Analiza sectorului şi tendinţele principale Prezentarea generală a sectorului



Yüklə 0,6 Mb.
səhifə1/6
tarix18.08.2018
ölçüsü0,6 Mb.
#73024
  1   2   3   4   5   6



Strategia

sectorială de cheltuieli în domeniul educaţiei, 2016-2018
1. Analiza sectorului şi tendinţele principale
1.1 Prezentarea generală a sectorului

Rolul sectorului învăţămîntului constă în asigurarea prestării serviciilor educaţionale necesare pentru dezvoltarea capitalului uman. Responsabilitatea elaborării politicilor publice de dezvoltarea sistemului educaţiei şi a Cadrului bugetar pe termen mediu, precum şi asigurarea realizării acestora îi revine Ministerului Educaţiei, care este organul central de specialitate al administraţiei publice care promovează politica de stat în domeniul educaţiei, elaborează şi implementează strategiile de dezvoltare şi cele de asigurare a calităţii în sfera educaţiei.

Misiunea Ministerului constă în elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul educaţiei, racordată la tendinţele internaţionale de dezvoltare social-economică, determinarea orientărilor strategice de dezvoltare, modernizare continuă şi integrare a sistemului educaţional din Republica Moldova în sistemul european al învăţămîntului, formarea profesională şi asigurarea accesului la educaţie şi la realizările ştiinţifice pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova pe parcursul întregii vieţi.

1.2 Surse de finanţare şi subprograme

Subprogramele din sectorul educaţiei sunt finanţate din următoarele surse principale:



  1. Bugetul de Stat (BS);

  2. bugetele autorităţilor administrativ teritoriale;

  3. asistenţa din partea donatorilor.

Sistemul educaţional din Republica Moldova trebuie să sporească accesul şi gradul de participare la educaţie şi formare profesională pe parcursul întregii vieţi, să asigure relevanţa studiilor pentru viaţă, cetăţenie activă şi succes în carieră, să dezvolte, să sprijine şi să motiveze cadrele didactice pentru asigurarea educaţiei de calitate, să proiecteze şi să instituţionalizeze un sistem eficient de evaluare, monitorizare şi de asigurare a calităţii, să îmbunătăţească managementul resurselor în educaţie.

Pentru atingerea acestor obiective este necesară realizarea reformelor în educaţie.



Figura1: Ponderea cheltuielilor pe subprograme pentru anul 2016

Sursa: Plafoane CBTM 2016-2018, Ministerul Finanţelor

Ministerul Educaţiei a identificat 16 subprograme de cheltuieli în educaţie. Cea mai mare parte a mijloacelor financiare planificate pentru 2016 revin subprogramului ”Educație timpurie” – 2 383 792.2 mii lei, urmat de subprogramele ,,Învățămînt gimnazial’’- 1870339,4 mii lei și cel al ,,Învățămîntului primar’’- 1597856.6 mii. lei.



În figura 1 este prezentată ponderea subprogramelor în bugetul total al educaţiei. Sumele pentru subprogramele 11-16 sunt indicate împreună şi contribuie 8 la sută din bugetul total al educaţiei.

Programul ,,Învățămînt este constituit din 16 subprograme. Subprogramele identificate în cadrul sectorului şi sursele de finanţare sunt următoarele:

  1. Subprogramul 01 „Politici şi management în domeniul învăţămîntului” include formularea politicilor pentru toate serviciile educaţionale, activităţile administrative şi de management la nivel central şi local, inclusiv de politici şi planificare, elaborarea bugetului, managementul resurselor, toate activităţile pedagogice şi relaţiile cu alte ministere;

  2. Subprogramul 02 „Educaţie timpurie” include sistemul de instituţii de educație pentru copiii de 3-6(7) ani de diverse tipuri, cu diferite programe de funcţionare, care activează în conformitate cu standardele educaţionale de stat. Toate activităţile ce ţin de organizarea funcţionarii şi întreţinerea instituţiilor preşcolare se efectuează din contul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi proiecte de asistenţă tehnică şi investiţionale;

  3. Subprogramul 03 „Învăţămînt primar” include toate activitățile de formare a copilului din clasele I-IV ca personalitate liberă și creativă, de dezvoltare a capacităților intelectuale, a deprinderilor de citit, scris și calcul, asigurînd dezvoltarea aptitudinilor de comunicare și a competențelor fundamentale necesare continuării studiilor de învățămînt gimnazial şi se organizează ca învățămînt de zi în instituțiile de tip Școală primară, şi Școală primară – grădiniță, Gimnaziu-grădiniță, claselor primare din cadrul gimnaziilor și liceelor;

  4. Subprogramul 04 „Învăţămînt gimnazial” include activitățile ce țin de organizarea procesului de instruire în clasele gimnaziale (V-IX) și de întreținere a instituțiilor respective;

  5. Subprogramul 05 „Învăţămînt special” ” include şcolile de tip- internat, şcolile-internat cu regim special, şcolile–internat auxiliare şi şcolile-internat sanatoriale şi casele de copiii, fiind formă de organizare a procesului de învățămînt;

  6. Subprogramul 06 „Învăţămînt liceal” vizează intervenții la nivel de conceptualizare a învățămîntului liceal, de revizuire a actelor normative ce reglementează funcționarea instituțiilor de învățământ liceal, de asigurare a calității şi a consilierii elevilor în alegerea traseului educaţional sau profesional individual către învăţămîntul superior sau învăţămîntul profesional tehnic postsecundar nonterţiar, în funcţie de potenţial, vocaţie şi performanţe.

  7. Subprogramul 08 „Învăţămînt profesional tehnic secundar” include activităţi ce ţin de organizarea procesului de instruire şi formare în şcolile profesionale. În baza Strategiei de dezvoltare a învăţământului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020, învăţămîntul profesional tehnic secundar va fi restructurat;

  8. Subprogramul 09 „Învăţămînt profesional tehnic postsecundar” include colegiile, care asigură pregătirea tehnicienilor, tehnologilor, personalului medical şi farmaceutic, altor specialişti în diverse domenii, în conformitate cu nivelul IV al Clasificatorului Standard Internaţional al Învăţămîntului. Realizarea acestui subprogram se efectuează de către reţeaua de colegii din Republica Moldova, care se află în subordinea mai multor ministere (Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Culturii);

  9. Subprogramul 10 „Învăţămînt superior” include totalitatea resurselor, proceselor, structurilor şi formelor de organizare a studiilor superioare. Realizarea acestui subprogram se efectuează de către reţeaua de universităţi din Republica Moldova, care se află în subordinea mai multor ministere (Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Culturii);

  10. Subprogramul 11 „Învăţămînt postuniversitar” se realizează prin studii de rezidenţiat, secundariat clinic organizate de Ministerul Sănătății cu profil medical. Programul cuprinde activitatea IP Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, care realizează instruirea în rezidenţiatul, secundariatul clinic al cadrelor medicale. Programul încadrează şi studiile aprofundate pentru funcţionarii publici în cadrul Academiei de Administrare Publică;

  11. Subprogramul 12 „Perfecţionarea cadrelor” asigură promovarea politicilor statului în domeniul formării/dezvoltării profesionale continue cadrelor didactice/manageriale şi a unui sistem eficient de evaluare a performanţelor cadrelor didactice/manageriale;

  12. Subprogramul 13 „Servicii generale în educaţie” reprezintă un ansamblu de activităţi în vederea suportului implementării serviciilor educaţionale, inclusiv prin menţinerea serviciilor de asistenţă psihopedagogică la nivel republican şi raional/municipal, cabinetelor metodice, contabilităţilor centralizate şi altor servicii prestate într-un mod centralizat de către autorităţile publice responsabile de educaţie;

  13. Subprogramul 14 ,,Educaţie extraşcolară și susținerea elevilor dotați” reprezintă reţeaua instituţiilor de învăţămînt extraşcolar şi ansamblul acţiunilor pedagogice extracurriculare şi/sau extraşcolare;

  14. Subprogramul 15 „Curriculum ” include Planul-cadru pentru învăţămîntul primar, gimnazial, liceal şi extraşcolar curricula disciplinelor obligatorii şi opţionale, manuale şcolare şi ghiduri metodologice, strategii de predare-învăţare-evaluare;

  15. Subprogramul 16 „Asigurarea calităţii în învăţămînt” include acţiuni de creare a instituţiilor, mecanismelor şi procedurilor de asigurare a calităţii în sistemul de învăţămînt,

Alocațiile bugetare pentru învățămînt sunt destul de mari, deoarece, în Republica Moldova învăţămîntul este unul predominant public. Astfel, pe parcursul anilor 2005-2014, cheltuielile au variat în felul următor:

Figura 2: Evoluţia cheltuielilor pentru educaţie, anii 2005-2014

Sursa: BNS

Pentru anii 2005-2014 suma cheltuielilor în termeni absoluți crește, însă ca pondere în PIB a variat spre micșorare.

Cheltuielile pentru învăţămînt sunt asigurate din bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ - teritoriale. Pentru anii 2016-2018, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale le vor reveni, corespunzător: 2016 -71,9%, 2017 -73,3%, 2018 – 74,9% din total cheltuieli pentru educaţie.



1.3 Provocările şi problemele sectorului

Eficientizarea utilizării mijloacelor bugetare este una din principalele provocări ale sectorului educaţiei. Actualmente, sectorul dat poate fi calificat ca fiind unul supradimensionat.



La începutul anului de studii 2014-2015, în Republica Moldova au activat 2924 de instituţii de învăţămînt, cu un contingent de 623143 de copii/elevi/studenţi, inclusiv: 1440 de instituţii preşcolare (la situaţia 01.01.2014) cu 145296 de copii, 1347 de instituţii de învăţămînt primar şi secundar general, în care studiază 341,0 mii de elevi, 61 de instituţii de învăţămînt profesional tehnic secundar* cu 17508 de elevi, 45 instituţii de învăţămînt profesional tehnic postsecundar cu 29810 elevi şi 31 de instituţii de învăţămînt superior cu contingentul de 89529 de studenţi.

*Sursa: BNS
 Educație timpurie. La situația 01.01.2015, în ţară au funcţionat 1453 instituţii de învăţămînt preşcolar, numărul acestor instituţii fiind în creştere cu 5,2% comparativ cu anul 2010. În acest context, numărul copiilor din învăţămîntul preşcolar, de asemenea, a marcat o tendinţă de majorare în ultimii ani, înregistrînd către sfîrşitul anului 2014 cifra de 147,7 mii. Paralel cu creşterea numărului de copii în instituţiile preşcolare se atestă şi o creştere a ratei de cuprindere a copiilor în învăţămîntul preşcolar. Dacă în anul 2010 rata de cuprindere a fost de 77,1%, atunci către anul 2015 acesta a atins nivelul de 83,9%, în special s-a majorat rata de cuprindere a copiilor din mediul urban (cu 9,4 puncte procentuale).

Figura 3. Rata de cuprindere în învăţămîntul preşcolar

http://www.statistica.md/public/files/compresa/demografie/copii_2014_1.png

În medie la 100 locuri în instituţiile preşcolare revin 86 copii, cele mai solicitate fiind grădiniţele din mediul urban, unde la 100 locuri revin 101 copii, iar în mediul  rural la 100 locuri revin doar 76 copii.

Pentru copiii cu necesităţi speciale funcţionează 123 grupe specializate în cadrul instituţiilor, majoritatea fiind pentru copii cu deficienţe sau dereglări ale vorbirii. În anul 2014 grupele specializate au fost frecventate de  2127 copii sau cu 8,4% mai mult comparativ cu anul 2010.

Învățămînt primar și secundar general. Reţeaua instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general este constituită din 1347 de instituţii de învăţămînt primar şi secundar general, din ele 1345 de instituţii de zi şi 2 şcoli serale. În anul de studii 2014-2015 numărul total de instituţii s-a micşorat cu 27 unităţi comparativ cu anul de studii precedent. Conform datelor statisticii oficiale, în anul de studii 2014-2015 şi-au sistat activitatea 12 şcoli primare, 12 gimnazii, 3 licee şi o şcoală auxiliară. Totodată, au fost efectuate unele modificări în reţeaua şcolară:

  • pentru 32 de instituţii a fost schimbat statutul din liceu în gimnaziu;

  • 13 unităţi au fost transformate din gimnaziu în şcoală primară.

Actualmente, în republică funcţionează 105 şcoli primare, 794 gimnazii, 424 licee şi 22 şcoli pentru copii cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. La începutul anului de studii 2014-2015 în or. Călăraşi şi-a început activitatea un liceu teoretic - vocaţional.

La începutul anului de studii 2014-2015, în învăţămîntul primar şi secundar general de zi au fost cuprinşi 339,9 mii de elevi prezentînd o micşorare de 3,4% faţă de anul de studii precedent. Majoritatea elevilor din învăţământul primar şi secundar general (98,8%) studiază în şcoli publice. Numărul elevilor în şcolile private este de 4,3 mii persoane sau cu 2,4% mai mult faţă de anul de studii 2013-2014.

În clasa I au fost înscrişi 35,2 mii de persoane. Ponderea copiilor înscrişi în clasa I care au fost încadraţi în programe de educaţie preşcolară a constituit 97,7%.

Distribuţia elevilor din învăţământul primar şi secundar general de zi pe nivele de învăţămînt este următoarea: 138,5 de mii ( 40,7 %) reprezintă elevii din învăţămîntul primar, 162,3 de mii (47,8%) – din învăţământul gimnazial şi 39,1 de mii ( 11,5 %) din cel liceal.



În anul 2014, numărul de absolvenţi ai învăţămîntului gimnazial a constituit 33,7 mii persoane sau cu 4,4% mai puţin faţă de anul precedent. Numărul de absolvenţi în licee s-a diminuat cu 14,4 %, înregistrînd cifra de  16,5 mii persoane, inclusiv – 0,4 absolvenţi ai învăţămîntului seral. Ponderea absolvenţilor care au obţinut diploma de bacalaureat a constituit 72,7% din numărul total de absolvenţi, înregistrînd o reducere de 7,9 p.p. faţă de anul 2013 (80,6%).

Toate instituțiile din învățămîntul primar și secundar general au fost asigurate cu materiale didactice pentru elevi.

Toți elevii claselor I-IV au fost alimentați gratuit. Alimentaţia elevilor în instituţiile de învăţămînt din republică se organizează în baza Hotărîrii Guvernului nr.234 din 25.02.2005 Cu privire la alimentarea elevilor şi Hotărîrea Guvernului nr. 849 din 08.10.2014 „Cu privire la modificarea și completarea Hotărîrii Guvernului nr. 234 din 08. 10.2015” și Ordinul Ministerului Educației nr. 1277 din 30 decembrie 2014 „Cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor /elevilor în instituțiile de învățămînt”, înregistrat la Ministerul Justiției și coordonat de Ministerul Finanțelor.

Conform Ordinului nr. 1277 din 30.12.2014, pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din instituțiile de învățămînt publice și private, precum și a elevilor claselor V-XII din instituțiile de învățămînt din raioanele de est a Republicii Moldova, subordonate Ministerului Educației, și din instituțiile de învățămînt din raioanele Dubăsari, Căușeni și Anenii Noi amplasate în zona de securitate, norma financiară constituie 7,00 lei;

Normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor se aplică în limita alocațiilor bugetare aprobate.

