Bugetul public pentru anul 017 este construit plecand de la o asteptare optimista. In luna noiembrie Comisia Nationala de Prognoza anunta o crestere economica mult sub mai exact 4,3% pentru anul 2017



Yüklə 25,47 Kb.
tarix31.10.2017
ölçüsü25,47 Kb.

Bugetul public pentru anul 2017 este construit plecand de la o asteptare optimista. In luna noiembrie Comisia Nationala de Prognoza anunta o crestere economica mult sub 5% - mai exact 4,3% pentru anul 2017.

In mod similar institutiile international previzionau pentru Romania cresteri sub 4%. In noiembrie 2016 Comisia Europeana, in prognoza de iarna, prevedea pentru Romania in 2017 o crestere economica de 3,9%. In luna ianuarie 2017, in Global Economic Prospects, Banca Mondiala estima pentru tara noastra o crestere economica de 3,7% pentru 2017.

Indicatorii au fost recalculati pentru pregatirea bugetului, cresterea economica fiind supraevaluta la 5,2%, desi oricum prognoza realizata de CNP era chiar si initial mai optimista decat a institutiilor internationale. Se are in vedere o contributie a cererii interne mult mai insemnata decat cea estimate de Comisia Europeana, aceasta conducand la aceasta reevaluare a cresterii. Sigur, in acest moment datele de intrare s-au schimbat sub aspectul initierii unor masuri ce vor avea ca efect stimularea consumului insa reevaluarea este totusi destul de optimista iar in conditiile in care deficitul bugetului general consolidate este atat de aproape de 3% exista riscul ca acest prag sa fie depasit.

Prin măsurile de relaxare fiscală din Noul Cod fiscal s-a avut in vedere ca agenţii economici vor fi stimulaţi, pe de o parte să majoreze câştigurile salariale sau să creeze noi locuri de muncă, iar pe de altă parte să facă noi investiţii. Insa acest efect nu a fost vizibil asa cum era de asteptat. Salariile au crescut in principal ca urmare a cresterii salariilor in sectorul public. Cheltuielile de personal in sectorul public, ca % din PIB au crescut in 2016 cu aprox 10% in timp ce in sectorul economic cresterea remunerarii salariale ca % din PIB a crescut cu doar 2%.



Venituri:

Romania continua sa aiba o economie extrem de slab fiscalizata. Era de asteptat ca efectul modificarilor realizate prin Codul Fiscal sa conduca la o reducere a presiunii fiscale si astfel la o crestere a gradului de conformare. Acest lucru nu s-a intamplat iar inanul 2016 Romania a inregistrat pentru prima data un procent al veniturilor bugetare sub 30% din PIB, desi evaluarea initiala indica un procent de 31%, iar nivelul initial al cresterii economice a fost majorat.



Romania colecteaza mult sub nivelul mediu din statele membre ale Uniunii Europene iar directia nu pare a fi deloc una corecta. Chiar si in 2017 exista in evaluarea veniturilor aspecte ce indica o supraevaluare a acestora.



Nu exista masuri care sa determine o colectare mai buna, ca urmare exista posibilitatea ca facilitatile acordate sa nu conduca la cresterea consumului.

In aceste conditii Guvernul colecteaza de unde este cel mai facil sa o faca adica de la salariati, conform raportului ce insoteste bugetul cresterea veniturilor BCG ca % din PIB se datoreaza cresterii resurselor colectate sub forma impozitului pe venit – de la 3,7% din PIB in 2017 – estimat, la 4,2% din PIB in 2020. In conditiile in care remunerarea salariatilor ca % din PIB creste de la 34,3% in 2p17 la 35% in 2020, adica o crestere cu 2%, chiar si o pastrare a reglementarilor fiscale actuale nu justifica o crestere a veniturilor din impozitul pe venit, ca % din PIB, cu 13%.

Daca in 2017 se estimeaza ca fiscalitatea pe munca ( impozit pe venit si contributii sociale) contribuia la realizarea veniturilor bugetare cu aprox 39% Guvernul actual are in vedre cresterea acestei participari in 2020 pana la 42%. In conditiile in care se declara ca reducerea fiscalitatii pe munca este o prioritate este de neinteles o astfel de evolutie prognozata.



In mod cert unele venituri sunt supraevaluate, cum ar fi:

1) impozitul pe veniturile microintreprinderilor este prevazut sa creasca cu 60%, chiar si cu modificarile realizate in codul fiscal o astfel de evolutie este mai mult decat optimista, multe microintreprinderi vor fi inchise insa nu vor plati de buna voie impozitule pe veniturile obtinute. Sigur probabil se mizeaza pe noua politica de stimulare a intreprinderilor mici insa chiar si in cazul in care ar avea success efectele se vor vedea doar din 2017.

2) impozitul pe salarii este prevazut sa creasca cu 19%, in conditiile in care salariul mediu brut creste cu 11%. Mai trebuie adaugat ca eliminarea plafonului la CAS si la CASS va diminua impozitul pe venit incasat, pentru ca se deduce la impozitare o suma mai mare ptr CAS si CASS.

3) si in cazul veniturilor din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala sau impozitul pe veniturile din activitati independente consideram ca se poate vorbi de o supraevaluare, fata de 2016 sunt prevazute cresteri cu 23% si respective 16%.

Trebuie mentionat ca supraevaluarea in cazul impozitului pe venit este cu atat mai periculoasa cu cat creste ponderea impozitului pe venit transferat catre autoritatile locale. In 2016 s-a transferat 65,3% din impozitul pe venit catre autoritatile locale, in 2017 se estimeaza a se transfera 69,4% din impozitul pe venit colectat.

In cazul TVA – in 2015 se colecta 8% din PIB, cu o cota de TVA de 24%, in 2016 – se colecta 6,8% din PIB, cu o cota de 20%, in 2017 se estimeaza a se colecta 6,6% din PIB cu o cota de 19%. In 2016 reducerea cotei de TVA cu 16,7% a condus la o reducere a TVA colectat la buget – ca % din PIB de 15%, in 2017 se estimeaza ca reducerea cotei cu 5% va determina o reducere a TVA colectat la buget ca % din PIB cu 3%. Aceste evolutii indica ca se mizeaza in continuare pe acelasi grad de colectare a TVA, fara a avea in vedere masuri pentru diminuarea economiei subterane, de altfel nu este chiar o tema de actualitate. Raportul ce insoteste bugetul public pentru 2017 are doar cateva trimiteri extrem de generale in legatura cu evaziunea fiscala, prevederi care insa nu se transpun in masuri concrete, ca realizarea bugetelor publice anuale devine din ce in ce mai greu de realizat iar revenirea la obiectivele bugetare pe termen mediu asumate la nivel european sunt amanate din ce in ce mai departe in viitor.

4) Supraevaluate par a fi si veniturile asteptate de bugetul de stat sub forma de dividende – acest tip de venit este prevazut sa creasca cu aprox 43% fata de 2016.

Veniturile fiscale ale anului 2017 sunt prevazuta sa scada fata de anul 2016, bugetul pentru 2017 este in foarte mare masura dependent de nivelul veniturilor obtinute din sumele avansate de Comisia Europeana sau alti donator in contul platilor sau prefinantarilor primite in cadrul financiar 2014 – 2020. Veniturile totale ale BGC sunt de 254 mld, din care 20 mld sunt prevazute in Bugetul de stat ptr sume avansate pentru proiecte, adica aprox 7,8%.

Tot pe parte de venituri trebuie spus ca si in 2017 se are in vedere pastrarea aceluiasi nivel al redeventelor pentru explorarea si exploatarea resurselor minerale, aceste venituri cresc fata de 2016 cu doar7%.

In 2017 sunt prevazute cresteri ale incasarilor din valorificarea bunurilor confiscate de 17% trebuie reanalizata insa destinatia acestor sume – conform unui act normativ din 2016 aceste sume sunt directionate inclusiv catre asociatii si fundatii.

Cheltuieli:

Ritmul veniturilor impune o anumita evolutie si cheltuielilor publice, ca si in cazul veniturilor, desi a iesit din pragul de deficit de 1%, Romania ocupa penultimul loc in Europa ca nivel al cheltuielilor bugetare ca% din PIB. Nu poti promova politici publice cand resursele de care dispui sunt extrem de limitate.



Faptul ca se colecteaza din ce in ce mai putin pune presiune pe cheltuieli si reduce capacitatea Guvernului de a-si stabili si de a-si gestiona prioritati. Daca in 2017 Romania avea un nivel al cheltuielilor BCG ca % in PIB mult redus sub media europeana, situatia se schimba cand avem in vedere structura acestor cheltuieli. Ca % din total cheltuieli Romania are un nivel al cheltuielilor salariale in BCG peste media europeana si asta in conditiile in care aceste cheltuieli sunt asteptate sa creasca avand in vedere inechitatile existente acum in system. Daca ne uitam la nivelul cheltuielilor de personal – in 2017 – ca % din total venituri fiscale constatam ca 30,3% din total veniturile fiscale estimate sunt directionate pentru plata salariilor in sectorul public si aprox 42% pentru Asistenta sociala.



Atat cheltuielile de personal cat si cele de Asistenta sociala, cea mai mare parte a acestora fiind pensii, au un character relativ fix si permanent. De aceea ultima descoperire a Executivului din Romania este masura prorogarii aplicarii unor masuri date de Parlament si chiar de Guvern.

Acest mechanism a facut insa ca legislatia salarizarii in sectorul public sa devina din ce in ce mai complicat de aplicat si totodata extrem de interpretabila expunand personalul din directiile de salarizare dar si personalul ce beneficiaza de aceste drepturi in cazul unor controale ale unor diverse institutii specializate.

Ca urmare si acest proiect de buget este insotit de un proiect de act normativ care proroga termene si prevederi legale:



  • Acordarea tichetelor de masa si a primelor / voucherelor de vacanta, se amana inca o data pentru 2018.

  • Cupoanele sociale prevazute de Legea 1/2011 pentru educatie timpurie se amana si ele,

  • Aplicarea Legi 284/2010 privind salarizarea e amanata si ea,

  • Unele facilitate privind chiriile pentru personalul judiciar se amana,

  • Transferul cotei suplimentare de contributii catre pilonul II de pensii se amana si in acest an,

  • Alocarea a 6% din PIB pentru Invatamant se amana si ea, la fel si unele alocatii prevazute de legea 1.

  • Se proroga de asemenea introducerea conceptului de bugete multianuale.

Pentru a se asigura incadrarea in cheltuielile de personal estimate Guvernul introduce in proietul de OUG un articol care limiteaza numarul maxim de posturi astfel incat sa se incadreze in cheltuiala de personal, este responsabilitatea fiecarui ordonator de credite sa asigure acest numar de posture pentru a se incdra in cheltuiala alocata.

La nivelul bugetului de stat cheltuielile de personal cresc cu doar 1,13% fata de 2016, ceea ce ar putea sa conduca la o misiune imposibila pentru ordonatorii de credite sau chiar la reduceri de personal in unele cazuri.

Modificari ale cheltuielilor:

1) cheltuielile allocate pentru autoritatile executive, legislative si judecatoresti se reduc de la 5% din total cheltuieli in 2016 la 4,5% in 2017, cea mai importanta reducere fiind in cazul Parlamentului, autoritatile legislative isi reduc bugetul cu aprox 17% fata de 2016.

2) cheltuieilile pentru cercetare fundamentala si cercetare dezvoltare se reduc fata de 2016 cu 2%, ca pondere in total cheltuieli se reduc de la 1,5% la 1,2%,

3) cresc cheltuielile cu serviciul public al datoriei, asa cum era de asteptat de altfel.

4) cheltuielile allocate pentru Aparare, ordine publica si siguranta nationala se reduc fata de 2016 cu 1,25%, reducerea provenind din reducerea cheltuielilor cu bunurile si serviciile. Bugetul pentru Aparare se reduce cu 1,81%, in aceste conditii bugetul alocat pentru Aparare este mai putin de 1% din PIB, adica 0,8% din PIB.

5) Cu exceptia autoritatilor judecatoresti care au un buget cu 9,87% mai mare ca in 2016 si administratiei centrale din domeniul ordinii publice si sigurantei nationale care au un buget cu 51,82% mai mare ca in 2016, restul institutiilor din acest domeniu au bugete mai mici ca in 2016, inclusive penitenciarele. Bugetul Penitenciarelor se reduce cu 1,39%, cel al Politiei cu 8,89%, cel al Jandarmeriei cu 11,4%, cel al institutiilor de siguranta nationala cu 3,58, cel al institutiilor pentru protectie civila si protectie contra incendiilor cu 8,86%.

6) Bugetul Invatamantului creste cu 9,71% iar cel al Sanatatii scade cu 3,27% fata de 2016, in timp ce bugetul pentru Cultura creste cu 59,58%. In toate cele 3 cazuri vorbim de cresteri de personal in 2017 fata de 2016 – sunt cresterile acordate spre finalul anului 2016 sau chiar in 2017 pentru Cultura. Pretul insa este reducerea cheltuielilor cu bunurile si serviciile, in unele cazuri poate justificat insa in unele cazuri este posibil sa genereze disfunctionalitati in activitate. Cheltuielile cu bunurile si serviciile in cultura se reduca cu 70,73% iar in sanatate cu 7,97% fata de anul precedent.

7) Cheltuielile cu Asistenta sociala crescu cu 10,33% pe seama transferurilor.

8) cresc sumele allocate ptr stimulareaexporturilor cu 318% dar si cele ptr sistemele antigrindina, prevenirea si combaterea inghetului dar se reduc cu peste 70% sumele allocate ca subventie pentru carbune si alti mnerali solizi. Agricultura are un buget cu 36% mai mare, datorita proiectelor.

9) cheltuielile pentru Transporturi cresc cu 67%, ca si la Agricultura datorita proiectelor, transporturile feroviare au un buget alocat cu 49% mai mare ca in 2016.

10) Fata de bugetul Ministerului Apararii s-a alocat 7,6 mld lei ptr achizitii de echipamente si investitii publice.

In legea bugetului sunt prevazute si de aceasta data prevederi in aplicarea OG 26/2013, dintre noutatile din acest an:



  • Este permisa ajustarea fondului de salarii ca urmare a cresterii salariului minim – doar in cazul celor ce au au salarii mai mici decat salariul minim.

  • Se permite cresterea fondului de salarii cu sumele aferente cheltuielilor de natura salariala aferente personalului angajat pe perioada determinate, in conditii justificate, pentru asigurarea activitatii normale.

  • Se permite ajustarea cheltuielilor de personal cu sumele reprezentand majorarea valorii tichetelor de masa prin efectul legii.

In 2016 - creșterea procentuală a câștigului mediu brut lunar pe salariat peste indicele de creștere a productivității muncii se putea realiza daca în anul 2015 să nu fi fost înregistrată o asemenea creștere determinate față de realizările anului 2014.

In 2017 cresterea castigului salarial brut nu poate depasi 80% din indicele de crestere a productivitatii muncii.



In schimb se accepta iesirea de sub OG 26 pentru ordonatorii economici care:

  • Nu au pierderi brute in ultimii 2 ani consecutive,

  • S-au incadrat in nivelul platilor restante in 2016

  • Nu planifica pierderi si plati restante in 2017.



Yüklə 25,47 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə