Ziua I ziua I 1 Cuvânt introductiv Importanța unui Parteneriat transparent și durabil al Guvernului cu administraţia publică locală locațIA: Sala Alexandru Ioan Cuza 2

Atelierul 1 - Dezvoltare economică și strategii naționale în sprijinul autorităților locale. Competitivitate în contextul tranziţiei către economia verde - LOCAȚIA: Sala Alexandru Ioan Cuza, Moderator: Mihaela Vrabete, Secretar de Stat, MDRAP

Mihaela Vrabete

... pentru că ea implică o utilizare sustenabilă a resurselor, implică tehnologii noi, nepoluante, implică o atitudine a consumatorului de resurse în raport cu acestea, o etică sprijinită de legislaţie consistentă, sprijinită de pachete de măsuri consolidate şi despre care am dori să discutăm. Aş mai vrea să spun că o economie verde este competitivă tocmai în spiritul utilizării sustenabile a resurselor, că autorităţile locale prin apelarea la soluţii sustenabile contribuie la competitivitatea localităţilor pe care le gestionează în acest fel şi că utilizarea resurselor regenerabile sau utilizarea energiei verzi merge mână în mână cu aspecte foarte importante pentru investitori, cum sunt calitatea vieţii locale, cu turismul pentru că energia, utilizarea energiei /.../ contribuie la atractivitatea în turism. Şi la toate aceste intersecţii, autorităţile locale se regăsesc. Sunt deosebit de onorată să moderez acest atelier, care reuneşte personalităţi cu istorii profesionale imbatabile, cu contribuţii în dezvotarea domeniilor în care activează, cu contribuţii remarcabile incontestabile şi care fac în acest mandat lucruri importante pentru competitivitate, pentru susţinerea competitivităţii locale din perspectivele domeniilor pe care le deservesc. Astfel, o avem între noi pe doamna Cristiana Paşca Palmer, ministru al mediului, apelor şi pădurilor, direct răspunzător de energia verde. Apoi, îl avem pe domnul viceprim-ministru Costin Borc, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, care din perspectiva investiţiilor şi a dezvoltării economice poate interveni cu diverse instrumente în susţinerea energiei verzi. Îl mai avem pe domnul ministru al transporturilor, Dan Costescu. Energia trebuie transportată. Ea trebuie să fie accesibilă, deci din nou un pachet de intervenţii în susţinerea subiectului nostru. Domnul Doru Ciocan, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice, unde se reunesc multe fire importante pentru calitatea vieţii şi asigurarea energiei verzi, domnul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, domnul Bogdan Puşcaş, care sprijină autorităţile locale în demersurile specifice şi ne lipseşte, dar am înţeles că avem speranţa să îl vedem pe domnul ministru al comunicaţiilor şi pentru societate informaţională, domnul Marius Bostan. Mulţumesc participanţilor la acest workshop şi nădăjduiesc să pot face trecerea de la prezentare la alta într-un mod onorabil, pe cât sunt dumnealor de profesionişti în domeniu. Vă mulţumesc! Doamna ministru, putem să vă dăm să aprindeţi fitilul acestei discuţii, acestor discuţii. /.../ Da, vă rugăm sau aşa cum doriţi! /.../

A venit şi domnul ministru Bostan. Mulţumim frumos, mulţumim de participare!

Cristiana Paşca Palmer:

... Da, bună ziua! Mă bucur foarte mult să fiu în rândul dumneavoastră astăzi. Este prima dată când particip la un astfel de eveniment, dar înţeleg că oricum este prima dată când se organizează un astfel de forum al autorităţilor locale. Doresc să mulţumesc colegilor care au organizat acest forum şi să spun că din punctul meu de vedere, ca ministru al mediului, apelor şi pădurilor cred că sunt foarte multe lucruri pe care le avem de discutat împreună, pentru că tema mediu la modul general este o temă, nu este o temă izolată, o temă singulară.
Este o temă transversală, care are legătură cu foarte multe lucruri pe care le facem, cu foarte multe politici publice. O să vă fac o prezentare care sper să vă suscite un pic interesul. Îi mulţumesc dnei secretar de stat Vrabete pentru că a aprins deja un pic fitilul referitor la economia verde, nu numai energie verde, dar conceptul mult mai mare al economiei verde şi... să vedem dacă ma descurc aici.
Deci, practic vreau să vorbesc despre două lucruri aplicat, pentru că timpul este limitat şi nu putem să trecem chiar totul în revistă, dar pentru astăzi mi-am propus să abordez două teme esenţiale din punctul meu de vedere în relaţia cu autorităţile locale. În primul rând, o scurtă trecere în revistă a provocărilor de mediu cu care ne confruntăm în acest moment şi ce impact au acestea la nivel local şi apoi vă propun un alt unghi de abordare a temei de mediu care, în general, a fost percepută aşa, ca un fel de barieră in calea dezvoltării. Ei bine, eu vreau să vă vorbesc despre mediu ca şi oportunitate de dezvoltare, ca un motor al creşterii şi dezvoltării economice şi sociale la nivel local. Dacă pot să trec la următorul slide... numai să mă lămuresc eu aici un pic cum funcţionează... Bun. Ce vedeţi pe ecran este o secţiune a planetei Pământ. Planeta Pământ şi, dacă-mi permiteţi doar două secunde să facem aşa, o scurtă trecere în revistă, poate chiar ştiinţifică, este un sistem de sisteme care susţine viaţa pe Pământ. Noi, oamenii, ne dezvoltăm, extragem resurse, consumăm, procesăm şi aruncăm totul înapoi în pământ.
Pământul are o capacitate limitată de a absorbi impactul pe care noi îl avem şi, pe măsură ce populaţia creşte - o să fim aproape nouă miliarde de oameni până în 2050, nouă miliarde de oameni! - oameni care au aspiraţii de a avea o viaţă bună, o viaţă de calitate ridicată, dacă se poate, o viaţă aşa cum au cei din Europa dezvoltată sau din SUA, ei bine, în acest model de dezvoltare, aşa cum suntem acum, pur şi simplu, planeta, sistemele vieţii, sistemele planetare nu pot susţine o astfel de dezvoltare. Şi, din acest motiv, din cauză că deja s-au petrecut foarte multe dezechilibre şi, vedeţi acolo, în roşu, acele triunghiuri în roşu, sunt zonele în care s-a depăşit deja limita planetei de suportabilitate. Una sunt schimbările climatice şi vedem cu toţii efectele, nu?, în fiecare zi, în fiecare săptămână, avem alerte, avem inundaţii torenţiale, fenomene meteo foarte violente pe care în general nu le-am ami observat în trecut. Apoi, este partea de biodiversitate. Sigur, biodiversitatea pentru unii poate să însemne doar, nu ştiu, fluturaşi, urşi, lei sau ce ştiu eu, altceva, mamifere mari, dar biodiversitate înseamnă şi toate microorganismele în pământ care procesează din nou şi toate sistemele şi operaţiile chimice. Şi aceasta este depăşită.
Schimbarea climei este importantă pentru noi şi trebuie să o luăm în considerare, pentru că are consecinţe economice foarte grave şi consecinţe sociale. Nu, din fericire, până acum încă nu am avut foarte multe pierderi de vieţi omeneşti în România în inundaţiile din acest an, dar s-a întâmplat din păcate în trecut. Însă, când vorbim de costuri economice, anul trecut, de exemplu, în Marea Britanie inundaţiile i-au costat şase miliarde de euro. Pot să vă spun dintr-un studiu recent pe care l-am făcut, o analiză de fapt, un studiu la Ministerul Mediului, doar pe luna mai şi iunie, impactul schimbărilor climatice, a inundaţiilor pe infrastructura noastră de inundaţii, pe diguri şi toată infrastructura de apărare contra inundaţiilor ne costă 61 de milioane de lei. Asta fără a lua în calcul terenul agricol pierdut ş.a.m.d.
Apoi, când vine vorba de managementul deşeurilor, aici am mai spus-o public, din păcate România stă foarte, foarte prost. Avem încă foarte multe gropi de gunoi neconforme, avem sistemele Smith, care sunt contractate, dar numai cinci sunt finalizate şi, una peste alta, este foarte mult de lucru în acest domeniu. Şi tocmai de aia am ales acest subiect ca unul central în discuţia cu dvs, pentru că fără dvs nu putem să îmbunătăţim situaţia managementului deşeurilor în România. Acest grafic vă spune următorul lucru: avem o ţintă de ţară de 50% reducere a deşeurilor depuse la depozitul de gunoi sau la groapa de gunoi până în 2020./csimion/ Pentru a ajunge la această ţintă de reciclare de 50% din deşeurile municipale, am avut la dispoziţie imediat după ce am aderat la UE, practic, 14 ani, din 2007 până în 2020. În primii nouă ani şi jumătate am reuşit să ajungem doar la o reciclare de 3%, deci 3% reciclare faţă de o ţintă de 50 în 71% din timpul pe care îl aveaml a dispoziţie. Ne mai rămâne să reciclăm anual anual 47% din total deşeurilor de atins în următorii patru ani. Deci, dacă în primii nouă ani şi jumătate, reciclarea a crescut în medie de sub 0,3% pe an, în timpul rămas la dispoziţie până în 2020 trebuie să implementăm soluţii care să crească reciclarea cu aproape 12% în medie pe fiecare an, adică o performanţă de 39 de ori mai bună decât cea cu care suntem obişnuiţi, sau ce am făcut până acum. Or, acest lucru nu îl putem face nici noi singuri la Ministerul Mediului şi probabil nici dvs şi de aceea vrem să vedem cum să găsim cele mai bune soluţii împreună.
Vreau să vorbesc scurt despre ierarhia deşeurilor pentru că o administrare corespunzătoare a deşeurilor începe cu prevenirea şi reducerea cantităţii de deşeuri generate, prin măsuri de tipul ecodesign şi ecodesign înseamnă atunci când ne imaginăm un alt produs îl gândim de la bun început, având în vedere că la sfârşitul ciclului lui de viaţă va ajunge undeva pe un depozit de deşeu. Or, din ce în ce mai mult se pune problema de a folosi materiale care pot să fie biodegradabile, sigur, în măsura rezonabiluluui, astfel încât să putem să reutilizăm materia primă şi să reducem cât mai mult ce depunem pe groapă. Când totuşi apar deşeuri... deci aici, în prima parte, vorbim de reducere, refolosire, reciclare, compostare ş.a.m.d.
Când totuşi apar, deşeurile trebuie recunoscute şi utilizate ca o resursă care trebuie valorificată, nu eliminată prin depozitare sau prin incinerare. Pentru obţinerea de energie, fracţia biodegradabilă poate fi tratată anaerob şi convertită în biogaz. Ei, aici noi anul acesta avem ca prioritate planul naţional de gestionare a deşeurilor. Este foarte mult întârziat, dar este foarte important şi pentru noi, Ministerul Mediului, şi pentru dvs toţi, pentru că planul naţional de gestionare a deşeurilor este o condiţionalitate ex-ante, fără de care Comisia Europeană ne-a spus foarte clar că nu va debloca tranşa de finanţare din Programul Operaţional Infrastructură Mediu 2016-20202. El trebuie să fie finalizat, dar rolul esenţial în implementare îl aveţi dvs.
Câteva recomandări şi ce facem ca să vă susţinem, pentru că, aşa cum spuneam, nu se poate unii fără ceilalţi. Ca recomandări, ar trebui categoric să se facă cât mai multe eforturi pentru a se încuraja selectarea la sursă, pe trei fracţii: reciclabil, biodegradabil şi mixt. Colectarea la sursă programată în zile diferite, de tipuri de deşeuri. Cei care aţi călătorit în străinătate aţi văzut că există anumite zile în care, astăzi se iau plasticele, mâine se ia hârtia, a intrat deja în obişnuinţa oamenilor. Şi bineînţeles, prioritizarea ierarhiei deşeurilor, aşa cum am explicat un pic mai devreme. Ce aţi putea să faceţi concret. De exemplu, atunci când se fac caietele de sarcini pentru contractarea operatorilor de salubritate, se pot prevedea de către dvs şi colectarea programată pe zile diferite pe diferite tipuri de deşeuri sau, de asemenea, se pot include în caietele de licitaţii, pentru licitarea serviciilor de mentenanţă a spaţiilor verzi şi a utilizării de îngrăşământ organic, în vedrea încurajării selectării colective şi tratării fracţiei biodegradabile prin compostare. Prioritizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor în ordinea ierarhiei deşeurilor, cu accent pe prevenire, reparare, refolosire, compostare, reciclare şi descurajarea eliminării, fie prin depozitare, fie prin incinerare, cu sau fără recuperarea de energie. Ei, în acest sens noi am încercat...
Chiar săptămâna trecută, în şedinţa de guvern, am trecut două ordonanţe de urgenţă, amendând Legea 249 şi Ordonanţa 196 privind fondul de mediu pentru a simplifica şi clarifica o serie de măsuri şi a veni în sprjinul dvs. Avem în lucru mai departe, şi vă spun asta de acum pentru că sper ca până în toamnă să reuşim să lucrăm şi pe legea 211, legea-cadru a deşeurilor pentru a introduce instrumente de tipul "plăteşti cât arunci". E un instrument care a funcţionat foarte bine în multe alte ţări şi a ajutat să se reducă cantitatea care se depozitează pe groapă.
De asemenea, pentru a putea să atingem ţinta de reciclare de 50% din deşeurile municipale sunt necesare eforturi combinate de educare şi responsabilizare a generatorilor, dar şi de a pune la dispoziţia cetăţenilor infrastructura necesară pentru a putea face selectiv. Prin cele două acte normative de care v-am vorbit autorităţile de mediu dau dreptul primăriilor, operatorior economici, staţiilor de sortare, colectorilor autorizaţi să se asocieze în parteneriate pentru a găsirea soluţiilor locale cele mai eficiente pentru colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor.
Şi nu în ultimul rând, pentru că vorbea mai devreme doamna secretar de stat de pachet de măsuri, deci noi vedem un pachet combinat, în care avem măsură legislativă dar avem şi măsură de suport financiar. Şi pot să vă spun că prin fondul de mediu anul acesta am deschis sau deschidem pentru prima dată o linie de finanţare dedicată mangementului deşeurilor. Sunt 100 de milioane de lei pentru prevenţie, reparare, refolosire, reciclare şi, în plus, o altă linie de finanţare de 30 de milioane de lei pentru educaţie şi conştientizare. Şi autorităţile locale sunt eligibile şi atunci sper că acesta este o veste bună pentru dvs. Dacă vorbim doar foarte pe scurt de modele de bune practici, pentru că pentru unii poate să pară abstract şi poate mult prea greu, dar pot să vă spun că deja şi în România se întâmplă, sunt pionieri la nivelul autorităţilor locale care au început să implementeze asfel de modele. Dacă ne uităm la un studiu al Comisiei Europene apropo de zero deşeuri, pentru că în final ţinta ar fi să ajungem într-o societate atât de performantă şi atât de eficientă în felul în care îşi foloseşte resursele încât să generăm zero deşeuri... Sigur, e un obiectiv pe termen lung, poate un obiectiv abstract, dar ne dă o direcţie clară de evoluţie. Prin acest sistem de zero deşeuri Comisia Europeană estimează că se pot crea până la două milioane de locuri de muncă suplimentare la nivelul UE. 600 de miliarde de euro în economii nete pentru cetăţeni şi întreprinderile din UE, o reducere anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră de până la 2-4%, şi emisiile de gaze cu efect de seră sunt cele care ne dau problema schimbărilor climatice. În România există deja o reţea de oraşe "zero deşeuri", din care fac 12 oraşe şi comunităţi, alăturid e alte 400 de primării europene şi capitale, ca şi, de exemplu, Ljubljana, în Slovenia, iar în România aş menţiona oraşul Târgu Lăpuş, care are 12.000 de locuitori, de asemenea, Oradea, peste 200.000 de locuitori. Sunt alte 30 de primării şi alte municipii care sunt în curs de asumare a acestor obiective ambiţioase, dar obiective de pionierat.
Cu asta am trecut foarte pe scurt şi repede în revistă partea de deşeuri, pentru că am vrut să fim un pic focusaţi în detaliu acolo. Acum aş vrea să vorbim un pic de cadrul mai amplu, cadrul general de economie verde şi ce este această economie verde depsre care aţi auzit poate vorbindu-se sau nu prea mult în România, pentru că e totuşi un concept nou, să spunem, dar practic economia verde încearcă să facă pace, dacă vreţi, între faptul că avem o singură planetă, cu limitările de care v-am vorbit mai devreme, şi avem, pe de altă parte, nouă miliarde de oameni cu aspiraţiile şi cu dorinţele lor de a trăi în locuri bune, de a avea o viaţă bună, de a fi fericiţi, în ultimă instanţă. Or, modelul economic de dezvoltare pe care l-am avut până acum ne-a adus într-un fel în situaţia în care suntem în clipa de faţă în care vedem o degradare accelerată a tot ceea ce înseamnă calitatea mediului şi chiar şi calitatea vieţii.
Economia verde încearcă să pună mediul şi protecţia mediului în centrul acestei filozofii, dacă vreţi, pentru că până la urmă e o fiolozofie de dezvoltare pe termen lung, şi se uită la protecţia mediului ca o oportunitate sau model al creşterii economice. Este, de asemenea, o oportunitate de avantaj competitiv, pentru că se vorbea un pic mai devreme de competitivitate şi cum traducem asta la nivel local? Există oportunităţi de creare de noi locuri de muncă, de noi sectoare economice, aşa-zisele sectoare economice verzi, iar acest sector al serviciilor şi producţiei eco este unul în cea mai rapidă creştere, pentru că, consumatorii, noi toţi, suntem din ce în ce mai informaţi, folosim internetul şi vrem să mâncăm produse sănătoase, vrem să respirăm aer curat, vrem să avem apă curată şi atunci şi cererea vizavi de autorităţi este pe măsură.
Ce rol şi ce oportunităţi ar putea să fie pentru autorităţile locale când vorbim de economia verde. Sigur nu există o reţetă, nu există o reţetă prefabricată care să spună fiecăruia cum ar fi cel mai bine să facă. Dar cred că ar fi foarte bine ca fiecare dintre dumneavoastră poate să reflectaţi un pic la aceste idei şi să vedeţi ce avantaj competitiv chiar aţi putea avea la nivel local. Sunt comunităţi care sunt de exemplu în zona, imediat în vecinătatea unui parc natural, un parc naţional, un parc naţional are o percepţie foarte frumoasă faţă de public, poate să atragă foarte mulţi turişti interesaţi de turism de mai verde, nu interesaţi de aventură, turism eco, dar chiar şi comunităţile locale produc mâncarea mai sănătoasă care ar putea să aibă un brand asociat cu parcul naţional şi să fie mai scumpă tocmai pentru că este produsă într-o zonă curată. Toate lucrurile acestea împreună generează dezvoltare şi generează business, generează locuri de muncă care într-un final generează şi taxe la autorităţile locale. Un sistem solid de reglementare şi bună guvernanţă, adaptată la contextul local, sunt critice în urmărirea unei planificări eficiente a oraşului în sprijinul utilizării eficiente a resurselor. Şi într-adevăr este necesar să consolidăm cooperarea între municipalităţi şi guvern, între autorităţile locale şi guvern în planificarea şi în managementul urban. Şi ca sa fim foarte specifici o să închei cu două slide-uri, pentru că mie îmi place să vorbim de cadrul general, de viziune, de direcţie, de filosofie dar după aia să revenim şi foarte în concret cum putem să facem aceste lucruri.
Pentru anul acesta, pentru perioada mandatului meu, una din priorităţile mele în acest mandat a fost tocmai aceea, dacă pot să spun aşa, să plantez în România aceste idei de economie verde şi să şi creăm primele premise să vedem o impulsionare a tranzitiei către economia verde. Dar facem toate lucrurile astea folosind şi fondul de mediu, unde se strâng taxele din timbru şi alte taxe pe care cetăţenii le plătesc şi care absolut în mod firesc mie mi se par aceşti bani trebuie să fie utilizaţi înapoi pentru a finanţa, a susţine proiecte de mediu şi care au un impact pozitiv pentru populaţie. Şi aici v-am trecut doar câteva, sunt mai multe, dar putem de exemplu să facem referire la Programul casa verde care nu este un program nou, s-a mai întâmplat o dată acum cinci ani, de atunci nu a mai fost disponibil la fondul de mediu.
Din Casa verde se susţin atât persoanele fizice cât şi persoanele juridice şi autorităţile locale pentru sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă. Şi sunt disponibile aproape 95 de milioane de lei. Ce am făcut pe lângă asta anul acesta, am venit cu ideea de a merge un pic mai departe pentru că o casă verde nu înseamnă doar o casă care are ferestre termopan, sau un sistem de încălzire pe bază de panouri solare. O casă verde înseamnă şi o casă care este construită cu materiale ecologice, care poate să aibă acoperiş verde si am venit cu ideea Casa verde plus, unde sunt în continuare disponibili 45 de milioane de roni. Lansarea acestor două programe sper să se întâmple până la sfârşitul lunii iulie şi autorităţile locale sunt eligibile.

Apoi avem Programul Eco start. Este un program prin care am vrut să stimulăm eco-antreprenoriatul, sau acei oameni cu iniţiativă, cu idei, cu creativitate care înţeleg oportunitatea de business în a vira către verde şi vor să-şi facă o afacere care să fie aşa zis verde de la bun început. Aici sunt 85 de milioane de lei disponibili pentru afaceri în zona de ecoturism sau de agricultură biologică, dar de asemenea şi de retehnologizare a întreprinderilor sau de cei care vor să-şi dezvolte o afacere în zona de materiale de construcţii ecologice, pentru că pe de o parte am vrut să creăm cererea pentru genul ăsta de materiale şi pe partea cealaltă să încercăm să susţinem o producţie locală românească să satisfacă această cerere.

Apoi, sigur Programul Rabla clasic pe care îl cunoaşteţi, programul de reînnoire a Parcului auto, nu mai insist, este deja lansat, 145 de milioane de lei. Dar în plus am venit cu Programul Rabla plus prin care vrem să susţinem pe cei care doresc să-şi achiziţioneze o maşină electrică sau hibridă şi de asemenea să putem să începem să construim o infrastructură electrică pentru astfel de autovehicule în România. Are 75 de milioane de lei alocaţi. Şi nu în ultimul rând un program de ecomobilitate în care am alocat în jur de 30 de milioane de lei pentru infrastructură, pentru ciclism, pentru deplasarea cu biciclete în sistem urban şi periurban.
Vreau să vă mai vorbesc pe scurt şi de o altă oportunitate de finanţare, bani care sunt obţinuţi din licitarea certificatelor de gaze cu emisii de seră. Sunt aproape 500 de milioane de lei, peste 500 de milioane de lei.
Şi atunci trebuie să vă spun că o parte din aceste resurse financiare nu sunt încă cheltuite. Deci este o oportunitate pentru cei care sunt preocupaţi de eficienţă energetică în unităţi industriale, despre eficienţă energetică în clădiri, tot sectorul de clădiri verzi este considerat unul din sectoarele care poate să genereze cele mai multe locuri de muncă, transport public cu emisii reduse de carbon şi dezvoltarea de tehnologii curate sau alte tehnologii care contribuie la tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon. Deci în concluzie, pentru că ajungem la ultimul /slide/, am vrut să fac această scurtă trecere în revistă, cumva aplicată, ce ar însemna economia verde şi cum vă putem susţine şi financiar şi nu numai. Problematica deşeurilor, revin la ea, pentru că fără susţinerea dumneavoastră şi fără implicarea dumneavoastră activă nu vom putrea reuşi să facem paşii serioşi pe care trebuie să-i facem.
România este deja în situaţia de pre-infringement pentru deşeuri. Ori un infringement de ţară ne va costa aproape 200 de mii de euro pe zi atâta timp cât ne va lua să remediem ceea ce trebuie remediat. Ori eu nu cred că niciunul dintre noi doresc ca astfel de presiune financiară să vină pe cetăţenii noştri. Sunt lucruri care trenează de foarte mult timp, trebuiau făcute de foarte mulţi ani. Au fost surse financiare alocate, nu s-au făcut, trebuie să accelerăm. Aşa că aş vrea să vă las doar cu trei mesaje: Buna gestionare a deşeurilor este foarte mult în mâna dumneavoastră şi a nostră în parteneriat. Avem nevoie de dumneavoastră ca să putem finaliza cu succes aceste demersuri şi că economia verde este o oportunitate de dezvoltare locală care să asigure atât menţinerea bunei funcţionalităţi a tuturor sistemelor vieţii şi ale naturii, dar şi care să asigure o bună calitate a vieţii pentru cetăţeni, poate un echilibru social mai bun. Vă mulţumesc.