Artistic and cultural dinamism -a tool for integration



Yüklə 30,4 Kb.
tarix02.11.2017
ölçüsü30,4 Kb.
#27749

Produs realizat cu sprijinul Uniunii Europene prin

programul Socrates

COMENIUS 1 – SCHOOL PROJECT

“ARTISTIC AND CULTURAL DINAMISM –A TOOL FOR INTEGRATION”








Proiect de parteneriat scolar-Comenius 1 2005-2008

Nr. Proiect: 06-PS-RII-310-BZ-ES

Anul de derulare: 2006-2007

Parteneri: Spania-IES RONDA -LLEIDA

Finlanda- KUNINKAANTIEN LUKIO- ESPOO

Romania- LICEUL TEORETIC « AL. MARGHILOMAN » BUZAU






Vlad Tepes Dracula – intre adevar si legenda

Vlad Tepes - istorie

La 1431 se nãstea la Sighisoara Vlad Tepes, cel care a fost un mare voievod cu grijã de neam si de tarã, dar pe care vremurile l-au mânjit de sânge si îl amintesc cu groazã si spaimã. Regiunea dintre Câmpulung si Bran este inima zonei istorice a României, dar Castelul Bran, ridicat, se pare, pe la 1300 de cavalerul teuton Dietrich, evocã mai mult decât orice castel din România mostenirea veacului lui Dracula, cu atmosfera sumbrã a coridoarelor întunecate si a numeroaselor curti interioare, cu meterezele pe mai multe niveluri.


Vlad Tepes s-a nascut in anul 1431 in fortareata de la Sighisoara. Tatal sau, Vlad Dracul, era in acea vreme guvernatorul Transilvaniei, functie in care fusese numit de catre imparatul Sigismund. Tepes a fost nepotul altui mare voievod roman: Mircea cel Batran (1386-1418). In iarna lui 1436-1437, Dracul devine print al Valahiei (una dintre cele trei provincii romanesti) si isi stabileste resedinta la palatul din Targoviste, capitala principatului.
Vlad Tepes si-a urmat tatal si a trait la curtea princiara sase ani. In 1442, din motive politice, Dracula si fratele sau mai mic Radu au fost luati ostatici de catre Sultanul Murad al II-lea
Vlad Tepes a fost tinut in Turcia pana in anul 1448, in vreme ce fratele sau a decis sa ramana aici pana in 1462. Captivitatea din Turcia a jucat un rol important in dezvoltarea lui Dracula. A fost o perioada in care acesta a adoptat o viziune pesimista asupra vietii. Turcii l-au eliberat, de fapt, dupa asasinarea tatalui sa de catre Vladislav al II-lea, moment in care a aflat si despre moartea fratelui sau mai mare Mircea, care fusese torturat si ingropat de viu de catre boieri la Targoviste.
La 17 ani, Vlad Tepes, sustinut de o cavalerie turceasca si un contingent de trupe imprumutate lui de catre Mustafa Hassan, a facut prima sa miscare spre cucerirea tronului Valahiei. Dar un alt doritor, Vladislav al II-lea l-a invins, doua luni mai tarziu. Pentru a se putea pregati in vederea cuceriri tronului, Tepes a trebuit sa astepte pana in1456, an in care a avut satisfactia de a-l ucide pe asasinul tatalui sau.
Acum este momentul in care Vlad Tepes isi incepe domnia cea mai lunga (sase ani) in care a comis multe fapte sangeroase care i-au adus controversata reputatie. Primul sau act major de razbunare a fost acela de a-i omori pe ucigasii tatalui sau. Astfel, in anul 1459 el a arestat toate familiile de boieri care participasera la asasinat. Pe unii dintre ei i-a tras in teapa, in vreme ce pe altii i-a obligat sa mearga pe jos din capitala (Targoviste) si pana in orasul Poenari. Cei care au supravietuit acestui supliciu nu s-au putut odihni decat in momentul in care au ajuns la destinatie. Aici Dracula le-a ordonat sa-i construiasca o fortareata pe ruinele unui alt vechi avanpost, deasupra raului Arges. Majoritatea boierilor au murit de-a lungul cladirii acestui castel, Dracula reusind astfel sa-si creeze o noua patura nobiliara.
Vlad Tepes a devenit foarte cunoscut datorita tehnicilor sale de pedepsire brutale. Foarte des poruncea ca nelegiuitii sa fie jupuiti, fierti, decapitati, orbiti, spanzurati, arsi, prajiti, ingropati de vii sau trasi in teapa. De asemenea ii placea sa taie nasuri, urechi, organe sexuale sau limba. Dar dintre toate, metoda sa favorita era trasul in teapa. De aici i-a ramas si numele Tepes.
Exista si o legenda care atesta ca metoda lui Tepes de a pedepsi raufacatorii era eficienta. Se spune ca in timpul domniei sale o cupa de aur se afla la fantana din centrul oradului Targoviste, care servea trecatorilor spre alinarea setei. Conform cronicarilor vremii cupa nu a fost furata atat vreme cat Tepes a domnit.
La inceputul anului 1462, Vlad Tepes a lansat o campanie impotriva turcilor, de-a lungul Dunarii. Era foarte riscant sa intreprinzi asa ceva, deoarece armata turca a Sultanului Mehmed al II-lea era de departe mai puternica. Cu toate acestea, Tepes a reusit in anul 1462 sa obtina numai victorii si sa ingrozeasca turcii. Pentru a se razbuna, Mehmed a decis sa invadeze Valahia, pentru a o transforma in provincie turca. El a intrat in Valahia cu o armata de trei ori mai numeroasa decat cea a lui Tepes. In aceste conditii, si fara nici un aliat, Vlad a fost nevoit sa se retraga la Targoviste. In urma sa a otravit toate fantanile si a ars toate satele pentru ca armata turca sa nu poata supravietui.

Mai mult, atunci cand sultanul a ajuns intr-un final in capitala, el a fost intampinat de o priveliste inspaimantatoare: craniile a 20 000 de turci captivi erau infipte in tepe. Aceasta scena horror a ramas in istorie sub denumirea de „padurea lui Tepes”. Aceasta tactica a terorii, aplicata de Tepes, a avut reusita deoarece sultanul si majoritatea ofiterilor sai care erau foarte obositi si flamanzi au hotarat sa se retraga.


Sultanul Mehmed a lasat partea a doua a bataliei, fratelui mai tanar al lui Vlad, Radu favoritul turcilor la tronul Valahiei. Acesta l-a urmarit pe Tepes pana la castelul Poenari, de pe malul raului Arges. Conform legendei, acesta este momentul in care sotia lui Vlad, pentru a nu fi capturata de turci, se sinucide aruncandu-se de pe stanci (scena exploatata de regizorul Francis Ford Coppola). Vlad, in schimb, a reusit sa scape utilizand un pasaj secret din munte. Ajutat de niste tarani, el s-a refugiat in satul Arefu si de aici a ajuns in Transilvania unde l-a intalnit pe regele Ungariei, Matei Corvinul. Acesta in loc sa-l ajute, l-a arestat si l-a inchis in capitala Visegrad
Vlad Tepes a ramas timp de doisprezece ani in Ungaria, in vreme ce fratele sau Radu a domnit in Valahia fiind o marioneta a turcilor. Dupa primii patru ani, Tepes a avut voie sa se mute intr-o casa. Pentru a castiga bunavointa familiei regale, el s-a si casatorit cu sora regelui (dupa unele surse). A devenit catolic, fapt ce avea sa-i incante pe ungurii catolici. Dar in sinea lui a ramas acelasi Vlad Tepes.
In 1476 Tepes a intrat in Valahia cu ajutorul Moldovei si a Transilvaniei. Aceasta a treia domnie a sa nu a durat decat cateva luni. Vlad a fost asasinat pe campul de lupta cu turcii. El a fost decapitat iar capul sau a fost dus la Constantinopole, ca o dovada a mortii sale.


Originea numelui


Vlad al III-lea s-a nascut în noiembrie sau decembrie 1431, în cetatea Sighisoara, Transilvania. Tatal sau, Vlad al II-lea Dracul, a fost atras în Ordinul Dragonului cu aproape un an înainte. Ordinul - care poate fi comparat cu Ordinul Maltei sau cu Ordinul Cavalerilor Teutoni - era o societate militaro-religioasa, ale carei baze au fost puse în 1387 de Sigismund de Luxemburg, Rege al Ungariei (mai târziu Sfânt Împarat Roman) si de cea de-a doua sotie a sa, Barbara Cilli.

Simbolul Ordinului era Dragonul. Principalele scopuri ale unor astfel de ordine fraternale erau protejarea intereselor Catolicismului si cruciada contra turcilor otomani. Existaa mai multe motive pentru care aceasta societate este relevanta cu referire la Vlad Dracul. În primul rând, explica provenienta numelui Dracul (dragonul): boierii care stiau de incorporarea lui Vlad al II-lea în Ordinul Dragonului, au decis sa-l numeasca Dracul. Draculea ar putea însemna fiul lui Dracul si era frecvent utilizat de Vlad tepes în corespondenta oficiala. Un al doilea rol important al acestui Ordin era îmbracamintea oficiala a Ordinului - o capa neagra peste o haina rosie - ce avea sa fie purtata doar vinerea pentru a comemora Patimile lui Iisus Cristos.

Un alt nume utilizat, în special de oamenii de rând, era porecla "tepes", care înseamna cel care trage în teapa; trasul în teapa era metoda sa favorita de executie. Chiar si turcii îl denumeau Kazikli Bey, însemnând Printul tepes. Acest nume a fost utilizat pentru prima oara într-o cronica valaha din 1550 si s-a pastrat în istoria româna.
Povestiri despre Vlad tepes

Exista multe povestiri si anectode care surprind filozofia lui Vlad al III-lea Dracula. El era recunoscut pentru chemarea sa apriga la onestitate si ordine. Aproape orice infractiune, de la minciuna si furt pâna la omor, puteau fi pedepsite prin trasul în teapa. Fiind sigur de eficacitatea legilor sale, Vlad al III-le a lasat o cupa de aur la vedere, în piata centrala din Târgoviste. Cupa putea fi folosita de calatorii însetati, însa trebuia sa ramâna în piata. Conform surselor istorice, în timpul domniei sale, aceasta nu a fost niciodata furata si a ramas aproape nefolosita.

Vlad al III-lea era de asemenea preocupat ca toti locuitorii tarii sa munceasca si sa fie productivi pentru comunitate. Îi privea pe saraci, vagabonzi si cersetori ca pe niste hoti. Ca urmare, într-o zi toti saracii si bolnavii din tara Româneaca au fost invitati la curtea domneasca din Târgoviste pentru ospat. Dupa ce invitatii au mâncat si au baut, el i-a întrebat daca ar vrea sa nu mai fie niciodata saraci. Dupa ce a primit un raspuns pozitiv, a ordonat ca hala sa fie închisa si incendiata. Nimeni nu a supravietuit.

O alta poveste spune ca doi calugari care au intrat în tara Româneasca, au venit sa-l viziteze pe Vlad la castelul sau. Calugarii stiau de reputatia cruda a lui Vlad si când acesta le-a cerut parerea despre domnia sa, acestia au raspuns in mod diferit. Unul a mintit, spunând ca Vlad era un dur, dar totusi doar un print, iar celalalt a condamnat în mod deschis metodele sale ca tortura. Relatarile difera în a spune care din cei doi calugari a fost tras în teapa.


Dracula – in literatura universala

Nu stim exact motivul pentru care Bram Stoker l-a luat ca model pentru personajul sau fictiv pe printul Valahiei din secolul XV. Unii istorici au propus ideea ca Stoker ar fi avut o relatie de amicitie cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Arminius Vambery (Hermann Vamberger), si este posibil ca acesta sa îi fi dat informatii despre Vlad tepes. Mai mult, faptul ca Dr. Abraham Van Helsing îl mentioneaza pe prietenul sau Arminius în romanul din 1897 ca sursa a cunostintelor sale despre Vlad al III-lea numit Dracula, pare sa sprijine aceasta ipoteza. Trebuie retinut si faptul ca aceasta pare sa fie singura cauza, neexistând o legatura reală între Vlad Draculea din istorie (1431-1476) si mitul literar modern al vampirului este cartea lui Bram Stoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, mentiuni istorice si experiente personale pentru a realiza un personaj complex. Este posibil ca Bram Stoker sa fi studiat cronicile sasilor, un soi de carti cu benzi desenate, care se puneau în vânzare prin târguri si iarmaroace, care se gaseau în colectiile British Museum. Pe de alta parte, merita mentionat faptul ca detractorii politici principali ai lui Vlad - în general sasii - se foloseau de sensul de diavol al cuvântului drac pentru a umbri reputatia printului. Astfel ar putea asocierea dintre cele doua sensuri ale cuvântului, dragon si diavol, sa explice o legatura mai puternica între Vlad tepes si vampirism?



Vlad Dracul – legenda, mit, mister

1642... Vlad tepes, conte si razboinic neînfricat, pleaca la lupta si îsi lasa sotia mult-iubita, Elisabeta, singura în castel. Când turcii urzesc un plan în urma caruia regina se sinucide, se declanseaza urgia... Vlad se întoarce acasa, unde îsi gaseste sotia într-o balta de sânge. Plin de furie îl huleste pe Dumnezeu, înjunghie crucea care începe sa sângereze si în schimbul nemuririi, îsi vinde sufletul partii întunecate a omenirii, Diavolului.

Dracula, asa cum este perceput astazi, constituie rezultatul interferentei unor fapte istorice reale, intrate în legenda, legate de domnia lui Vlad tepes - Dracula, a consemnarilor unor cronicari ai vremii, amplificata în secolele urmatoare prin asocierea cu personajul romanului de fictiune "Dracula". Asa numitul "mit" îsi are începutul în momentul în care Vlad Basarab, tatal viitorului voievod Vlad tepes-Dracula, este primit în ordinul dragonului (la 8 februarie 1431), din care faceau parte numai capetele încoronate. Mantia pe care însusi împaratul Sigismund de Luxemburg i-o pune pe umeri se încheie cu un colan de aur pe care era gravat un dragon. Atunci când Vlad Basarab devine domn al Tarii Romanesti, el foloseste imaginea pe sigiliul personal. Contemporanii i-au spus domnitorului Vlad Dracul, iar membrilor familiei si urmasilor sai, Draculesti.

Trecerea treptata de la Dracula, un domnitor care pedepsea cu cruzime pe rau facatori, la Dracula vampirul a fost facuta prin asocierea imaginilor din povestirile germane care sugerau pasiunea domitorului pentru varsarea de sânge, asa cum s-a întâmplat când voievodul servea masa între cadavrele boierilor pedepsiti cu tragerea în teapa, si credintele populare privitoare la strigoi, culese din Transilvania de soldatii austrieci în secolul al VIII-lea. Acestia consemneaza practica deshumarii cadavrelor unor oameni despre care se credea ca au fost strigoi în timpul vietii si care odata dezgropate, corpurile acestora erau strapunse în inima cu un par de lemn. Sângele care în acel moment tâsnea din inima, a construit dovada ca acea persoana a fost strigoi. Repetatele semnalari ale unor astfel de cazuri au facut ca pentru occidentali Transilvania si Dracula sa devina imagini ale supranaturalului si fantasticului, ale castelelor în ruina, întunecoase, mohorâte, acoperite de ceata si neguri dese. De atunci, peste timp, vampirul cel groaznic astfel fortificat imaginat a tesut o pânzã ca de pãianjen în care se zbate Vlad, printule cel nefericit, prins de fapt întreaga sa viatã în plasa trãdãrii, trãdare care s-a continuat si dupã moartea sa, nãscându-l ca "moroi" sau "strigoi" pe "vampirul din Carpati" sau pe întunecatul "conte Dracula", o trãdare în care se va zbate la nesfârsit, poate chiar peste dãinuirea lumii… Motivul Dragonului era comun mai multor familii, cel al familiei Bathory avea trei colti, iar Elisabeta, contesa sângeroasã, nãscutã la 1560 într-o regiune a Ungariei, învecinatã cu Carpatii Centrali, a transformat castelul Cetnie, din nord-vestul Ungariei, într-o mãcelarie, omorând fete tinere pentru a le folosi sângele la întinerire sau alte ritualuri magice. S-a fãcut tot posibilul ca aceste crime sã i se atribuie tot lui Dracula. De aici, si de la alte elemente de folclor, Dracula, înfigãtorul în tepe, a devenit un faimos print vampir din Transilvania secolului al XV-lea, Pasul Bârgaului, Depresiunea Dorna, asa cum aminteste Bram Stocker în romanul sãu.



Dracula, dupã dobândirea puterii, cerceteazã circumstantele în care au fost asasinati Vlad Dracul, tatãl sãu, si Mircea, fratele sãu, pedepsind prin tragere în teapã pe boierii duplicitari. Evenimentul a avut loc în ziua de Pasti a anului 1459. În aceeasi zi i-a adunat pe boieri, târgoveti, mestesugari, înconjurându-i pe searã cu gãrzile de tãrani liberi si ducându-i la Cetatea de pe Arges, adicã viitoarea cetate, situatã pe culmea opusã fortãretei Poienari. Acolo i-a obligat sã ridice o constructie, castelul lui Dracula, la care se ajunge pe o cãrare ce porneste de la Arefu si urcã în vârful muntelui. Aici vietuiesc vulturii carpatini, liliecii cei aducãtori de nenoroc, în folclorul românesc.
Concluzii despre perioada lui Vlad Tepes:

  • Se trageau in teapa numai tradatorii si solii turcesti;

  • Tradatorii erau omorati cu scopul de a pastra monarhia ereditara, aflata in pericol datorita deselor tradari;

  • Pedeapsa prin taierea capului mai fusese folosita in istorie, dar nu avusese un rol moralizator, trebuia cautata o metoda mai dura, cu impact asupra potentialilor tradatori, deaceea Vlad Dracul foloseste ca pedeapsa trasul in teapa;

  • Metodele de pedeapsa utilizate de Vlad Tepes au fost observate de acesta in perioada in care a fost tinut ca garantie la Poarta Otomana.


Alte lucruri Despre Vlad Tepes:

  • Limba turca la perfectie , chiar si metafore;

  • Obiceiurile turcilor; legenda spune ca turcii nu-si dau jos turbanul decat in fata sultanului, asa ca Vlad a cerut, atunci cand solii turcesti au renuntat sa si-l dea jos in fata lui, sa li se bata cate un cui in cap pentru a nu-si mai da jos turbanul niciodata;

  • Strategiile turcilor de lupta; cand devine conducator ii infrunta pe acestia cu propriile arme;

  • Avea un coeficient de inteligenta extraordinar.


Yüklə 30,4 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə