cetăţean. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, ne obligăm să identificăm acele competenţe ce în prezent sunt îndeplinite de servicii publice deconcentrate şi care pot fi realizate la nivelul administraţiei publice locale şi aici vă aduc în discuţie ordonanţa 84/2001, sper să nu greşesc, unde vorbim de /.../, 2001, suntem în 2016, s-a făcut nimic deşi avem reglementarea activă. 
Doi - consolidarea autonomiei locale în România, în sensul întăririi capacitaţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale pe de o parte, precum şi a capacităţii financiare a unităţilor administrativ teritoriale pe de altă parte. Ne obligăm să conferim pe deplin autorităţilor administraţiei publice locale dreptul de a decide structurile lor administrative interne, în vederea adaptării acestora nevoilor lor specifice şi asigurării uneo gestiuni eficiente, precum şi de a administra patrimoniul unităţii administrativ teritoriale în limitele şi în condiţiile legii, fără a fi supuse obligaţiei de a obţine avize, acorduri sau autorizaţii de la alte autorităţi. 

Acea lege 213 nu aş dori să ştiţi ce povară şi ce piedică reprezintă pentru autorităţile publice locale, un astfel de exemplu nemaiexistând în Uniunea Europeană. De asemenea, în ceea ce priveşte capacitatea financiară, garantăm că începând cu anul 2017 să trecem la elaborarea bugetului de stat în sistemul trianual şi includerea în legile anuale pentru următorii cinci ani, a fost foarte greu, s-a făcut pentru următorii 3 ani în urmă cu câţiva ani, am avut o înţelegere la acea oră pe baza unei activităţi pe care am avut-o la Budva pe relaţia cu NALAS, reţeaua autorităţilor locale din sud-estul Europei. 

Trei - elaborarea Codului finanţelor publice locale, la ora aceasta daţi-mi voie să vă spun, nu este academic, nu e normal ce spun, dar este o zăpăceală. Avem tot felul de reglementări, neaduse laolaltă, şi ne este greu să le urmărim chiar noi care am participat la elaborarea lor. Ce înseamnă Codul finanţelor publice locale? Înseamnă un proiect carea fost în urmă cu ... 2007-2008 s-au cheltuit bani grei pentru acel proiect, dar a murit. Sistematizarea şi concentrarea normelor juridice specifice acestui domeniu, subordonarea unor principii comune cu precizarea acestora. Asanarea legislaţiei active astfel că se abrogă expres dispoziţiile legale căzute /../ sau care înregistrează aspecte de /../ în domeniul finanţelor publice locale. O structură omogenă care să înlesnească cunoaşterea acestor prevederi de către contribuabili. Codul finanţelor publice locale, aşa cum am spus, trebuie să adune totul laolaltă. Un alt punct deosebit de important care vine în concordanţă cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, recunoaşterea capacităţii depline a autoritătilor administraţiei publice locale de a-şi exercita iniţiativa în toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competenţelor lor sau care nu sunt stabilite unei alte autorităţi.

 

Actuala reglementare condiţionează dreptul la iniţiativă a autorităţilor administraţiei publice locale, de existenţa unei legi, în absenţa căreia autorităţile neputând începe vreo acţiune, fapt ce frânează spiritul novator şi emulaţia în dezvoltarea capacităţii administrative şi implicit a colectivităţilor locale. Poliţia trebuie să spună ce nu poate să facă o autoritate, iar acolo unde legea nu spune cum să facă şi ce să facă autorităţile să poată decide, să poată asuma, potrivit intereselor şi nevoilor locale.
Cinci - consultarea autoritătilor administraţiei publice locale în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziilor pentru toate chestiunile ce le privesc în mod direct. Aici a fost o oponenţă în a băga o frază în legea 215, care este aceea? Chiar dacă în prezent sunt asemenea prevederi, recunoaştem că acestea nu sunt respectate foarte multe cazuri deoarece reglementările respective nu conţin sancţiuni, de aceea consultarea structurilor asociative ale administraţiilor publice locale trebuie să fie definită ca un drept legitim al acestora, iar nerespectarea acestora să garanteze fără echivoc posibilitatea structurilor respective să atace în justiţie actul adoptat cu încălcarea acestui drept.
Şase - modificarea şi completarea legii administraţiei publice locale. Există o cerere mai veche, să trecem la votul nominal în colectivităţile locale mici, nu să ajungă măsură ca primii de pe listă adoptând capitalul electoral ultimii pe listă. Şedinţele consiliului local să fie conduse de primari, nu cu drept de vot, dar ca şi conducător al acelui for pentru că fără acestea să se asigure continuitate. Viceprimarul, viceprimarii să fie numiţi în această funcţie prin dispoziţia primarului. Vă închipuiţi câte frecuşuri sunt în ţară la ora asta când ajunge să fie viceprimarul contracandidatul primarului şi acolo numai administraţie publică locală nu se face. Se fac numai săpături unii contra altuia şi nu pentru. Este o ignoranţă faţă de realitate.

 

Revenirea, începând cu anul 2020 la numărul de consilii locale stabilit în legea 286/2006, adică mai puţin decât acum. Gândiţi-vă vă rog că la nivelul unei comune avem o încărcătură politică că avem 9 consilieri la 3000, cred că zic bine, faceţi raportul, spre deosebire de 35, unde sunt 200-300.000 de locuitori. Adoptarea oricăror hotărâri să se facă cu majoritatea consiliilor locale în funcţie. Acum avem trei tipuri de majorităţi în aceeaşi lege, mai ales acea majoritate de două treimi pentru cele ce privesc patrimoniul, deci e discutabilă, multe din prevederi privesc patrimoniul, aşadar un singur fel de majoritate. Stabilirea indemnizaţiilor primarilor şi viceprimarilor precum şi a salariilor secretarilor să aibă drept unic criteriu numărul locuitorilor din unitatea administrativ teritorială şi nu faptul că este comună, oraş sau municipiu. V-aş ruga să vedeţi care este raportul între salariul ălora mulţi, cum zic eu, de la Vrancea şi ceilalţi din alte state din Uniunea Europeană. Să vedeţi cât de mic e decalajul.
Numai la noi nu există o asemenea apreciere asupra responsabilităţilor pe care le au primarii. Remunerarea corespunzătoare şi motivantă pentru întregul personal din administraţia publică locală, că nu putem face nimic fără oameni bine pregătiţi şi ne văităm că nu putem accesa diverse programe, păi nu putem că nu avem cu cine, că nu vin oamenii pe un salariu de 1000 de lei. Iniţiatorii pactului propun să desemneze o comisie care să monitorizeze aplicarea acestuia şi să prezinte anual în Parlament astfel încât să avem o continuare a acestui pas, un raport privind gradul de realizare a celor şase obiective sus menţionate, precum şi măsurile care se impun pentru îndeplinirea integrală a acestora.

 

Raportul să fie supus dezbaterii publice şi aici sunt convins că doamna Alexandru îmbrăţişează această idee pentru că o apreciez în mod deosebit asupra a ceea ce face în acest minister. Prezentul pact cuprinde reperele elaborării până în noiembrie 2016 a tuturor proiectelor de acte normative vizate pentru îndeplinirea integrală a celor 6 obiective, cu transpunerea lor în reglementări până la 30 iulie 2017. De ce până aici să vedem care sunt aceste reglementări, să ne facem o agendă de lucru astfel încât să putem modifica şi completa reglementările şi să nu ne mai trezim la alegerile din 2020 că trebuie să dăm o ordonanţă de urgenţă înainte de alegeri. Vă mulţumesc şi vă rog să mă iertaţi că am fost realist.

Mădălin Teodosescu

Domnule prim-ministru Dacian Cioloş, domnule vicepremier Vasile Dîncu, dragi colegi, doamnelor şi domnilor, stimaţi invitaţi,

Asociaţia oraşelor din România este o organizaţie nonguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ  reprezentând interesele celor 218 unităţi administrativ teritoriale cu statut de oraş din România. Încă de la înfiinţarea sa AOR şi-a asumat ca principal scop să devină un partener activ de dialog urmărind cu atenţie agenda administrativă a administraţiei publice centrale susţinând prin expertiza sa venită de la nivel local modificări legislative necesare modernizării şi creşterii performanţei administraţiei publice locale. Asociaţia Oraşelor din România este unul dintre partenerii reprezentativi de mediere cu autorităţile administraţiei centrale şi de reprezentare pe plan intern.
 În plan internaţional AOR este un membru al Consiliului European al Municipallităţior şi Regiunilor, membru fondator al Conferinţei oraşelor mici din Europa, fiind reprezentată în Congresul puterilor locale şi regionale de la Strasbourg şi în Comitetul regiunilor de la Bruxelles. Considerând că modernizarea şi creşterea performanţei administraţiei publice locale nu pot fi realizate decât prin crearea unui cadru adecvat să asigure resursele legislative, instituţionale, financiare şi umane corespunzătoare acestor scopuri cerem Guvernului României consultare permanentă pentru discutarea problemelor cu care se confruntă autorităţile administraţiei publice locale având ca principale teme de dialog următoarele:
Susţinerea descentralizării bazate pe principiile subsidiarităţii autonomiei locale şi întăririi capacităţii administrative prin corelarea competenţelor autorităţilor publice locale cu resursele instituţionale financiare şi umane de care acestea dispun în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Constituţie şi celelalte legi în vigoare.
Asigurarea surselor de finanţare corespunzătoare îndeplinirii comopetenţelor autorităţilor administraţiei publice locale precum şi a uui mecanism de echilibrre a bugetelor locale pentru repartizarea sumeloro din impozitul pe venit şî sumelor defalcate din TVA pe unităţi administrativ teritoriale adecvate etapei actuale, incusivpenfru corelarea echilibrări bugetelor locael pentru care Asociaţi Oraşelor a făcut propuneri soţite de smulări.

Accesul oraşelor la programele oraşelor cu finanţare europeană în exerciţiul financiar 2014-2020, promovarea unei legislaţii clare şi uşor de înţeles şi fără echivoc care să le susţină.
Găsirea unor soluţii pentru clarificarea şi armonizarea legislaţiei din domeniul administraţiei publice locale prin revizuirea actelor normative existente, în multe cazuri acestea fiind contradictorii.

Întărirea pe baze democratice a instituţiei primaruui şi clarificarea statutului de încadrare, inclusiv a drepturilor salariale pentru primari şi viceprimari.

Necesitatea elaborării statutului primarului care să reglementeze fără echivoc alegerea şi validarea primarului, atribuţiile şi răspunderea /.../ mandatului, obligaţiile şi drepturile primarului.

Sprijinirea funcţionarilor publici şi angajaţilor din administraţie pentru obţinerea drepturilor de angajaţi şi stoparea plecărilor din administraţie.
Cerem Guvernului României promovarea unui program naţional pentru promovarea unor centre de dezvoltare zonală care să sprijine organizarea la nivelul oraşelor a unor structuri instituţionale şi edilitar-urbane capabile să asigure condiţii de viaţă acceptabile pentru toţi cetăţenii ţării.

Singurul model acceptabil de urmat este cel pe care Asociaţia Oraşelor din România printr-un parteneriat reciproc avantajos l-a dezvoltat în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cu care a reuşit să dialogheze şi să deruleze mai multe programe de un real folos colectivităţilor locale pe care le reprezentăm urmărind cu perseverenţă îndeplinirea obiectivelor stabilite prin acordul de parteneriat încheiat între AOR şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Consecinţele neluării în seamă a prounerilor făcute de Asociaţia Oraşelor la modificarea Codului Fiscal au fost resimţite de colectivităţile locale, capacitatea administrativă a unităţilor administrativ-teritoriale rămânând cu mult sub responsbilităţile pe care /.../ le au stabilite prin lege şi sporind dependenţa de mecanisme de finanţare din pixul consiliului judeţean sau al ministerului prin decizii de apartenenţă politică. Sufocaţi de competenţele transmise la nivel local neînsoţite de resurse financiare, cu organigrame decimate prin intervenţii legislative nefundamentate şi care nu au ţinut cont că în oraşe funcţionează o multitudine de instituţii care în afara locuitorilor oraşului deservesc locuitori ai mai multor comune învecinate: licee, spitale, servicii de evidenţă a populaţiei, instituţii de asistenţă socială, poliţie locală, parchet, judecătorie, administraţie financiară şi trezorerie, excluşi logic de la mai multe programe care privesc accesarea fondurilor europene cu cetăţeni dispreţuiţi prin decizii injuste ca în cazul desfiinţării celor 67 de spitale primarii de oraşe îşi exprimă dorinţa realizării unui parteneriat cu Guvernul României, cu structura noastră asociativă în vederea stabilirii unor măsuri urgente pentru deblocarea unor situaţii critice.
Noi nu dorim să fim dependenţi nici de consiliul judeţean şi nici de ministerul binevoitor şi de aceea vă solicităm, domnule prim-ministru, să devenim parteneri reali la masa dialogului pentru a putea face o administraţie publică locală performantă în folosul cetăţeanului. Vă mulţumesc