Cum se efectueaza recoltarea secreției uretrale ?


Enumerati elementele de lucru endoscopic endovezical??



Yüklə 180,52 Kb.
səhifə2/3
tarix28.10.2017
ölçüsü180,52 Kb.
1   2   3

Enumerati elementele de lucru endoscopic endovezical??

  • Echipamentul obligatoriu necesar efectuarii unei proceduri laparoscopice:

    Este format din: o camera video ce reprezinta „ochiul chirurgului”, un monitor video pe care se vizualizeaza informatiile culese de camera dupa ce sunt prelucrate electronic, si un video-recorder pe care se pot inregistra imaginile intraoperatorii. In plus, echipamentul mai cuprinde si un insuflator cu flux crescut, o sursa de lumina ce foloseste lumina rece (produsa de vapori de metale nobile, de ex xenon) transmisa prin fibra optica sau cabluri speciale cu cristale lichide, cabluri ce sunt conectate la un procesor electronic de imagine ce regleaza automat calitatea luminii transmisa camerei video. Este util pentru efectuarea unor procedee terapeutice un generator de circuit electric de mare frecventa, care prin intermediul unor electrozi se transmite tesuturilor determinand incalzirea lor, procedeu numit diatermie. Sunt utile si dispozitive pentru aspiratie/irigatie si dispozitive pentru disectie si coagulare.

    Pe langa echipamentele pentru laparoscopie sunt necesare si instrumente speciale pentru operatiile minim-invazive, cum ar fi instrumente de disectie adaptabile la circuitul de electrocoagulare, instrumente de taiere, de tractiune, de sutura ( portace adaptate pentru suturi intracorporeale si endostich, aplicatoare de clipsuri, endostaplere), instrumente de hemostaza.





    1. Ce este retroperitoneoscopia?

    Retroperitoneoscopia reprezinta abordul transcutanat al spatiului retroperitoneal cu abordarea organelor situate la acest nivel: rinichiul, glanda suprarenala, ureterul, ganglionii limfatici.


    1. Indicatiile retroperitoneoscopiei in patologia urologica.

    Retroperitoneoscopia e indicata in nefrectomia simpla, nefrectomia radicala, recoltarea rinichiului pentru transplant, heminefrectomia, nefrectomiile partiale, rezectia chistului renal, pieloplastia, suprarenalectomia, RPLND, ureterolitotomia, nefropexia, cistectomia, orhidopexia laparoscopica, etc...

    Aceleasi indicatii operatorii le are si abordul transperitoneal pentru tractul urinar. In plus, accesul transperitoneal se poate alege si pentru abordarea unor afectiuni ale organelor pelvine cum ar fi testiculul ectopic, colposuspensia, disectia ganglionilor limfatici pelvini, prostatectomie radicala, varicocelectomia sau hernioplastia. Aceleasi indicatii le are si abordul extraperitoneal al pelvisului.




    1. Enumerati complicatiile posibile in cursul chirurgiei laparoscopice.

    Complicatiile sunt destul de frecvente si nu difera de cele aparute in chirurgia clasica. Unele sunt chiar redutabile si necesita convertirea interventiei intr-una deschisa, de aceea pacientii trebuie avertizati asupra acestei posibilitati.

    -complicatii ale anesteziei;

    -complicatii la introducerea trocarelor, mai frecvent apar in cazul abordului transperitoneal si constau in leziuni viscerale sau vasculare secundare introducerii acului Veress sau trocarelor. Pentru a le evita trebuie facuta o echo abdominala pt a cunoaste marimea ficatului, splinei sau pt a evalua eventualele aderente intre ansele intestinale si peretele abdominal.Se suspecteaza o leziune daca varful acului Veress nu se misca liber in cavitatea peritoneala sau daca se aspira sange, continut gastric sau intestinal, sau daca presiunea de plecare depaseste 12mmHg, normal fiind <5mmHg; in aceste conditii pozitia acului trebuie corectata iar leziunile verificate video. Daca leziunea e mare se impune laparotomia. Celelalte trocare trebuie introduse sub control video si ghidate de transiluminare. Prezenta aderentelor impune folosirea preferentiala a trocarului Hasson sau a unui needlescope de 2mm. Folosirea trocarelor cu teci de siguranta si a telescoapelor de calibru mic scad rata complicatiilor.

    -complicatii la insuflatia CO2: emfizem subcutanat/properitoneal, omental, hipertensiunea pneumoperitoneului, embolia gazoasa. Pneumoperitoneul duce la scaderea ph-ului si cresterea pCO2; anestezistul trebuie sa creasca ventilatia corespunzator cu presiunea partiala din sange a CO2.

    -complicatii in timpul interventiei: leziunile vasculare sunt cele mai frecvente; in cazul leziunilor severe se impune laparotomia; leziunile viscerale apar prin lezarea directa in timpul disectiei sau dupa electrocoagularea in vederea hemostzei; leziuni ale nervilor, arsuri date de electrocauter sau de laser, corpi straini restanti in cavitatea peritoneala, insuccesul operatiei propuse.

    -complicatii postoperatorii: sangerare precoce sau hematoame postoperator, nerecunoasterea leziunilor viscerale (pancreatice, intestinale) ce pot duce la fistule, ileus, infectii; hernierea organelor prin locul de introducere a trocarului, limfocel, emfizemul local voluminos cu durere, tromboza venoasa si pulmonara, etc...




    1. Contraindicatii absolute ale chirurgiei laparoscopice:

    Coagulopatiile severe, peritonita generalizata, ocluzia intestinala, infectii ale peretelui abdominal.

    Contraindicatii relative: ascita, operatii abdominale in antecedente, hernia ombilicala si/sau obezitatea.




    1. Conditii generale de utilizare a instrumentarului in urologie.

    Indiferent de scopul folosirii instrumentelor, acestea trebuie sa fie manevrate respectand cateva reguli simple dar fundamentale : sa fie introduse steril, cu blandete, bine lubrefiate si de calibru cat mai mic, mai ales in scop diagnostic.


    1. Descrieti sonda uretrovezicala tip Foley standard.

    Sonda Foley reprezinta prototipul sondelor autostatice folosite pentru cateterismul uretro-vezical. Ea are 2 lumene, unul pentru circulatia urinii si celalalt pentru umflarea balonasului. La extremitatea distala prezinta un pavilion pentru adaptarea pungii colectoare, iar langa el o supapa prin care se introduce lichid steril in balonas pe a doua cale.

    Varful sondei poate avea forme diferite : carja, cilindrice, cilindroconice. Balonasul poate avea capacitate diferita, cele operatorii folosite in scop hemostatic avand o capacitate mare si fiind rigide.




    1. Descrieti sonda uretrovezicala tip Foley cu dublu curent :

    Sonda Foley cu dublu curent ( sau cu lavaj) are 3 cai, una de drenaj urinar, una prin care se introduce lichid de spalare in vezica si una pentru umflarea balonului autostatic. La fel ca sondele Foley normale, ele pot avea diferite forme ale varfului: bont, cilindric sau conic, varf deschis oblic, varf deschis cilindric, varf in unghi obtuz, cudat sau cu carja.


    1. Tipuri de sonde ureterale:

    Instrumentele ureterale sunt adaptate intubarii ureterale, sunt lungi, flexibile, radio-opace si se introduc cu cistoscopul operator.

    Sonda ureterala standard e cilindrica, cu gradatii la centimetru si markeri la 5 cm cu un orificiu lateral la varful sondei, iar pentru mentinerea caracterului rectiliniu este intubata de un mandren metalic ce trebuie suprimat inainte de folosirea sondei pentru a scadea riscul de perforatie.

    Sonda ureterala Chevassu are la extremitatea ureterala o oliva tronconica perforata la varf, ce nu permite scurgerea pe langa ea. Se utilizeaza la ureteropielografia retrograda.

    Sonda Dormia e o sonda ureterala ce are la varf un cosulet, ce poate prinde si extrage un calcul ureteral. E folosita in general pentru abordul calculilor ureterali pelvini.

    Sonda Zeiss are in capat un lasou, utilizat pentru captarea calculilor ureterali.

    Sonda Cook autostatica are un segment cilindric, iar capetele fac 2 volute ce realizeaza fixarea in bazinet si vezica. E o sonda pielo-ureterala autostatica si se mai numeste Double-J sau „Double pig tail”. Se mentine pe un ghid rigid care ii da caracterul rectiliniu, apoi dupa intubatia antero/retrograda a ureterului, acesta se extrage iar sonda isi ia cele 2 volute autostatice in vezica si bazinet.

    Sonda Mono-J are o singura voluta, pentru drenaj extern, cu sau fara perforatii laterale, si se foloseste ca pielostomie sau nefrostomie.

    Exista unele sonde ureterale prevazute cu o perie la nivelul varfului, ce dizloca celule parietale ca material de biopsie.




    1. Enumerati 5 proceduri ce pot fi efectuate cu ajutorul sondelor ureterale ( sonda ureterala standard, Dormia, Double-J):

    -extragerea calculilor ureterali pelvini, cu sonda Dormia cu cosulet;

    -drenajul uretero-pielo-renal temporar extern sau intern, cu sonda Cook;

    -explorarea radiologica ascendenta a cailor urinare superioare, prin pielografie si UPR, cu sonda Chevassu;

    -recoltarea de urina din caile urinare superioare pentru investigatii de laborator, cu sonda standard;

    -diagnosticul histopatologic al tumorilor ureterale;

    -explorarea permeabilitatii cailor urinare superioare;




    1. Clasificati sondele uretro-vezicale in functie de forma varfului:

    Dupa forma varfului sondele se clasifica in mai multe tipuri:

    -sonda tip Nelaton- cu varful bont, cilindric sau conic, utilizata pentru cateterismul uretrei normale la barbat si la femeie. Sonda cu 2 orificii de comunicare se numeste sonda Robinson.

    -sonda tip Wishard- cu varful deschis, cilindric, fara orificiu de comunicare sau cu un singur orificiu, se foloseste pentru ascensionarea pe un ghid tutore.

    -sonda Couvelaire- cu varful deschis oblic si orificiu de comunicare lateral, sau sonda Whistle- permite de asemenea ascensionarea pe ghid si poate fi folosita si pentru aspirarea cheagurilor din vezica.

    -sonde cu varf in unghi obtuz, cudat sau cu carja ( prototipul e sonda Tiemann) pot avea multiple forme: efilate, cilindrice, conice, cilindro-conice, si un numar de orificii de comunicare variabil, respecta mai bine cudurile uretrei masculine si mai ales se utilizeaza in leziunile uretrei posterioare sau in adenomul si cancerul de prostata.

    Sonda cu varful bont si efilat, cu diametru ce scade progresiv si se foloseste pentru cateterismul uretrei stricturate.




    1. Inspectia si palparea regiunii lombare- metode de palpare renala:

    Inspectia regiunii lombare, in lipsa patologiei renale si perirenale, nu aduce nici o informatie. In functie de patologia existenta se pot evidentia urmatoarele:

    1. Edem lombosacrat de diferite cauze: manifestare a edemului gravitational ( bilateral, la pacienti ce stau mult timp in clinostatism, in IRC sau in afectiuni nefrologice) sau impreuna cu hiperemie in abcesele perinefretice ( unilateral, zona infiltrata, lasa godeu sau impresiuni cutanate);

    2. Pozitia antalgica: in supuratiile perirenale ( datorita miozitei satelite si contracturii musculaturii lombare); in colica renala nu exista pozitie antalgica.

    3. Circulatia colaterala abdominala- in tumorile maligne cu extensie in VCI;

    4. Deformarea regiunii lombare, in general unilaterala, rar bilateral: lomba apare bombata, cu grilajul costal ridicat, si unghiul costovertebral plin; apare in afectiunile ce implica rinichiul mare: tumori renale, hidronefroze, pionefroze, hematoame lombare, chiste renale, hipertrofie compensatorie. Uneori se poate produce abdominalizarea rinichiului, cu deformarea abdomenului in special in flancuri sau in fosele iliace, in tumorile renale voluminoase, gigantice, si in BPHR.

    5. Solutii de continuitate, plagi, echimoze, hematoame, cicatrici, vergeturi;

    6. Tuburi de dren, nefrostomie sau alte forme de derivatie urinara la pacienti ce au suferit interventii chirurgicale pentru afectiuni retroperitoneale.

    Palparea se face cu dificultate, rinichii fiind situati profund retroperitoneal.La barbati sunt si mai putin mobili iar tonusul musculaturii abdominale e mai mare ca la femei. La pacientii obezi palparea nu aduce informatii sugestive.

    La pacientii slabi, la copil si la femeie se poate palpa polul inferior al rinichiului in inspir profund. Prin palpare se pot aprecia: volumul, consistenta, mobilitatea, sensibilitatea, suprafata si forma. Normal, rinichiul e un organ plin, neted, regulat, nedureros, imobil. Prin palpare se pot decela lomba plina- datorita unui hematom, unei supuratii sau unei tumori; rinichiul mare, mobilitati anormale, etc...

    Metode de palpare:

    GUYON: pacient in decubit dorsal, cu genunchii flectati, examinatorul aflat de partea examinata, cu mana opusa in unghiul costomuscular (indexul paralel cu ultima coasta, iar mediusul ajunge pana in unghiul costomuscular), mana cealalta sub rebord.Se roaga bolnavul sa respire profund- rinichiul e mobil cu respiratia. Ridicand peretele lombar, rinichiul va fi proiectat anterior si poate fi astfel palpat prin apropierea celor doua maini. Este metoda de electie, chiar si la obezi.

    GLENARD: pacient in decubit dorsal, cu genunchii flectati, cu examinatorul aflat de partea examinata, avand mana opusa plasata cu policele sub rebord, iar degetele celelalte in regiunea latero-postero-lombara. Se roaga bolnavul sa respire profund, rinichiul fiind palpat intre police si celelalte degete. E o metoda unimanuala.

    ISRAEL: pacient in decubit lateral opus rinichiului examinat, cu membrul inferior de aceeasi parte in flexie si cu examinatorul plasat de partea examinata, avand mana corespondenta ( dreapta pentru rinichiul drept) cu policele in regiunea latero-postero-lombara, iar celelalte degete sub rebord. Se roaga bolnavul sa respire profund; se poate realiza palparea si cu ambele maini, similar metodei Guyon,doar pozitia bolnavului fiind diferita.

    PETIT: doar pentru rinichiul stang, e o modificare a metodei Guyon. Examinatorul se aseaza la dreapta, pune mana stanga sub bolnav pana la unghiul costovertebral si pe cea dreapta o plaseaza anterior profund.


    1. Punctele renale dureroase:

    -punctele lombo-sacrate releva afectiuni ale rinichiului sau perirenale (PNA, colica nefretica, perinefrite): punctul costo-vertebral Guyon- in unghiul coastei 12 cu coloana; punctul costo-muscular- in unghiul coastei 12 cu musculatura sacro-lombara; punctul subcostal Bazy- in varful coastei 11

    -punctele dureroase la distanta, pe traiectul nervilor plexului lombar (litiaze, abcese perirenale, infectii renale): punctul suprailiac lateral- deasupra medianei crestei iliace (nervi subcostali); punctul supraintraspinos Pasteau- deasupra si medial de SIAS ( nervul femurocutanat); punctul inghinal- la nivelul orificiului inghinal extern (ramura genitala a nervului genitofemural).




    1. Punctele ureterale:

    Punctul ureteral superior Bazy: la intersectia liniei orizontale transombilicale si marginile laterale ale dreptului abdominal; dupa alti autori e situat la intersectia orizontalei ce trece prin marginea inferioara a rebordului costal cu marginea laterala a dreptului abdominal, corespunzand punctului subcostal din posterior si furnizand informatii despre bazinet si jonctiunea pielo-ureterala. Punctul e dureros in patologia cailor renale superioare.
    Punctul ureteral mijlociu Halle: la intersectia orizontalei ce uneste cele 2 SIAS cu marginea laterala a dreptilor abdominali; se mai numeste punctul supraspinos Turneaux. E dureros in afectiuni ale ureterului lombar si iliac.
    Punctul ureteral inferior Pasteau: corespunde zonei uretero-vezicale, palpabil direct prin tuseu rectal sau vaginal. Punctul ureteral inferior palpat bimanual poate evidentia calculul ureteral juxtavezical sau intramural sau tumora infiltrativa ureterala ( patologie de ureter terminal).


    1. Examenul clinic al vezicii urinare:

    VU goala nu e vizibila la inspectie, nu se percuta si nu se palpeaza, fiind retrosimfizar. Cand se poate percuta inseamna ca are cel putin 150 ml urina, iar la peste 300 ml se poate palpa. La peste 500 ml vezica devine vizibila la inspectie la pacientii slabi, ca o masa tumorala situata deasupra simfizei pubiene, ca glob vezical.

    Percutia are valoare mai mare ca palparea in evaluarea unei vezici destinse la pacineti obezi la care palparea e dificila si in retentia cronica de urina cand peretele vezical e subtire si hipoton si se palpeaza greu. Se realizeaza de deasupra simfizei pubiene in sus pana cand se aude o modificare a rezonantei de la mat la sonor.

    Palparea se face in decubit dorsal cu coapsele moderat flectate pe bazin, mana examinatorului simtind cu marginea cubitala limita superioara a globului vezical.

    Globul vezical nu este intotdeauna median, si se poate lateraliza pierzand aparent raporturile cu loja vezicala, ceea ce poate preta la confuzii cu chisturile ovariene sau alte tumori abdominale.



    Pentru vezica nedestinsa cea mai buna metoda de palpare e cea bimanuala, de preferat sub rahianestezie, cu indexul mainii drepte intrarectal sau intravaginal, mana stanga deprimand peretele abdominal hipogastric si impingand vezica spre degetul palpator. Prin acestea se apreciaza supletea peretelui, mobilitatea vezicii, eventualul reziduu, formatiuni intravezicale.


    1. Examenul organelor genitale la barbat:

    Cuprinde examenul penisului, al meatului uretral extern si al scrotului si continutului sau, al testiculului, vaginei testiculare si cordonului spermatic si examenul canalului deferent..

    Examinarea penisului: se apreciaza marimea, aspectul si integritatea tegumentului, se decaloteaza glandul pt evidentierea tumorilor de gland sau preput, ulceratiilor, balanitelor si fosetelor glandelor Tyson. La pacientii cu secretie sanguinolenta uretrala la care nu e posibila decalotarea trebuie circumcisi sau incizati dorsal pt a evalua adecvat uretra si glandul. Fimoza si parafimoza impun corectie chirurgicala. La inspectia pielii penisului se pot observa cicatrici post-sancru sifilitic, ulceratii ale glandului, veruci veneriene, condiloame acuminate, vezicule herpetice superficiale, etc...Se va examina si uretra pe toata lungimea sa, inclusiv cea perineala. La palparea penisului trebuie palpati obligatoriu corpii cavernosi- se pot evidentia placi dorsale sau noduli fibrosi in grosimea fasciei Buck (cavernita fibroasa/ maladia Peyronie). Uretra se palpeaza ventral, avand sensibilitate crescuta.

    Examinarea MUE: urmareste forma, marimea, sediul fata de varful penisului- epispadias pe fata dorsala si hipospadias pe cea ventrala, scurgerile patologice( se cauta inainte ca pacientul sa urineze): nesanguinolente- trebuie considerate veneriene pana la proba contrarie( in gonoree sunt in cantitate crescuta, consistenta crescuta, culoare galbuie, in uretritele nespecifice exact invers) sau sanguinolente- pot ascunde un cancer uretral sau la copil, corpi straini intra-ureta. Intotdeauna meatul trebuie deschis intre 2 degete pentru a examina fosa naviculara.

    Examinarea scrotului si continutului: la inspectie- infectii ale firului de par/ glandelor sebacee, evaluarea volumului burselor scrotale, evaluarea aspectului tegumentului scrotal ( eritem, edem, fistule, scrot bifid); la palpare- evaluarea supletii tegumentului, mobilitatii pe planurile profunde, grutatii burselor

    Examenul testiculului: in picioare si in decubit dorsal, cu coapsele flectate si in abductie usoara; palparea se face cu varfurile degetelor ambelor maini, cu una se imobilizeaza si cu cealalta se palpeaza; se va aprecia forma, consistenta, volumul, suprafata, sensibilitatea. In mod normal are o forma ovoida, 6/4, suprafata neteda, consistenta ferma, nedureros.Este esentiala palparea epididimului- se palpeaza coada, capul si santul epididimo-testicular; orice tumora la care se poate evidentia pe suprafata ei capul epididimului este cu mare probabilitate un testicul marit.

    Examinarea vaginei testiculare: prin transiluminare (hidrocelul apare transparent) si palpare ( se pot evidentia formatiuni chistice, hidrocel- inconjoara complet testiculul sau spermatocel- la polul superior al acestuia).

    Examenul cordonului spermatic si canalului deferent: cordonul spermatic se poate palpa in regiunea scrotala prin rulare intre degete, dar si la nivelul canalului inghinal prin rularea lui pe peretele posterior al acestuia. Canalul deferent e situat posterior in cordon si are consistenta caracteristica; el trebuie sa aiba la palpare un calibru uniform, suprafata neteda, sa fie suplu. In inflamatie e ingrosat,indurat, moniliform. La pacientii infertili el poate fi absent. Palparea venelor cordonului se face in orto si clinostatism, la respiratie normala si la Valsalva.


    1. Colica renala- definitie:

    Colica renala reprezinta un paroxism dureros lancinant, cu sediu lombar si iradiere antero-inferioara spre fosa iliaca de aceeasi parte si organele genitale externe. Are evolutie ondulanta, cu maxime dureroase si perioade de acalmie si reprezinta o urgenta urologica si medicala.


    1. Nefralgia definitie:

    Este o alta forma de durere reno-ureterala si poate insoti aproape toata patologia urologica. Se manifesta ca durere cu sediul lombar, mai larg decat colica, fara limite precise, fara paroxisme, cu intensitate mai mica. Este surda, difuza si constanta, dar uneori variabila in timp, putandu-se declansa in anumite contexte.


    1. Tratamentul colicii renale:

    Exista doua obiective: calmarea durerii si tratarea cauzei:

    Calmarea durerii: reducerea diurezei prin aport lichidian cat mai mic, cura de sete, nu se monteaza perfuzii decat in asteptare, nu se administreaza diuretice; antialgice, antispastice miolitice, AINS de preferat supozitoare ce au si rol de scadere a diurezei prin efect prostaglandinic. Tratamentele moderne includ alfa-blocante generale sau selective- scad spasmul si au efect miolitic, glucagon administrat intermitent. Antibiotice pentru infectii ce complica potential colica.

    Tratamentul chirurgical minim invaziv: nefrostomie percutana sub control ecografic, by-pass obstacol pe cale endoscopica, prin cateterism ureteral retrograd/proteza dublu-J/ ureteroscopie. Cu exceptia ureteroscopiei, celelalte reprezinta solutii de moment si asigura drenajul rinichiului, urmand ca afectiunea cauzatoare sa fie rezolvata in timpul II prin mijloace specifice urologice.


    1. Durerea hipogastrica:

    E cel mai frecvent un semn al suferintei VU. Durerea vezicala e de obicei produsa de supradistensia acesteia ca urmare a retentiei complete de urina si apare in inflamatie si tumori.

    Cauze: sindromul de cistita- triada durere-polachiurie-urina tulbure; litiaza vezicala- „vezica agitata ziua care se odihneste noaptea”; globul vezical- retentia completa de urina; tumorile vezicale, tuberculoza- durere hipogastrica permanenta, polachiurie permanenta, urina mata, ph acid, sterila pe medii uzuale.




    1. Durerea peniana:

    Poate avea mai multe cauze: traumatisme ale penisului, rupturi de corpi cavernosi ( apare hematom de partea lezata cu incurbare de partea sanatoasa si priapism), litiaza vezicala ( durerea iradiaza in gland), cavernita fibroasa Peyronie ( durere cu incurbare peniana laterala sau dorsala in erectie), tumori, procese inflamatorii-supurative.


    1. Polakiuria:

    Urinare frecventa cu cantitati mici de urina, neexplicata de cresterea diurezei. Este un simptom si depinde de individualitatea psihica a fiecarui pacient. Apare prin mai multe mecanisme:

    • Reducerea capacitatii vezicii prin tumori vezicale, litiaza, cistita acuta, pancistita, tbc urinar, adenom prostatic, cancer prostatic cu evolutie endovezicala sau cauze de compresie extrinseca( sarcina, tumori maligne sau benigne);

    • Staza vezicala cauzata de obstructii subvezicale date de adenom prostatic, cancer prostatic, stricturi uretrale, valve uretrale, stenoze de meat, fimoze, tumori peniene cu invazie uretrala, calculi inclavati in uretra, vezica neurologica;

    • Iritatia sfincteriana sau a detrusorului in leziuni cervico-uretrale date de tumori vezicale sau prostatice, calculi sau substante iritante

    Ca unic simptom e dificil de interpretat; in sindromul cistitic se asociaza cu urina tulbure si durere la mictiune;

    Polakiuria diurna cu hematurie de efort, jet intrerupt, ce se reia dupa modificarea pozitiei si durere cu sediu variabil in functie de pozitie sugereaza litiaza vezicala;

    In tumora vezicala se insoteste de hematurie, histurie, anemie, sindrom consumptiv;

    In adenomul de prostata polakiuria apare in a doua parte a noptii; se trateaza cu beta-blocante selective inhibitori de 5-alfa-reductaza sau chirurgical;

    Polakiuria progresiva, cu disurie progresiva de la o ora la alta, febra, frison, dureri perineale sugereaza supuratii prostatice sau periuretrale; se trateaza cu antibioticoterapie si drenaj;

    Polakiuria premenstruala cu dureri hipogastrice si urina limpede sugereaza cistopatia endocrina si se trateaza hormonal ginecologic.




    1. Disuria

    Dificultatea mictionala si golirea cu efort a vezicii. Principalele cauze posibile sunt urmatoarele:

    -disuria prin disectazia de col vezical: datorita leziunilor la nivelul colului ale mucoasei/muscularei/inervatiei/tesutului conjunctiv/elemente vasculare in tumori de VU, de prostat, scelroza de col vezical, tulburari de vascularizatie sau inervatie. Tratarea cauzei poate ameliora simptomatologia.

    -disuria secundara obstructiilor subvezicale, de la col la MUE: HPB, tumori prostata maligne, tumori uretra, supuratii prostatice, litiaza uretrala, uretrite acute sau cronice, stricturi uretrale, hipertrofia de verum montanum, valvele uretrale.

    -disuria de cauza vezicala: tumori, calculi obstructivi, vezica paralitica. Disuria e mai intensa spre finalul mictiunii in sindromul cistitic sau in litiaza vezicala. Apare si in leziuni nervoase centrala ( tabes de ex) sau periferice (post amputatie de rect) si in leziuni vertebrale cu interesare nervoasa.

    -disuria secundara neconcordantei detrusor-col vezical: megavezica, sindrom Innes-Williams.

    Disuria prin afectiuni de organe vecine: la gravide, in tumori ale uterului si anexelor, tumori rectale, flegmoane de fosa ischio-rectala, abcese perianale, hemoroizi trombozati.




    1. Retentia incompleta de urina:

    Actul mictional este voluntar si complet in mod fiziologic; exista un mic reziduu de 2-5 ml urina intre faldurile mucoasei vezicale. Daca apare dificultate in urinare, initial ea e compensata prin hipertrofierea detrusorului, ce se manifesta la nivel endovezical prin aparitia celulelor si coloanelor prin care herniaza mucoasa vezicala, aspect vizibil cistografic ca „ vezica dintata”/ „vezica de lupta”. In faza compensata vezica se goleste complet, reziduul fiind clinic, ecografic, radiologic sau scintigrafic 0. Pe parcurs insa detrusorul nu mai face fata si apare un mic rest postmictional, numit reziduu vezical sau stagnare vezicala. Acesta creste treptat odata cu decompensarea, ajungand la capacitatea fiziologica a vezicii, ceea ce poarta numele de „reziduu fara distensie vezicala”. Treptat insa vezica se destinde si mai mult,ajungand la limitele anatomice, iar ceea ce ramane post-mictional se va numi „reziduu cu distensie vezicala”. Odata cu aparitia de reziduu capacitatea efectiva a vezicii scade si va aparea polakiuria.

    Reziduul vezical cu distensie are ca expresie clinica globul vezical moale, vizibil la inspectie, palpabil si percutabil, bolnavul urinand mici cantitati de urina frecvent iar noaptea pierzand aceste mici cantitati prin mictiune prin prea-plin ( falsa incontinenta urinara). Daca nu se iau masuri, distensia aparatului urinar inferior e urmata de cea a aparatului urinar superior si in final de insuficienta renala.

    Drenajul VU se poate face prin cateterism uretro-vezical de evacuare sau permanent- cu sonda autostatica, sau prin cistostomie minima. Indiferent de calea aleasa se impune profilaxie antibiotica.


    1. Retentia completa de urina:

    Se defineste ca imposibilitatea mictionala cu vezica plina.

    Retentia acuta completa= imposibilitatea mictionala survenita ca accident acut, brusc, fara prodroame urologice, la pacienti fara trecut urologic, ce dispare dupa cateva sondaje vezicale, dupa mentinerea temporara a unei sonde uretro-vezicale sau dupa administrarea unei medicatii alfa-simpatolitice si/sau Ps-mimetice. Poate sa apara reflex in postoperator dupa orice tip de interventie sau asociat unei patologii acute de vecinatate: abces perianal, tromboza hemoroidala, pelviperitonite, etc...

    Fiziopatologie: imposibilitatea mictionala- distensia vezicii- incetinirea fluxului urinar sdinspre rinichi spre vezica- ureterohidronefroza secundara prin hiperpresiune in tot sistemul colector si de conducere al urinii- e depasita presiunea de filtrare renala, nu mai exista secretie sau excretie, se instaleaza IRA-urgenta, trebuie degonflata lent VU.

    Retentia completa de urina e etapa finala a unei suferinte urologice inceputa cu disurie- stagnare fara distensie- distensie- infectie urinara ce complica retentia incompleta- ureterohidronefroza simetrica si bilaterala- IR si litiaza secundara

    Cauze: obstructii subvezicale: hipertrofii benigne sau maligne, inflamatorii, litiaza, uretrite acute/cronice, periuretrite, stricturi uretrale, traumatisme uretrale, stenoza de meat, fimoza, parafimoza, tumorile de uretra, cele peniene cu invazie, balanite, balano-prostite, corpi straini in uretra.

    Retentia completa e urgenta majora si se trateaza prin aplicarea unei metode de drenaj vezical: cateterism uretro-vezical sau cistostomie.




    1. Anuria:

    Anuria se defineste ca suprimarea diurezei. Diureza normala 800-1800 ml/24h, oligurie relativa 400-800 ml/24h, oligurie absoluta 100-400 ml/24h, ,100 ml/24h = anurie

    Exista 2 cauze de anurie: obstructia de cai urinare si imposibilitatea functiei normale a parenhimului renal.

    Anuria obstructiva apare prin instalarea brusca a unui obstacol pe rinichi unic functional, congenital sau chirurgical sau prin obstructia simultana a ambilor rinichi. Cele mai frecvente cauze sunt litiaza, cheagurile din hematuriile renale majore, tumorile, infectiile, malformatiile complicate, cancerul de prostata sau cancerul vezicii urinare, compresiile patologice de vecinatate sau iatrogene.

    Primul pas in reluarea diurezei= permeabilizarea cailor urinare= degonflarea rinichiului prin cateterism ureteral retrograd, ureteroscopie, drenaj intern pielo-uretero-vezical sau prin nefrostomie percutana sub ghidaj echo. Nereluarea diurezei conduce spre alte cauze ale anuriei- nefrologice, infectioase sau vasculare!




    1. Piuria si urina tulbure:

    Urina tulbure inseamna alterarea proprietatii fiziologice a urinii de a fi limpede si e cauzata cel mai frecvent de piurie ( prezenta puroiului in urina). Piuria trebuie diferentiata de uraturia in exces, fosfaturia in exces, chilurie, spermaturie, nubecula.

    Diferentierea uraturie- piurie se face prin filtrarea, dilutia si incalzirea urinii, care se limpezeste daca aspectul tulbure era datorat uratilor, iar la racire revine la acelasi aspect.

    Fosfaturia in exces apare secundar alcalinizarii urinii, acidozei metabolice, alcalozei respiratorii, administrarii de acetazolamida, in uropatiile obstructive sau in infectii urinare cu germeni eliberatori de ureaza; diagnosticul pozitiv: se adauga cateva picaturi de acid acetic si urina se limpezeste in caz de fosfaturie, hipercarbofosfaturie sau hipercalciurie.

    Chiluria inseamna prezenta de limfa in urina, cauzata de comunicari intre caile urinare si limfatice prin trauma sau manevre iatrogene sau parazitoze tropicale( filarioze, schistosoma hematobium, brugia malayi). Chiluria se evidentiaza prin coloratie cu acid osmic ce duce la colorarea in negru a bulelor grasoase.

    Spermaturia inseamna prezenta de sperma in urina, dupa un act sexual sau prin ejaculare retrograda dupa adenectomie post interventii asupra prostatei.

    Piuria inseamna prezenta de puroi in urina. Leucocituria normala inseamna maximum 5 leucocite /cp, 10 /ml urina sau 2000 leucocite/minut si se adreseaza doar leucocitelor normale morfologic.

    Urina tulbure+ polachiuriei+durerilor hipogastrice spontane si la mictiune= sindr cistita. Asocierea urina tulbure+ durere lombara+ febra +frison= PNA.

    Piuria putrida+histurie+hematurie+sindrom casectizant= cistita tumorala

    Piurie abundenta+ sdr vezical intens, permanent, dupa interventie VU= corp strain endovezical

    Urina mata, fara luciu, ph acid, sterila pe medii uzuale+sdr vezical intens + polakiurie permanenta= tbc urinar

    Tratamentul se adreseaza cauzei.


    1. Hematuria:

    =prezenta de sange in urina peste 3000 hematii/minut sau peste 5 hematii/cp

    Hematuria poate fi microscopica- <1 milion/min, sau macroscopica- > 1 milion/min.



    Kataloq: files
    files -> Fövqəladə hallar və həyat fəaliyyətinin təhlükəsizliyi”
    files -> Azərbaycan Respublikası Kənd Təsərrüfatı Nazirliyi Azərbaycan Dövlət Aqrar Universiteti adau-nun 80 illik yubileyinə həsr edilir adau-nun elmi ƏSƏRLƏRİ g əNCƏ 2009, №3
    files -> Ümumi məlumat Fənnin adı, kodu və kreditlərin sayı
    files -> Mühazirəotağı/Cədvəl I gün 16: 40-18: 00 #506 V gün 15: 10-16: 30 #412 Konsultasiyavaxtı
    files -> Mühazirə otağı/Cədvəl ivgün saat 13 40 15 00 otaq 410 Vgün saat 13 40 15 00
    files -> TƏDRİs plani iXTİsas: 050407 menecment
    files -> AZƏrbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ XƏZƏr universiteti TƏHSİl faküLTƏSİ
    files -> Mühazirə otağı/Cədvəl Məhsəti küç., 11 (Neftçilər kampusu), 301 n saylı otaq Mühazirə: Çərşənbə axşamı, saat 16. 40-18. 00

    Yüklə 180,52 Kb.

    Dostları ilə paylaş:
  • 1   2   3




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
    rəhbərliyinə müraciət

        Ana səhifə