Ministerul Educației a monitorizat asigurărea alimentației elevilor în instituțiile preuniversitare din perspectiva respectării normelor financiare, stabilite de Guvernul Republicii Moldova și a normelor naturale de hrană.

În anul de studii 2014-2015 în clasele primare (I-IV) au fost înregistrați 135 655 de elevi care au fost alimentați 100% în toate instituțiile de învățămînt.

Din 158 454 elevi din clasele V-IX au fost alimentați doar 23 341 elevi ce constituie 15% din numărul total de elevi.

Menționăm că 25 de raioane organizează alimentația elevilor din familiile social vulnerabile din clasele X-XII.

În rapoartele prezentate din direcțiile de învățămînt din raioane se specifică insuficiența resurselor materiale pentru organizarea alimentației elevilor din clasele V-XII.

În perioada de referință, transportul public în raza localității este folosit de către 21,3 la sută din numărul total de elevi, acest mijloc fiind utilizat, în principal, în municipiile Chișinău și Bălți. De asemenea, în orașe circa 7,2 la sută din elevi vin la școală cu transportul familiei, iar în cazul localităților rurale, circa 5,7 la sută din elevi vin la școală cu transportul școlar (autobuze școlare și transport închiriat de autorități. Transportarea elevilor în anul de referință s-a efectuat cu 274 de autobuse școlare și 66 de autobuse arendate, astfel, asigurînd 100% din necesități.

Reţeaua instituţiilor de învăţământ special este formată din 22 unităţi. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul special a constituit 1538 de persoane şi s-a redus esenţial comparativ cu anul de studii 2013-2014 (cu 14,9%). În cadrul acestor instituţii, 74,8% din elevi sînt cu deficienţe în dezvoltarea intelectuală, 12,1% – cu auz slab, 6,0% – cu vederea slabă, 3,7% – surzi şi 3,3% – cu restanţe poliomielitice şi paralizii cerebrale. În acelaşi timp, constatăm o majorare a numărului de copii cu necesităţi speciale integraţi în şcolile obişnuite (cu 70%).

În anul de studii 2014-2015, în instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general de zi şi-au desfăşurat activitatea didactică 30,8 mii de persoane sau cu 4,1% mai puţin comparativ cu anul de studii precedent. Personalul de conducere constituie 3,7 mii persoane sau 12,1% din total cadre didactice. Majoritatea personalului de conducere activează cu normă didactică (92,3%).

Cadrele didactice care au vechimea în munca pedagogică de 20 ani şi peste au constituit 58,2% din numărul total de cadre didactice. În acelaşi timp, 88,7% din cadre didactice sunt cu studii superioare, iar circa 11,0% – cu studii medii de specialitate. Ponderea femeilor în total cadre didactice a constituit 85,2%.

Pe grupe de vîrstă, situaţia cadrelor didactice din învăţămîntul primar şi secundar general de zi este următoarea: 13.0 % au vîrste sub 30 de ani, fiecare al cincilea cadru didactic este cuprins în grupa de vîrstă 30-39 ani, 25,5% între 40-49 ani, 26,8% între 50-59 ani, iar 14,9% au depăşit vîrsta de peste 60 ani.

Din numărul total de cadre didactice, 58,2 la sută sunt persoanele cu vechimea în munca pedagogică de 20 ani şi peste. Cadrele didactice cu studii superioare reprezintă 88,7 % din total, iar cele cu studii medii de specialitate pedagogice – 11,0 %.

Dacă în anul de studii 2005-2006 cadrele didactice constituiau 40,9 mii persoane, iar numărul de elevi era de 517,0 mii persoane, atunci pe parcursul următorilor ani (2005-2006 – 2013-2014), atît numărul de cadre didactice, precum și numărul de elevi s-au redus. Astfel, numărul de elevi s-a redus cu 32%, iar numărul cadrelor didactice – cu 21% (Fig.4)




Figura 4. Dinamica numărului de cadre didactice și de elevi in instituțiile de învățământ primar și secundar general de zi

http://www.statistica.md/public/files/compresa/invatamint/invatamint_primar_sec_13_14_6.png

Pe parcursul anilor 2009-2014, atît numărul de cadre didactice, cît și numărul de elevi s-a redus semnificativ. Astfel, numărul de elevi s-a diminuat cu 18%, iar numărul cadrelor didactice – cu 16%, în timp ce numărul de elevi la un cadru didactic în această perioadă de timp a fost stabil și a constituit 11 persoane (Fig.5).



Figura 5, Numărul de cadre didactice și elevi în instituțiile de învățămînt primar și secundar general de zi, în anii de studii 2009-2010-2014-2015

http://www.statistica.md/public/files/compresa/invatamint/inv_prim_sec_2014_15_6.png

Prin urmare, se impun în continuare acţiuni referitoare la implementarea reformei în educaţie, inclusiv prin ajustarea numărului unităţilor de personal şi a instituţiilor de învăţămînt la numărul în declin al elevilor cuprinşi în procesul educaţional.



Învăţămîntul profesional tehnic secundar. La începutul anului de studii 2014-2015 în republică au activat 61 de instituţii de învăţămînt profesional tehnic secundar cu contingentul de 17508 de elevi, inclusiv, 46 şcoli profesionale (cu 16015 de elevi) şi 15 şcoli de meserii (cu 1493 de elevi). Numărul elevilor în învăţămîntul profesional tehnic secundar este în descreştere cu 4,1% faţă de anul de studii precedent. Repartizarea pe tipuri de şcoli relevă tendinţa de reducere a numărului de elevi cu 3,9 la sută în şcoli de meserii.

Învăţămîntul secundar profesional este organizat preponderent în instituţiile de stat (99 la sută din totalul de elevi). De asemenea, 96,1% din numărul total al elevilor îşi fac studiile cu finanţare bugetară.

În anul de studii 2014-2015, în instituţiile de învăţămînt profesional tehnic secundar au fost înmatriculate 10,9 mii persoane, cu 2,7% mai puţin faţă de anul de studii precedent. Din totalul elevilor înmatriculaţi, 85,5% au fost înmatriculaţi în baza studiilor gimnaziale, din care circa 80 la sută fiind absolvenţii anului 2014.

În şcolile profesionale au fost înmatriculate 9,5 mii persoane, din care 42,3% în grupe profesionale în baza studiilor gimnaziale, 44,1% în grupe de meserii în baza studiilor gimnaziale şi 8,8% – în baza studiilor medii generale şi/sau liceale. Totodată, 95 la sută din elevi au fost înmatriculaţi cu finanţare bugetară. Din total elevi înmatriculaţi în şcolile de meserii (1,4 mii), 92 la sută îşi fac studiile cu finanţare bugetară. Per ansamblu, în învăţămîntul secundar profesional ponderea elevilor înmatriculaţi din localităţile rurale este de 77,2%.

În anul 2014 numărul de absolvenţi a constituit 9,7 mii de persoane, reducîndu-se cu 6,9 la sută faţă de anul anterior. Fiecare al treilea absolvent a urmat paralel cu cursurile de instruire profesională şi studiile generale.

 În anul de studii 2014-2015, numărul cadrelor didactice s-a micşorat cu 2,2% comparativ cu anul precedent, constituind 2096 de persoane.



Învăţămîntul profesional tehnic postsecundar. La începutul anului de studii 2014-2015, în republică au activat 45 de colegii, inclusiv 41 de colegii de stat şi 4 colegii cu proprietate nestatală. Numărul total de elevi în colegii a constituit 29810 de persoane, prezentînd o creştere cu 1,9 % faţă de anul de studii precedent.

  În anul de studii 2014-2015, în colegii au fost înmatriculate 9,0 mii de persoane sau cu 10,7 la sută mai mult faţă de anul de studii precedent. Din numărul celor înmatriculaţi, în baza studiilor gimnaziale au fost admişi - 86,8 %, studiilor liceale -11,7 %, ceilalţi - în baza studiilor medii de cultură generală şi secundar profesionale. Totodată, 94 la sută din persoanele înmatriculate în baza studiilor gimnaziale sunt absolvenţii anului 2014, iar în cazul persoanelor cu studii liceale ponderea absolvenţilor recenţi este de 85 la sută faţă de 76 la sută în anul precedent.

În anul 2014, au absolvit colegiile 6,5 mii de persoane, înregistrînd o reducere faţă de anul precedent cu 12,9%. Comparativ cu anul 2013 numărul absolvenţilor a fost în descreştere în colegiile de stat (cu 0,9 %). Din numărul total de absolvenţi, 85,7 % au urmat studii integrate: liceale şi cursuri de specialitate.  

 În anul de studii 2014-2015, numărul cadrelor didactice s-a micşorat cu 2,3% comparativ cu anul precedent, constituind 2417 persoane. Din total personal didactic, 2013 sunt profesori, 56 maiştri-instructori, 31 metodişti, 59 pedagogi sociali şi 8 psihologi. Personalul didactic auxiliar constituie 328 de persoane. Femeile reprezintă 70 la sută din numărul total de personal didactic.



Învăţămîntul superior. În anul de studii 2014-2015, numărul total al instituţiilor de învăţămînt superior este de 31 de unităţi, inclusiv 19 instituţii publice şi 12 instituţii private. Numărul instituţiilor nestatale s-a micşorat cu 1 unităţi comparativ cu anul de studii precedent. Două din cele 19 instituţii publice au doar Ciclul II – studii superioare de masterat.

La începutul anului de studii 2014-2015, numărul studenţilor a constituit 89 529 de persoane (cu excepţia studenţilor străini), din care 72 474 (81,0%) îşi fac studiile în instituţiile publice.  Numărul total de studenţi în învăţămîntul superior s-a diminuat cu 7756 de persoane  comparativ cu anul de studii 2013-2014 sau cu 8%. Numărul studenţilor în instituţiile publice at în anul de studii 2014-2015, comparativ cu anul precedent, a scăzut cu 48,2 %, iar în instituţiile private cu 7,1 %.

În medie la 10 mii de locuitori revin 252 de studenţi din instituţiile de învăţămînt superior, comparativ cu 288 în 2012 și 273 în anul precedent.

Contingentul de studenţi la zi s-a diminuat, în comparaţie cu anul precedent, atît în instituţiile de stat (cu 5239 de persoane), cît şi în cele nestatale (cu 1173 de persoane). Totodată, în instituţiile de stat mai semnificativ a scăzut numărul de studenţi, care îşi fac studiile în bază de contract (cu 5817 de persoane).

Studenţii din învățămîntul cu frecvenţă redusă deţin o pondere de 35,3% sau cu 1,4 puncte procentuale mai mult comparativ cu anul de studii 2013-2014. Ponderea femeilor din numărul total de studenţi este de 57,5%. 

Ponderea studenţilor care urmează studiile în bază de contract în instituţiile de stat este de 62,1% faţă de 64,4% în anul de studii 2013-2014. Pe forme de învăţămînt situaţia se prezintă astfel: la frecvenţă redusă majoritatea studenţilor sunt înscrişi în bază de contract (91,9 % faţă de 92,2 % în anul de studii 2013-2014), iar în cazul învăţămîntului de zi, respectiv, 47,3% faţă de 51,3%.

Distribuţia studenţilor din învăţămîntul superior pe programe relevă că 78,9% din total studenţi sînt înscrişi la studii superioare de licenţă, comparativ cu 79,7% în anul de studii 2013-2014, iar 15,9% – la studii de masterat (comparativ cu 15,2%).

În anul de studii 2014-2015, în total au fost înmatriculați în instituțiile de învățămînt superior 24 378 de persoane, inclusiv 20501 în instituțiile publice. În anul de referință, în instituţiile de învăţămînt superior au fost înmatriculate 17104 de persoane la Ciclul I (cu 2091 de persoane mai puţin faţă de anul de studii precedent) şi 7274 de persoane la Ciclul II (cu 19 persoane mai mult).



În instituţiile de învăţămînt publice  au fost înmatriculate 14305 persoane la Ciclul I, inclusiv 8274 în bază de contract (cu 1363 de persoane mai puţin faţă de anul de studii 2013-2014) şi  6031de persoane la buget (cu 498 de pers. mai puţin). Numărul persoanelor înmatriculate la Ciclul II este de 7274 de persoane, fiind puțin în creștere cu 19 persoane faţă de anul de studii 2013-2014. Deşi, la general numărul persoanelor înmatriculate la Ciclul II este puțin în creştere, numărul celor înmatriculaţi cu finanţare bugetară a crescut puțin mai mult cu 42 de persoane comparativ cu anul de studii precedent şi constituie 3776 mii persoane.

Numărul de studenţi înmatriculaţi în sectorul nestatal constituie 3877 de persoane sau cu 156 de persoane mai puţin faţă de anul de studii precedent.

 În anul 2014, în total au absolvit universitățile 24274 de persoane, Ciclul I  au absolvit 17062 de persoane, înregistrînd o scădere cu 3,8 % comparativ cu anul 2013, medicina și farmaceutica – 803 persoane, iar la Ciclul II s-a înregistrat o slabă creştere de 71 de persoane, constituind 6409 persoane.

 În anul de studii 2014-2015, numărul cadrelor didactice s-a micşorat cu 0,3 mii de pers. comparativ cu anul precedent, constituind 5,4 mii de persoane sau cu 6,4 % mai puțin decît în anul 2013-2014. Ponderea femeilor din numărul total de personal este de 54 %. Personalul didactic cu grad ştiinţific a constituit 2,7 mii de persoane, inclusiv 2,3 mii de doctori în ştiinţe şi 0,4 mii doctori habilitaţi.

Totodată, instituţiile de învăţămînt superior nu sînt adaptate suficient nici pentru instruirea modernă, nici pentru a răspunde solicitărilor persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale. Acestea duc lipsă de infrastructură de acces în blocurile de studii şi cămine, de tehnologii specifice de instruire şi programe de studii centrate pe student. Baza tehnico-materială nu permite implementarea noilor tehnologii didactice şi realizarea cercetărilor relevante pentru piaţă.
O altă provocare importantă ce urmează a fi evidenţiată este necesitatea acută în consolidarea bazei didactico-materiale a instituţiilor de învăţămînt, deoarece majoritatea materialelor didactice, tehnologiilor, infrastructura sunt uzate moral şi tehnic – un factor de bază ce contribuie la obţinerea rezultatelor modeste în învăţămînt, comparativ cu alte ţări, dar şi la atestarea lacunelor în pregătirea studenţilor în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor corespunzătoare cu cerinţele pieţei muncii. În pofida volumului mare de alocaţii în sistemul de învăţămînt, această problemă este condiţionată, în mare parte, de insuficienţa alocaţiilor pentru modernizarea infrastructurii şi a materialelor necesare, ce este determinată de ponderea majoră a cheltuielilor salariale în totalul cheltuielilor publice pentru învăţămînt.

Prin urmare, se evidenţiază următoarele probleme ale sectorului:



  1. ineficienţa utilizării alocaţiilor financiare din sector;

  2. reţelele claselor şi a instituţiilor neadaptate la numărul de elevi/studenţi;

  3. insuficienţa cheltuielilor pentru consolidarea bazei tehnice şi didactico-materiale a instituţiilor;

  4. accesul limitat la servicii educaţionale de calitate;

  5. lipsa practicii educaţiei incluzive.




Kataloq: sites -> default -> files

Yüklə 0,6 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə