Cuprins Sumar executiv IV Crearea bazei pentru o creştere economică durabilă şi incluZivă 11



Yüklə 0,62 Mb.
səhifə6/24
tarix26.10.2017
ölçüsü0,62 Mb.
#14739
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   24

16. Dezvoltarea sectorului financiar

Context


17. Sectorul financiar din Moldova rămâne relativ mic, dominat de bănci şi sensibil la şocurile externe. În pofida ratelor înalte ale creşterii, înregistrate în ultimii zece ani, sectorul bancar rămâne în continuare mic, potrivit standardelor Europene, echivalentul activelor totale ridicându-se cu puţin peste 60 la sută din PIB la finele anului 2008 (42 la sută la finele anului 2004). Dependenţa de remitenţe, comerţul extern şi investiţiile străine directe, determină sensibilitatea Republicii Moldova şi a sectorului său bancar faţă de şocurile externe.

Provocările principale


18. În pofida integrării sale relativ slabe în pieţele financiare globale, în lunile recente sistemul bancar din Moldova a ajuns în dificultate extremă, aşa cum efectele recesiunii economice regionale se răspândesc treptat în economia locală. Retragerea depunerilor băneşti a început în lunile septembrie / octombrie 2008, pe motiv de zvonuri negative de peste hotare. Lichiditatea majorităţii băncilor fiind la cota 30 la sută din activele totale, băncile au fost în stare să reziste efectului imediat. Totuşi, deşi toate băncile au majorat ratele depunerilor băneşti, fluxul constant al depunerilor retrase a continuat şi la începutul anului 2009. De la debutul crizei în septembrie 2008, scăderea totală a soldului depunerilor băneşti s-a ridicat la peste 7 la sută la momentul lunii martie 2009, baza depunerilor în valută naţională suferind deosebit de grav. În acelaşi timp, volumul de depuneri bancare la termen a scăzut destul de dramatic, deoarece clientela, chiar dacă îşi aveau depunerile băneşti în cadrul unei instituţii bancare, a ales să treacă la depuneri bancare cu scadenţe mai mici. În circumstanţele declinului dramatic al influxului de remitenţe şi sectorul corporativ sub presiune, este foarte probabilă continuarea retragerii depunerilor bancare existente.

19. În lunile recente accesul la credite a devenit foarte problematic, chiar şi pentru firmele profitabile din sectorul real. Odată cu micşorarea surselor de finanţare interne (depuneri băneşti) şi străine (de exemplu, credite de la băncile parentale) ale băncilor, chiar şi împrumuturile pe termen scurt pentru finanţarea capitalului circulant a devenit restrictiv de inaccesibile financiar, ca să nu menţionăm creditele la termen (scadente după 12 luni) în scopuri investiţionale. În anul 2007 creditele deja erau prea scumpe, cu rate medii ale dobânzii în valoare de 18-19 la sută – într-un mediu, în care nivelul inflaţiei constituia 10,5-14 la sută. Începând cu luna august 2008, ratele dobânzii pentru împrumuturile în lei au fluctuat între 22,5 şi 23 la sută, deşi rata inflaţiei era în continuă descreştere. De aceea, intervalul variaţiei s-a mărit de la 4 – 6 la sută în anul 2007 până la peste 10 la sută în luna septembrie 2008, ridicându-se până în jur de 16 la sută la finele anului 2008 şi 20 la sută – către începutul anului 2009. Criza în ascensiune a creditelor ar putea rezulta pentru întreprinderile din Moldova în pierderea pieţelor de desfacere, declanşând falimente, cu efecte de perpetuare, în economie la general şi în sistemul bancar în particular.

20. Criza economică a determinat deteriorarea calităţii creditelor. Tradiţional, calitatea portofoliului de credite din Moldova a fost înaltă. La finele anului 2007, împrumuturile clasificate ca sub-standard, dubioase şi pierderi au constituit 3,7 la sută în totalul portofoliului de împrumuturi. Împrumuturile cu scadenţă depăşită şi cele cu achitarea dobânzilor suspendată constituiau 2,4 la sută din numărul total de împrumuturi. Către finele anului 2008, aceste valori s-au deteriorat până la 5,2 şi 5,5 la sută respectiv. Mai alarmant, dinamica pare să se fi accelerat la începutul anului 2009, cota împrumuturilor clasificate (dubioase) ridicându-se la 8 la sută din totalul portofoliului. Pentru moment băncile din Moldova mai sunt capabile să suporte acest nivel de împrumuturi problematice graţie unei rezerve de siguranţă acumulate, este doar o chestie de timp până când instituţiile afectate cel mai mult vor începe să se confrunte cu probleme de lichiditate şi solvabilitate1. Acest expozeu este cu atât mai veridic pentru băncile cu tranzacţii considerabile în sectorul construcţiilor, care a fost grav afectat de criză.

21. Există probabilitatea ca un şir de factori să condiţioneze deteriorarea ulterioară a calităţii portofoliului de credite şi să ameninţe solvabilitatea sistemului. Impactul ar putea fi considerabil şi va fi diferit în funcţie de băncile respective. Atare factori includ:



Dolarizarea bilanţului sectorului bancar. Nivelul înalt de împrumuturi în valută străină (circa 40 la sută din împrumuturile totale) reprezintă un risc, în particular in cauza ratei flexibile de schimb, adică creditorii neprecauţi sunt extrem de expuşi la fluctuaţiile valutare, fapt ce ar putea rezulta în afectarea calităţii împrumuturilor.

Sensibilitatea la împrumuturile aferente remitenţelor şi la veniturile bazate pe remitenţe, care este considerabilă şi confirmată prin teste de stres. Deşi este improbabil ca remitenţele să se epuizeze complet, condiţiile economice adverse peste hotare deja cauzează reducerea intrărilor de remitenţe. Acest fapt, la rându-i, ar putea exercita un impact considerabil asupra veniturilor băncilor generate de comisioanele aferente remitenţelor şi asupra calităţii creditelor, deoarece rambursarea consumatorilor şi într-o oarecare măsură împrumuturile ipotecare sunt, cel puţin parţial, finanţate prin remitenţe.

Recesiunea înregistrată pe principalele pieţe de export ale Republicii Moldova şi inabilitatea băncilor să asigure finanţarea necesară exportatorilor. În calitate de economie relativ deschisă, Moldova a fost expusă efectului de repercusiuni ale recesiunilor economice din Federaţia Rusă, Ucraina şi zona Europeană. Se observă o dinamică în descreştere a numărului de comenzi de export, iar noile comenzi includ presiuni de micşorare a preţurilor şi prelungire a termenelor de achitare. Astfel, exportatorii necesită un volum mai mare de capital circulant pentru a fi în stare să rămână competitivi, şi/sau sunt nevoiţi să recurgă la împrumuturi temporare, pe care băncile nu sunt în stare să le ofere pe condiţii acceptabile. Este probabil ca problemele din sectorul de exporturi să aibă repercusiuni asupra furnizorilor săi şi ulterior asupra restului economiei. Este probabil cercul vicios să continue odată cu creşterea numărului de împrumuturi neperformante (ÎNP) în cadrul economiei, astfel generând mai multe probleme în sistemul bancar.


Yüklə 0,62 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   24




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə