Către Avocatul Poporului Domnului Victor Ciorbea Domnule Avocat al Poporului Victor Ciorbea

Către
Avocatul Poporului

Domnului Victor Ciorbea

Domnule Avocat al Poporului Victor Ciorbea,
Având în vedere atribuțiile pe care le are instituția Avocatului Poporului conform Constituției și Legii 35/1997 privind organizarea și funcționarea Avocatului Poporului, republicată, art 13, lit f), subsemnatul _______________________________, domiciliat în localitatea _____________________vă adresează rugamintea de a sesiza Curtea Constituțională și de a ridica excepția de neconstituționalitate în ce privește modificările aduse de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.79/2017, Titlului V – Contribuții sociale obligatorii, pentru motivele ce le vom dezvolta atașat prezentei adrese.

Dorim să atragem atenția asupra faptului că sesizarea Curții Constituționale se impune a fi făcută cu maximă celeritate având în vedere efectele potențiale ale aplicării Titlului V - Contributii sociale obligatorii din OUG 79/2017. Astfel, atât înainte de data de 1 ianuarie 2018, cât mai ales după data de 1 ianuarie 2018, efectele acestui act normativ vor fi de amploare și vor viza întreaga situație economică și socială din România, având de asemenea un puternic impact asupra bugetului de stat și al celui de asigurări sociale.

Pe cale de consecință apreciem că este imperativ necesar să existe o solutie a Curții Constituționale cât mai urgent cu putință și este de dorit ca o astfel de soluție să fie în orice caz anterioară datei de 1 ianuarie 2018, astfel încât să se poată preîntâmpina orice situație în care declararea neconstituționalității ar afecta atât angajatorii și angajații dar și bugetul de stat și cel de asigurări sociale.

Precizăm că OUG nr.79/2017 este un act normativ susceptibil de a fi supus controlului de constituționalitate fiind deja publicat în Monitorul Oficial.

Atragem atenția totodată că efectele adoptării OUG 79/2017 sunt deja efective, având în vedere că aceste modificări normative influențează pregătirea proiectului bugetului de stat și bugetului de asigurări sociale pe anul 2018. În plus, până la 1 ianuarie 2018, pentru a pregăti implementarea acestor modificări legislative, având în vedere că acestea afectează relația dintre angajatori și angajați, milioane de acte adiționale la contractele individuale de muncă vor trebui încheiate în vederea atenuării impactului modificărilor legislative asupra salariului net. În egală măsură modificările legislative propuse de OUG 79.2017 vor afecta negocierile colective ce urmează a fi purtate în perioada imediat următoare la nivelul companiilor și societăților, dar și contractele deja încheiate, în special din mediul privat.

Apreciem că adoptarea OUG 79/2017 s-a facut cu încălcarea prevederilor Constituției României în ce privește modificările aduse Codului Fiscal, Titlului V - Contribuții sociale obligatorii, respectiv punctele 40 – 91 din OUG 79 /2017, încălcând în mod evident în opinia noastră prevederile art.1, alin.(3) și (5), art.11, art. 20, art 56, alin.(2) și art 115 din Constituție.

Anexat prezentei adrese vă vom prezenta pe larg argumentația noastră ce susține cele afirmate mai sus și pe care sperăm ca o veți valorifica în justificarea excepției de neconstituționalitate.
Vă mulțumim pentru sprijin și vă asigurăm de întreaga noastră considerație,

Data: Semnătură

Argumente privind neconstituționalitatea punctelor 40 - 91 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M. Of. nr. 885 din 10.11.2017

I.Prevederi cuprinse în OUG nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M. Of. nr. 885 din 10.11.2017, punctele 40 – 91:

Printre modificările aduse de OUG nr. 79/2017 Codului fiscal se numără:

• 
  Reglementarea obligației de a suporta contribuția de asigurări sociale, respectiv contribuția de asigurări sociale de sănătate exclusiv în sarcina angajaților;
  
• 
  Abrogarea prevederilor din Codul fiscal referitoare la contribuțiile asigurărilor pentru șomaj, pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
  
• 
  Instituirea conceptului de „contribuție asiguratorie pentru muncă”, în cotă de 2,25%, încasată la bugetul de stat, din care se va distribui lunar:
  
  • 
    15% la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
    
  • 
    20% la bugetul asigurărilor pentru șomaj;
    
  • 
    5% la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
    
  • 
    40% la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
    
  • 
    20% la bugetul lunare, urmând a fi evidențiat într-un cont distinct.
    

Astfel, în ceea ce privește:

1. 
   Contribuția de asigurări sociale
   

• 
  Potrivit art I. pct. 42 din OUG nr. 79/2017, „art. 138 se modifică şi va avea următorul cuprins¹:
  

Art. 138. — Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:

a) 25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi;

b) 4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;

c) 8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora²."

2. 
   Contribuția de asigurări sociale de sănătate
   

În ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate, pct. 69 din OUG nr. 79/2017 stabilește că art. 156 se modifică și va avea următorul cuprins: „Cota de contribuţie de asigurări sociale de sănătate este de 10% şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.³”

3. 
   Abrogarea capitolelor referitoare la celelalte contribuții sociale obligatorii și reglementarea contribuției asigurătoare pentru muncă
   

Prin pct. 87-91 din OUG nr. 79/2017 au fost abrogate capitolele IV – VII din cuprinsul Titlului V al Codului fiscal („Contribuții sociale obligatorii”), care reglementau:

• 
  Contribuţiile asigurărilor pentru şomaj datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj;
  
• 
  Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate;
  
• 
  Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale;
  
• 
  Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator.
  

Totodată, în scopul de a asigura continuarea finanțării bugetelor din care se suportau indemnizațiile de șomaj, pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și creanțele salariale în cazul insolvenței angajatorului, a fost introdusă contribuția asiguratorie pentru muncă, a cărei fizionomie juridică este conturată de următoarele elemente:

1. 
   Contribuabilii obligați la plata contribuției asiguratorii pentru muncă sunt, după caz⁴:
   

• 
  Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora⁵,
  
• 
  Persoanele fizice cetăţeni români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România, şi care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.
  

2. 
   Categoriile de venituri pentru care se datorează contribuția asiguratorie pentru muncă sunt veniturile din salarii și asimilate salariilor, astfel cum sunt acestea definite de art. 76 alin. (1)-(3) din Codul fiscal⁶.
   
3. 
   Cota contribuției asiguratorii pentru muncă este de 2,25%⁷.
   
4. 
   Baza de calcul a contribuției asiguratorii pentru muncă o reprezintă suma câștigurilor brute realizate din salarii și venituri asimilate salariilor, în țară și în străinătate⁸.
   
5. 
   Stabilirea și plata contribuției asiguratorii pentru muncă se va realiza de către categoriile de persoane care au calitatea de contribuabili⁹. Așa cum arătat în cele ce preced, din cota de contribuție asiguratoare pentru muncă, de 2,25%, se va distribui lunar o cotă de¹⁰:
   

• 
  15% la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
  
• 
  20% la bugetul asigurărilor pentru șomaj;
  
• 
  5% la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
  
• 
  40% la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
  
• 
  20% la bugetul de stat, urmând a fi evidențiat într-un cont distinct.
  

Din analiza prevederilor legale sus-menționate rezultă că intenția de netăgăduit a legiuitorului a fost aceea de a modifica fundamental „eșafodajul” sistemului de asigurări sociale românesc, prin „transferul” integral al obligației de plată a celor mai importante contribuții sociale, atât din punct de vedere al riscului pe care vizează să îl asigure, cât și al cuantumului lor, i.e. contribuția de asigurări sociale, respectiv contribuția de asigurări sociale de sănătate, în sarcina angajaților.

Așa cum vom arăta în cele ce urmează, măsurile legislative adoptate prin OUG nr. 79/1017 ignoră istoricul reglementării cotizațiilor profesionale în România, precum și a fundamentelor pe care acestea s-au sprijinit, și totodată, contravine legii fundamentale¹¹, precum și tratatelor internaționale privind drepturile omului, ratificate de România.

Astfel întreg ansamblul modificărilor aduse Codului Fiscal (Legea 227/2015) prin OUG 79/2017 la punctele 40 – 91, impactează asupra întregului Titlu V al actului normativ, lipsind de predictibilitate norma juridică, afectand stabilitatea normelor legislative și corența juridică, drept pentru care considerăm că aceste prevederi sunt neconstituționale, astfel cum vom argumenta mai jos.