Caracteristicile stilului arab



Yüklə 51,29 Kb.
tarix15.01.2018
ölçüsü51,29 Kb.
#38078



CAPITOLUL 3

Caracteristicile stilului arab

Arhitectura, precum intreaga arta islamica, este caracterizata printr-o deosebita migala. Cladirile arabesti, fie ele vechi sau noi, se caracterizaza prin eleganta, rafinament si o atentie deosebita acordata detaliilor.



Arhitectura islamica cuprinde o gamă largă de stiluri, atât laice cat si religioase de la fondarea Islamului până în prezent, care influenţează proiectarea şi construcţia de clădiri şi structuri în cultura islamică. Din aceste patru tipuri, vocabularul de arhitectura islamica este utilizat pentru: moschei, madrasa si alte asezaminte parareligioase, mausolee, turnuri, arhitectura civila cat si la clădiri de importanţă mai mică, cum ar fi baile publice, fântâni şi arhitectura pe piaţa internă.

Moscheile hipostile sunt simbolul celui mai pur islam primitiv. Apar uneori inovatii sau elemente de evolutie, de exemplu dispozitivul in forma de “T” (in Africa de Nord) care accentueaza, cel mai adesea prin mici cupole, un ax central si zidul kiblei. Aspectul general al acestor moschei insa este dominat de efectul multitudinii infinite de coloane (la Cordoba).

Moscheea cu iwan-uri (in Iran): o singura intrare pe o latura, o curte in centru, ale carei patru fatade sunt dominate de cate o mare sala boltita (iwan), deschisa direct spre curte. Iwan-ul qiblei este in general mai mare decat celelalte si preceda o mare sala cu cupola in care se afla mihrabul. Restul moscheii cuprinde fie bolti paralele sustinute de stalpi, fie mici cupole pe travei patrate.



Madrasa si alte edificii parareligioase

Cu numeroase variante locale, madrasele cuprindeau o intrare maiestuoasa, vizibila din strada, o curte, unul sau mai multe iwanuri pentru invatatura, o sala de rugaciune, spatii de locuit si uneori mormantul fondatorului.

Kankah-ul (manastire pentru ordine mistice) si ribat-ul (casa unde se retrageau “soldatii credintei”) erau ornate cu portaluri si iwanuri sau cu cupole ridicate deasupra mormintelor fondatorilor.

Unul dintre elementele specifice arhitecturii islamice si foarte des intalnit este arcul. Dintre cele mai folosite merita mentionat arcul in plin centru, intalnit si in arhitectura occidentala, arcul persan, arcul cu lambrechin sau arcul potcoava, folosite frecvent in Spania si in Magreb. In ceea ce priveste suportul, sunt folosite deopotriva coloanele si stalpii care pot fi dreptunghiulari, patrati sau in forma de cruce.





Fig. 1 Cupola stancii, Ierusalim (coloane)

http://shakuka.blogspot.com/2009/09/cupola-stancii-din-ierusalim.html
Cupolele sunt de asemenea reprezentative pentru arhitectura orientala. Ele sunt folosite atat la cladirile laice cat si la moschei. Inca din secolul XV, cupolele sunt dublate, in sensul ca exista un spatiu intre partea interioara a cupolei si cea exterioara, acest lucru facand posibila construirea unor cladiri mai inalte.


Fig. 2Vedere de interior parte a cupolei

principale ale Moscheea Selimiye din Edirne, Turcia.

http://www.iturism.ro/fotografii.php?poza=11&ida=5099&album=Edirne,%20Moscheea%20Selimiye
O cupola ceapă este un dom a cărui formă seamănă cu ceapa, după care acestea este denumita. Astfel de cupole sunt de multe ori mai mari decât în diametru tambur pe care acestea sunt stabilite, precum şi înălţimea lor de obicei, mai mare decât lăţimea lor. Este forma predominantă pentru cupole biserica din Rusia cea mai mare parte pe Rusă biserici ortodoxe) şi Bavaria, Germania ales dar poate fi, de asemenea, găsite în mod regulat în Austria, Europa de Est, Mughal India, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.

Acesta este acoperit de un acoperiş de tip baldachin şi împodobită cu ornamentele, cum ar fi caramida decorative si de lucru ţiglă, cornişe, arcuri şi inscripţii, cu tranziţia de la arborele de la galeria de obicei sportive muqarnas. Iniţial simplu în stil, de origine un minaret în timp poate fi determinat de nivelul său de ostentaţie.





Fig.3 Detaliu de copertine ceapa privind

Catedrala Sfântul Vasile din Moscova

http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/catedrala-sfantul-vasile-moscova-67689.html
Musharaby-ul este un artificiu folosit la ferestre prin care cel dinauntru poate vedea afara dar nu poate fi vazut. Aceste musharaby-uri sunt adevarate broderii realizate in lemn sau in marmura, iar modelele lor sunt de o frumusete rara.




Fig. 4 exemplu de musharab

http://emiratesfun.blogspot.com/2009/06/istoria-prmei-caramide-arabe.html
Ca elemente decorative in arhitectura islamica se folosesc deseori mozaicul, ceramica, sculptura si pictura. Coloritul viu este o caracteristica dominanta a acestui stil. Reprezentarile figurative sunt rare, cu exceptia miniaturilor persane, datorita religiei siite. Decoratiile in faianta sau in piatra ofera in schimb magnifice compozitii geometrice (arabescuri) si florale. Geometria decorului si a compozitiei si tehnicile de constructie a boltilor si cupolelor se regasesc in crearea si raspandirea de-a lungul intregii lumi musulmane a singurei forme arhitecturale si decorative care constituie inventia exclusiva a islamului. Este vorba de muqarbas care este asemanat cu o stalactita, o combinatie de celule curbilinii in trei dimensiuni, care permite acoperirea oricarui spatiu arhitectural, ca si atenuarea sau modularea oricaror tranzitii intre suprafete.Flexibilitatea formei acestor muqarbas le permiteau chiar sa suporte motive ornamentale sau reprezentari figurative (la Palermo).





Fig. 5 exemplu de muqarabas Fig.6 exemplu de colorit viu

http://emiratesfun.blogspot.com/2009/06/istoria-prmei-caramide-arabe.html

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/401/6360/2621669/1/ierusalim.jpg
O alta tehnica specific arabeasca, extrem de interesanta si de ingenioasa in acelasi timp este ablaq-ul. Tehnica aceasta consta in incrustarea in pereti, urmarind niste modele precise si atent lucrate, a unor pietre de diferite culori si marimi.

Decoratia este cea care face interesante castelele omeiade pentru istoria artei musulmane: fresce, mozaicuri de paviment, picturi murale si sculpturi in ghips. Temele figurative ale acestor decoratii sunt de o bogatie nemaiintalnita: printi in glorie, muzicieni, dansatoare, scene de vanatoare, personaje, animale, scene erotice, constelatii si alte numeroase subiecte.Tensiunea dintre lux si ascentism va ramane multa vreme o caracteristica a artei musulmane.

Arhitectura Evului Mediu din Occident a fost sensibil influenţată (mai ales în Sicilia şi Spania) de tradiţiile arhitecturii arabo-musulmane: ferestre duble, arce de diferite genuri, creneluri, cupole, arcade sau bolte poligonale şi segmentare, suprafeţe traforate, decoraţie policromă cu ceramică emailată. Arcul în formă de potcoavă (apărut mai întâi în 709, în moscheia omayazilor din Damasc) a fost mult folosit de arabi, pentru posibilităţile sale atât structurale cât şi decorative. De asemenea, arcul trilobat, cel dantelat (polilobulat), cel ascuţit, arcul orb, acesta din urma frecvent în arhitectura arabo-musulmană şi stilul mudejar, transmiţându-se până şi în arhitectura unor catedrale engleze (din Durham de pilda, sau din Norwich). Din arhitectura arabă provine şi arcul obtuz, cunoscut în Anglia sub numele de "arc Tudor".



Fig.7 Moscheea Omeyazilor Damasc

http://4.bp.blogspot.com/_DeOrUlIt_nQ/SyAekBqljtI/AAAAAAAAC6o/W4QWduO6lQ0/s400/2.+Moscheea+Umeiazilor+Damasc.JPG
Minarete sunt distinctiv elemente arhitecturale moschei islamice - turle, în general, inalte, cu ceapă-coroane în formă sau conice, de obicei, fie în picioare liber sau mai inalt decat orice structura de sprijin asociate ; forma de bază include o bază, ax, si galerie. Ele oferă un punct de contact vizual şi sunt folosite pentru chemarea la rugaciune (adhan).

Un minibar este un amvon în moschee în cazul în care Imam (lider de rugăciune), standuri de a livra predicile (khutbah) sau în Hussainia în cazul în care vorbitorul sta şi prelegeri congregaţie. Minibar este, de obicei ca o formă de turn mică, cu un acoperiş a subliniat si scari care au dus la ea. Unii cred că este de decorare a parte din Sunnah, din contră profetul Mohammed a avut numai o platformă cu 3 paşi. Minibar este situat în partea dreaptă a mihrab, de nişă care indică direcţia de rugăciune (adică spre Mecca).





Fig. 8 Minibar a Çelebi Molla Moscheea

http://en.wikipedia.org/wiki/Molla_%C3%87elebi_Mosque
Arabesque este un motivul artistic ce se caracterizează prin aplicarea formelor geometrice şi modele combinate de plante şi animale.Arabesqie-urile sunt, după cum indică numele lor, elemente de artă islamică adesea găsite la decorarea zidurilor de moschee.Pentru musulmani, aceste forme, luate împreună, constituie un model infinit care se extinde dincolo de lumea materială vizibilă. Mai mult, motivul artisitic arabesque transmite o spiritualitate certă.Se utilizeaza de asemenea caligrafe decorative islamice în loc de imagini, care au fost Haram (Interzis).



Fig 9 caligrafe decorative

http://en.wikipedia.org/wiki/Islamic_calligraphy

Aproape în fiecare moschee şi în mod tradiţional, toate casele şi clădirile din zonele din lumea arabă trebuie să conţină o curte cunoscut ca un sahn, care sunt înconjurate pe toate laturile de camere şi, uneori, o arcadă.





Fig.10 Model de Sahn

http://en.wikipedia.org/wiki/Sahn

Construirea de sate si orase era o ocazie de a exprima idealurile statului islamic. Ascentismul care caracterizeaza islamismul isi gaseste expresia in simplitatea formei si respectul pentru spatiu. Arabii din secolul al VII-lea, care aveau o mostenire arhitecturala modesta, nu au fost niciodata departe de desert si de vasta sa intindere. Incaperile spatioase si lipsa distragerilor sunt foarte potrivite pentru respectarea ritualurilor si pentru rugaciune. Pentru ca islamismul interzice reprezentarile antropomorfe si zoomorfe, toate ornamentarile erau abstracte. Aceasta regula nu a fost niciodata pe deplin respectata, adeseori putand fi intalnite reprezentari florale; caligrafia rafinata este mult mai des intalnita. Scrierea kufic (araba veche) este foarte stilizata, asemeni unui cifru, putand fi greu descifrata chiar si pentru un specialist in arabistica. Aurul si argintul nu erau privite cu ochi buni, astfel ca aceste materiale au fost rar folosite. Stucul, sculptat in modele delicate, a fost introdus in secolul al XIII-lea, in timp ce folosirea mozaicului (zellige) verde, albastru, negru si rosu a devenit populara in secolul al XIV-lea. Dupa moda andaluza, piese complicate din fier, cu modele abstracte, erau folosite pentru grilajele usilor si ferestrelor si pentru felinare.

Pentru arabi, rolul estetic al cladirilor, atat de important in Occident, isi pierde din importanta in fata functiei practice de definire a unui spatiu, tendinta accentuata prin porti imense, impresionante, curti interioare si uriase ziduri defensive. O poarta mica intr-un zid va duce intr-o curte splendida, posibil cu o fantana ce picura incetisor, loc propice pentru meditatie sau doar pentru odihna- o oaza personala departe de caldura, zgomotul si praful de afara. Adesea pavata cu mozaic, cu pereti si stalpi care sprijina balcoane din stuc si lemn sculptat, curtea se deschide spre cer, iar toate camerele au priveliste spre ea.

Dinastia Omayyada (661-750, capitala: Damasc)

Se creeaza tipul clasic al moscheii, cu o curte patrata (sahn), inconjurata de arcade, in care se gaseste fantana pentru ablutiuni. Urmeaza o sala hipostila, cu zidul de fundal orientat spre Mecca (qibla), in care este practicata o nisa (mihrab).

Arcele sunt frante sau in forma de acolada. Decoratia era florala sau geometrica. Exemple reprezentative: Moscheea lui Omar din Ierusalim (inceputa in 684), cu un plan octogonal, Moscheea din Damasc (707-716), cu curte interioara.

Dinastia Abbasida (749-1258, capitala: Bagdad)

Arhitectura in aceasta perioada are o orientare spre traditia sassanida. Materialul cel mai folosit este caramida, iar ca element tipic este de semnalat arcul cu functii mai mult decorative. Decoratia este, de asemenea, florala sau geometrica. Exemple: Moscheea Samarra (dupa 847), cu celebrul minaret cu rampa in spirala (Malawiya), Moscheea Tarik Khana din Demghn (sec VIII).



Nordul Africii

Dinastiile Aghlabita, Fatimita (970-1170), Ayyubita (1170-1240) si Epoca Mamelucilor (1250-1520). Exemple: Moscheea Kairouan (Tunisia, dupa 670; primul minaret cunoscut: 625), Moscheea Ibn Tulum (Cairo, 876-879), Moscheea Al Azhar (Cairo, 970-979), Moscheea Al Hakim (Cairo, 992-1011), Moscheea Al-Akmar (Cairo, 1122-1125), Moscheea Salih Tal-ai (Cairo, 1155-1164), Moscheea Sultanului Hassan (Cairo, 1356-1362), Moscheea lui Qu’Ait Bey (Cairo, 1468-1495).



Persia si Asia Centrala

Arhitectura persana

Moscheile persane, acoperite cu faianta, pe tonuri de albastru, cu intrarea formata de un mare portal (iwan, cu o schema mostenita de la arhitectura parta si sassanida) si, ca si in Uzbekistan ( Buhara, Samarkand), cupole-bulb. Exemple: Moscheea Djuma (Ispahan, sec XI), Masjid-i-Jami (Ispahan, sec VIII-XV), Masjid-i-Shah (Ispahan, sec XVII).

Azerbaidjan

Pe langa edificul de cult (moscheea), edificiul cel mai caracteristic al erhitecturii azere este mausoleul, in forma de turn, de obicei cilindric, cu interiorul boltit si exteriorul placat cu ceramica, inchipuind desene geometrice. Exemple: Minaretul Sinikkala (Baku, a doua jumatate a sec IX), Turnul Fecioarelor (turn de aparare cu opt niveluri, inalt de 26m, cu ziduri de 4-5m grosime, din Bahu, sec XII), Mausoleul din Barda (inceputul sec XIV), Palatul Sirvansahilor (sec XV).



India

Arhitectura indo-islamica preia de la cea persana domul cu bulb si portalul monumental Iwan. Exemple: Minaretul Kutb-Minar (Delhi, sec XIII-XIV), Mausoleul lui Humayun (Delhi, 1565), Mausoleul Taj-Mahal (Agra, 1632-1653).

Turcii selgiucizi

Arhitectura lor este mai putin masiva decat cea persana, cu volumele articulate mai suplu. Exemple: Cifte Minare (Erzurum, 1253), Ince Minare (Konya, 1252-1281).



Turcii otomani

Moscheele otomane se inspira nemijlocit din Biserica Iustiniana Sfanta Sofia din Constantinopol, adaugandu-se la intrare o curte aproximativ patrata. Exemple: Moscheea lui Baiazid (Istanbul, 1501), Moscheea sultanului Ahmed (Istanbul, 1767).



Spania (Emiratul de Cordoba, 711-1236)

Arhitectura Emiratului de Cordoba este o imbinare originala intre arhitectura islamica Omayyada si arhitectura bizantina. Caracteristica este folosirea arcului in forma de potcoava si a arcului polilobat. Exemple: Moscheea din Cordoba (786, sec VIII-X), Alcazarul din Sevilla (sec XIV), Palatul Allhambra din Granada (sec XII-XIV, cuprinde elemente de maxim interes: curtea leilor, curtea mirtilor, sala “de Los Reyes”).



Maroc

Arhitectura marocana este puternic influentata de islam, insa factorii specifici tarii au modificat sablonul oriental. Aflandu-se la confluenta rutelor comerciale din Africa, Sahara si Mediterana, Marocul a suferit un aflux lung si neintrerupt a diferite stiluri straine. Caramizile nearse si materialele de slaba calitate au impus o arhitectura mai rudimentara. Esentele de stejar, de pin si de cedru sunt folosite din belsug la decorarea interioara a caselor mai mari sau a palatelor. Majoritatea moscheilor din Maroc au un aspect simplu la exterior. Usa de la intrare, bogat ornamentata, si minaretul sunt cele mai remarcabile trasaturi externe, iar acoperisul este in general simplu, acoperit cu tigle smaltuite de culoare verde (culoarea Islamului).Si aici este folosit arcul in forma de potcoava si cel polilobat. Exemple: zidurile orasului Rabat (sec XII), Poarta din Marrakech, Turnul Moscheii Koutoubia.

In Maroc, traditia impune ca edificiile sa respecte o inaltime moderata, pentru ca minaretul moscheii sa domine peisajul.

BIBLIOGRAFIE

Pacurariu, D., Istoria artelor de la origini pana in prezent, editura Victor, 1999, Bucuresti.

***, Ghid complet. Maroc, editura Aquila



***, Larousse, Istoria artei, editura Univers enciclopedic, 2006, Bucuresti.

http://emiratesfun.blogspot.com/2009/06/istoria-prmei-caramide-arabe.html

http://www.e-scoala.ro/arabic/arhitectura-araba.html

http://dacoromania9.go.ro/nr32/cultura_si_civilizatie_araba.htm

http://altmarius.ning.com/profiles/blogs/civilizatia-araba-moscheea

Yüklə 51,29 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə