Elaborare : Fală Irina, clasa a xii-a, profil umanist. Coordonator
Yüklə 123,27 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Coordonator
- Capitolul I.Considera ții generale privind corupția
- Capitolul II. Cadrul legislativ al Republicii Moldova referitor la prevenirea și sancționarea corupția
- Capitolul III.Fenomenul corupției în Republica Moldova
- Obiective: O1.
- Capitolul I “Considerații generale privind corupția” 1.1.Noțiuni generale despre corupție
- Infracțiunile de corupție
- Comportamentul corupțional
- 1.2 C auzele apariției corupției
- Cauzele institu ţ ionale
- Cauzele de ordin legal
- Cauzele sociale ş i morale
- 1.3 Consecințele corupției
- Capitolul II “Cadrul legislativ al Republicii Moldova referitor la prevenirea și sancționarea corupției” 2.1 Legislația Republicii Moldova cu privire la prevenirea corupției
- 2.2 Grupul de monitorizare
- Capitolul III “Fenomenul corupției în Republica Moldova ” 3.1 Ce înseamnă corupția pentru Republica Moldova
- Anexe I.Chestionar 1.Ce este corupția
- 2.Este Republica Moldova un stat corupt
- 3.Cine trebuie să rezolve problema corupției
- 4.Care e nivelul dvs. de trai
- 5.În ce măsură vă afectează corupția
|
Ministerul Educaţiei Tineretului din Republica Moldova Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei „Spre viitor” Secția:Educația civică „Fenomenul corupției în Republica Moldova” Elaborare : Fală Irina, clasa a XII-a, profil umanist. Coordonator:Cerbușcă Pavel Chişinău, 2010 Cuprins Cuprins………………………………………….………………….…………….2 Introducere………………………………………………………………………3 Capitolul I.Considerații generale privind corupția 1.1 Noțiuni generale despre corupție...................................................................5 1.2 Cauzele apariției corupției.............................................................................6 1.3 Consecințele corupției...................................................................................7 Capitolul II. Cadrul legislativ al Republicii Moldova referitor la prevenirea și sancționarea corupția 2.1 Legislația Republicii Moldova cu privire la prevenirea corupției………..…8 2.2 Grupul de monitorizare………………………………………………...........9
3.1 Ce înseamnă corupția pentru Republica Moldova?.......................................11 3.2 Corupția și sărăcia……………………………………………………….....11
Cu o corupţie în floare Şi cu o lipsă de morală, Vom construi , cu mic cu mare. O sărăcie ideală! (Nicolae Paul) Din întreg vocabularul societăţii de azi e greu de găsit un cuvînt care ar fi mai des utilizat decît „corupţie”. Ziarişti şi politicieni, scriitori şi funcţionari, studenţi şi muncitori sezonieri folosesc acest cuvînt cu atîta uşurinţă încît ar părea uneori că este un atribut inerent al societăţii. Dupa cum remarca criminologul american W.M. Reismen: „Oamenii sînt nevoiţi, în permanenţă, să aleagă între principiile înalte şi necesităţile compromisului cu realitatea severă…, puţini dintre noi nu au fost la un moment oarecare al vieţii în situaţia cînd ajungeau la noi semnale directe ori indirecte — “înţelege-te cu acest om” —, dar alte semnale indicau asupra unor mari neplăceri şi neechităţi care urmau a fi îndurate în caz că refuza asemenea afaceri“ . În felul acesta, corupţia este, pe de o parte, condamnată de toţi, dar, pe de altă parte, e susţinută. La fel ca şi trădarea, infidelitatea, corupţia se îmbină cu societatea într-o ţesătură şi poate fi întîlnită pretutindeni. Sunt ilustrative în acest sens observaţiile pe care unii autori occidentali le-au scris pe baza analizelor centrate pe statele Africii, în care corupţia înfloreşte ca şi pădurile tropicale, extrăgînd sucurile cele mai nutritive ale solului şi sufocînd plantele tinere, „. o junglă a nepotismului şi tentaţiilor spre spoliere a banilor publici,. o situaţie dramatică şi tragică în care funcţionarii publici sînt tot mai cinici şi în care nu se observă nici o urmă de progres şi dezvoltare." Astfel, corupţia ca fenomen antisocial, devine o formă aproape generală de delincvenţă în majoritatea sferelor vieţii sociale, politice, economice şi administrative, fapt care afectează grav structurile de autoritate şi de putere, trecînd dincolo de dreptate şi justiţie. Potrivit investigaţiilor sociologice, corupţia este considerată, de către cea mai mare parte a populaţiei din Republica Moldova, drept cea de-a treia problemă principală cu care se confruntă societatea noastră în prezent, primele două fiind sărăcia şi şomajul. Din cele expuse rezidă că actualitatea temei corupţia este în top. Despre corupţie se discută mult în presă, la radiou, televizor, conferinţe sau chiar la nivelul unor simple conversaţii amicale, încît s-ar părea că toţi cunosc esenţa fenomenului dat şi nu le rămîne decît să lupte cu el. În realitate însă cunoştinţele teoretice în domeniu sunt încă destul de slabe, căci corupţia este un fenomen complex, care poate fi contracarat doar dacă îi cunoşti punctele slabe. De aceea, în lucrarea de faţă, mi-am propus să sintetizez într-o formulă desigur comprimată, fenomenul corupţiei în Republica Moldova din punct de vedere al dreptului și al legislației țării, utilizînd diverse metode.
Fenomenul corupției în Republica Moldova este la nivelul critic.Acesta a patruns în toate sferele: socială, economică, administrativă, politică.ș.a.Pentru a preveni corupția Organele Juridice deja lucrează, dar pentru a ameliora situația actuală trebuie de anunțat populația despre gravitatea acestui fenomen și să luptăm împreună împotriva lui. Metode de cercetare
Capitolul I “Considerații generale privind corupția” 1.1.Noțiuni generale despre corupție Fenomenul corupției a existat încă din cele mai vechi timpuri, constituind,pînă în prezent, unul dintre cele mai răspîndite și grave comportamente delictuale și ilicite.Corupția ca fenomen social și ca delict infracțional s-a dovedit a poseda o vitalitate de neinvidiat , dezvoltîndu-se odată cu societetea, odată cu statul și cu dreptul, căpătînd tot noi forme și manifestări.Acest lucru se întîmplă, probabil și din cauza că cea mai mare parte a eforturilor și resurselor sunt îndreptate spre găsirea și pedepsirea celor care au desăvîrșit fărădelege ce fac parte din categoria “infracțiuni de corupție”.În așa fel, se comite o gravă greșeală, deoarece infracțiunile care sunt depistate constituie doar vîrful aisbergului, principalele acte și activități „în domeniu”, de obicei, nefiind scoase la iveală. La nivel național, în sensul Legii privind combaterea corupției și protecționismului nr.900-XIII din 27.06.96, corupția este un fenomen antisocial ce reprezintă o înțelegere nelegală între 2 părți, una propunînd sau promițînd privilegii sau beneficii nelegitime, cealaltă, antrenată în serviciul public, consimțînd sau primindu-le în schimbul executării sau neexecutării unor anumite acțiuni funcționale ce conțin elemente ale infracțiunii prevăzute în Codul Penal, iar protectionismul este o acțiune sau o inacțiune a factorului de decizie, vizînd protejarea în rezolvarea unor probleme a persoanelor interesate , prin atitudine favorabilă față de ele , indiferent de motivele de care s-au condus, care nu conține elemente ale infracțiunii. Pentru a înțelege fenomenul corupției , consider că este necesar de a defini următoarele noțiuni: Corupția-un fenomen social negativ, care rezidă în folosirea de către persoane a funcției deținute și a posibilităților legate de ea , în scopul obținerii elicite a unor venituri, bunuri material sau a altor foloase sau avantaje personale; Infracțiunile de corupție-orice infracțiune stabilită de Codul Penal, manifestată printr-un comportament al persoanelor în sarcina cărora a fost pusă executarea anumitor obligațiuni în sectorul public sau privat, pe care le încalcă, avînd drept scop obținerea unui profit ilegal pentru sine sau pentru altă persoană; Protecționismul-acțiune sau neacțiune a persoanei cu funcție de răspundere în serviciul public, în scopul protejării sau acordării de sprijin a persoanelor interesate de obținerea unui avantaj sau altor foloase necuvenite, în temeiul rudeniei sau de alt gen asemănător, indiferent de motivele de care s-a condus protectorul. Actul de corupție- accord între subiecții corupției cu privire la stabilirea și menținerea relațiilor de corupție, precum și rezultatul acestui acord, indiferent de gradul social produs; Comportamentul corupțional-acțiuni sau inacțiuni ale subiecților corupției care nu conțin indici ai unei infracțiuni sau contravenții , dar care dovedesc dorința lor de a intra in relații corupționale cu alte persoane; Foloasele necuvenite-bani, titluri de valoare, bunuri și alte valori, prestări de serviciu, numirii și avansării în funcții, privilegii și înlesniri, alte drepturi juridice și distincții morale acordate sau însușite ilegal de către participanți la actul de corupție; Demnitarul de stat-persoană cu funcție de răspundere în stat, numirea sau alegerea careia este reglementată de Constituția Republicii Moldova sau care este învestită în funcție prin numire sau alegere de către Parlament sau Președintele Republicii Moldova în modul stabilit de legile organice; Funcționarul public-persoană legal investită prin numire într-o funcție public din structura unui serviciu public, în scopul îndeplinirii competenței acestuia; Grupul multidisciplinar în problemele corupției al Consiliului Europei a definit corupția ca orice comportament al persoanelor în sarcina cărora a fost pusă executarea anumitor obligații în sectorul public sau privat, care condiționează încălcarea acestora în calitate de persoană de stat cu funcție de răspundere,colaborator privat, agent independent, avînd drept scop obținerea unui profit ilegal pentru sine și alte persoane.Deci, este lărgit cercul subiecților actelor de corupție, aceștia fiind funcționari atît din sectorul public, cît și din sectorul privat.În așa fel, prin corupție se înțelege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit. Corupția e o infracțiune foarte periculoasă, care constă în abuzul de putere, adică în folosirea de către o persoană oficială a drepturilor sale de srviciu pentru îmbogățirea personală. Elementele corupte se pot uni în cadrul ierarhiei de serviciu, al relațiilor interdepartamentale sau pot acționa izolat.Atît în primul caz, cît și în cel de-al doilea guvernanții obștești iau mită pentru acțiunile sau inacțiunile lor legale. Strategia națională de prevenire și combatere a corupției , adoptată prin Hotărîrea Parlamenului din 16 decembrie 2004, constată că corupția este un fenomen complex, multistructural și multidimensional, un fenomen economic, social și politic, complexitatea căruia este determinată de diverse cauze. 1.2 Cauzele apariției corupției Fiind un fenomen complex,multistructural şi multidimensional, un fenomen economic, social şi politic, complexitate corupției este determinată de diverse cauze, care pot fi grupate în: economice, instituţionale, de ordin legal, politice, sociale şi morale. Cauzele economice rezidă din: costul ridicat al vieţii, cu o tendinţă de creştere continuă; degradarea economiei şi, ca efect, pauperizarea populaţiei; salariile joase, plătite cu întîrziere, ale funcţionarilor publici; bugetul de stat neviabil; suprareglementarea sectorului privat. Cauzele instituţionale cuprind: politica de cadre defectuoasă; promovarea in posturi de răspundere a unor persoane incompetente şi corupte;lipsa de transparenţă în activitatea administraţiei publice centrale şi locale, în organele de drept; libertatea excesivă acordată factorilor de decizie; posibilitatea redusă de demascare a persoanelor corupte; înzestrarea insuficientă a organelor de drept cu mijloace tehnice; lipsa de resurse umane, logistice şi de tactici eficiente. Cauzele de ordin legal rezidă în lacunele existente în legislaţie, în lipsa unor mecanisme eficiente de executare a acesteia. Cauzele politice constau în: lipsa de voinţă şi de responsabilitate politică; existenţa unor factori interni şi externi care impun interesele de grup la luarea unor decizii; nesoluţionarea problemei raioanelor de est; erorile comise in procesul de realizare a reformelor economice şi sociale; concurenţa politică neloială; traficul de influenţă asupra mass-media şi organelor de drept. Cauzele sociale şi morale ţin de cultură, mentalitate, tradiţii de activitate corupţională în organele puterii şi de drept şi constau în:dezintegrarea şi demoralizarea societăţii; erodarea valorilor etice; informarea insuficientă a societăţii civile; apatia şi pasivitatea civică; toleranţa publică; polarizarea socială; dependenţa mijloacelor de informare in masă. Multitudinea cauzelor corupției determină diversitatea sferelor afectate și complexitatea acțiunilor necesare pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen.Rezumînd statisticile oficiale, cercetările științifice, datele prezentate de organizațiile neguvernamentale, reportajele mass-media, concluzionez faptul că fenomenul corupției a afectat domeniul social, economic, instituțional, politic, subminînd statalitatea Republicii Moldova. 1.3 Consecințele corupției Datele statistice oficiale, precum şi cele prezentate de organizaţiile neguvernamentale specializate in domeniu, rezultatele cercetărilor ştiinţifice, sociocriminologice, informaţiile organelor de drept, datele statisticii judiciare, publicaţiile din mass-media impun constatarea faptului că fenomenul corupţiei a afectat domeniile: politic şi instituţional, economic, judiciar şi de drept, de instruire şi educaţie, de asistenţă socială şi medicală, investiţional şi de comerţ internaţional, subminînd grav statalitatea Republicii Moldova. Impactul economic al corupţiei se manifestă in diverse moduri.Tergiversarea birocratică la întocmirea documentelor, incapacitatea statului de a asigura securitatea producătorilor, protecţionismul, traficul de influenţă, concurenţa neloială, reglementările şi controalele de stat excesive, ce afectează mecanismele economiei de piaţă şi libera concurenţă, descurajînd potenţialii investitori şi iniţiativa de întreprinzător, duc la creşterea costului proiectelor publice, la diminuarea eficienţei economice, la extinderea evaziunii fiscale, la reducerea plăţilor la buget şi la dezvoltarea economiei subterane. Efectele social-politice ale corupţiei se manifestă prin degradarea funcţională, politică şi morală a autorităţilor publice centrale şi locale, care este o rezultantă a extinderii corupţiei politice, prin diminuarea competenţei politice transparente şi responsabile, prin pauperizarea populaţiei şi creşterea tensiunii sociale. În activitatea executivului, corupţia are drept efect calitatea diminuată a administraţiei publice; un sistem de decizii neoficiale; legături strînse intre crima organizată, funcţionarii publici şi politicienii corupţi etc. Efectele corupţiei se exteriorizează şi în relaţiile internaţionale, manifestindu-se prin comportamentul incompetent, iresponsabil, provocator şi subiectiv-convenţional al persoanelor cu funcţii de răspundere, care în relaţiile cu partenerii străini, promovează în mod prioritar interesele personale şi corporative în raport cu interesele naţionale, ceea ce subminează iremediabil imaginea şi credibilitatea ţării in calitatea sa de partener in relaţii internaţionale.
Reglementarea juridică a raporturilor dintre stat și subiecții corupției, precum și contracararea faptelor de corupție se realizează în temeiul Constituției Republicii Moldova, a legii cu privire la prevenirea, combaterea și sancționarea corupției, a Legii securității statului, a Legii serviciului public, precum și a Codului Penal, Codului de Procedură Penală,Codul cu privire la Contravențiile administrative, codului Fiscal și altor acte normative. De la primele etape de dezvoltare a Republicii Moldova, în condițiile economiei de piață, cînd se observa , evident, adîncirea fenomenului corupției, autoritățile respective au întreprins un șir de măsuri pentru prevenirea acestuia.La 30.04.1992, prin Decretul Președintelui nr. 104 “ privire la combaterea corupției în organele puterii de stat și administrării de stat”, a fost creat Consiliul coordonator pentru combaterea corupției.La 17.11.1992 de către Parlament a fost adoptată Legea nr. 1198-XII privind bazele sistemului fiscal.La 01.07.1993 a fost emis Decretul Președintelui nr.98 “Cu privire la unele măsuri suplimentare de coordonare a luptei împotriva criminalității, corupției, cazuri de încălcare a legislației, disciplinii și ordinii publice în republică” cu instituirea unei noi componențe a Consiliului coordonator pe lîngă Președintele Republicii Moldova.La 08.11.1994 a fost emis Decretul Președintelui nr. 315 prin care s-a dispus crearea pe lîngă Guvern a Consiliului coordinator pentru combaterea criminalității,corupției și asigurarea menținerii ordinii de drept. La 07.07.1995 a fost adoptată hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.518-XIII, în corespundere cu care a fost creată Comisia parlamentară special, în scopul executării controlului asupra executării legislației privind combaterea corupției.La 27.06.1996 de către Parlament a fost adoptată legea nr.900-XIII privind combaterea corupției și protecționismului.Dat fiind faptul că nivelul corupției luase amploare, prin Decretul Președintelui nr.116-II la 07.04.1997 a fost creată o subdiviziune specializată, “Departamentul pentru combaterea crimei organizate și corupției”. De asemenea, de către Parlament au fost adoptate redactări, modificări și completări la articolele Codului Penal la capitolul VIII, “Infracțiuni săvîrșite de persoane cu funcții de răspundere”, și tot la acest capitol au fost introduce noi articole:
La 04.11.1999 prin Hotarărea Guvernului nr.1017 a fost adoptat Programul de Stat privind combaterea criminalității, corupției și protecționismului.La 28.05.2001, prin Decretul Președintelui nr 57-III, pe lîngă Președintele Republicii Moldova din nou se constituie Consiliul coordonator în problemele combaterii corupției.Consiliul este condus de Președintele Republicii Moldova, iar în calitate de membri au fost incluși Președintele Prlamentului, Prim-ministru, președintele Comisiei parlamentare pentru securitatea naturală, procurorul general, ministrul Justiției, ministrul Afacerilor Interne, directorul Serviciului de Informație și Securitate, președintele Curții de Contur. În legislația actuală, precum și în activitatea de combatere a corupției existau un șir de goluri și contradicții, care nu contribuiau la o lupta eficientă cu corupția.Iată de ce, Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr.421-XV din 16.12.2004- Strategia națională de prevenire și combatere a corupției. În iulie 2006, Parlamentul a constituit un parteneriat cu Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, susținut de Fondația Eurasia, fiind lansat proiectul “Diminuarea nivelului corupției prin implicarea societății civile în procesul de creație legislativă”, proiect care vine să susțină inițiativa Președintelui țării vizînd combaterea acestui flagel.Prin intermediul proiectului dat, experții societății civile vor efectua expertizarea gradului de corupțibilitate a proiectelor de acte legislative, publicate pe site-ul Parlamentului. Aceste și alte acte normative au o atitudine direct sau indirectă asupra activității ce ține de prevenirea și contracararea corupției în Republica Moldova.Anume aceste măsuri indică că în Republică există un potențial care are drept scop prevenirea și contracararea corupției.În ceea ce privește, însă, eficiența măsurilor întrprinse în lupta cu corupția, din păcate rezultatele sunt minime. Perfecționarea cadrului legislativ și asigurarea aplicării legislației trebuie să contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea și securitatea vieții sociale, la dezvoltarea unei economii de piață viabile, la eliminarea factorilor de risc, ce duc la corupție prin simplificarea și corelarea normativă, eliminarea dublei interpretări, codificarea , adoptarea unor acte normative, care să reglementeze cadrul legal al activităților de prevenire și contracararea corupției.
Grupul de monitorizare, creat prin decret prezidenţial, se reunește cel puţin o dată in lună pentru a discuta problemele corupției și a recomanda soluții pentru rezolvarea acestor probleme. După fiecare reuniune, grupul de monitorizare prezină un succint raport Consiliului coordonator şi publica în presă un rezumat al lucrărilor sale. Grupul de monitorizare se compune din reprezentanţi - la nivel de şefi de direcţii sau şefi adjuncţi - ai principalelor instituţii responsabile de corupție după cum urmează:
Grupul de monitorizare elaborează raportul anual privitor la mersul executării planului de acţiuni privind prevenirea sau sancționarea corupției , precum şi recomandări pentru actualizarea lui. Conform sondajului reazlizat de companiea independentă IMAS-Inc, în cadrul Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (MOLICO), nivelul încrederii în diversele instituţii care au ca obiectiv combaterea corupţiei, atinge cota cea mai mare în cazul CCCEC (15 %), 8 % au cea mai mare încredere în Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce alţi 5 % îşi pun speranţele în sistemul judecătoresc sau 6 % în Procuratură. În opinia populaţiei CCCEC este una din instituţiile transparente, în care nu predomină acte de corupţie. 
Potrivit rezultatelor sondajului, Republica Moldova rămîne a fi afectată de fenomenul corupţiei, de altfel, aceasta este o problemă şi pentru multe alte state, inclusiv europene. Însă, după cum arată şi practica internaţională, corupţia nu poate fi diminuată imediat, aceasta constituind o prioritate de durată. Capitolul III “Fenomenul corupției în Republica Moldova” 3.1 Ce înseamnă corupția pentru Republica Moldova? Fenomenul corupţiei blochează Republica Moldova în evoluţia ei către o economie de piaţă şi o societate democratică funcţională. Corupţia constituie un element comun al guvernărilor ultimului deceniu. Acest determină criminalizarea administraţiei de stat şi a relaţiilor economice. Asupra acestei situaţii au atras atenţia în repetate rînduri reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale. Însă fosta nomenclatură sovietică şi exponenţii fostelor servicii secrete continuă să-şi menţină controlul asupra principalelor pîrghii ale puterii de stat şi ale economiei naţionale. Într-o formă concisă se poate menţiona că pentru Republica Moldova prezenţa unei corupţii masive atât în sectorul public, cât şi în cel privat, înseamnă următoarele:
Conform sondajelor de opinie desfăşurate între businessmani(conform http://www.transparency.md), fiecare întreprindere este vizitată în mod oficial şi neoficial de reprezentanţii structurilor de control de 35 ori pe an;
Este evident, că am enumerate doar o parte din dezavantajele și prejudiciile aduse de corupție statului și societății, întrucît ele sunt cu mult mai multe.Acestea sunt cauzate de fluxul acestui fenomen în ultima perioadă.Cu toate acestea, din păcate numărul indicat al actelor de mituire înregistrate de organele de drept este numai o mică parte din numărul celor care se comit în realitate. Aceasta o simt şi o cunosc bine persoanele, care se confruntă permanent cu acest fenomen în diferite domenii de activitate. 3.2 Corupția și sărăcia Între corupție și sărăcie există o legătură logică. În sectorul privat sărăcia rezultă din cauza poverii fiscale excesive care, consecvent, majorează preţurile şi diminuează profitul firmelor. La rândul său, preţurile înalte diminuează veniturile reale ale populaţiei şi capacitatea de cumpărare a consumatorilor. În sectorul public corupţia diminuează eficienţa serviciilor publice. Corupţia în sfera colectării de impozite cauzează diminuarea surselor bugetare şi, ca urmare, inaptitudinea statului de a plăti lucrul funcţionarilor publici la un nivel cuvenit. Astfel corupţia implică sărăcirea majorităţii covârşitoare a populaţiei. Sondajul efectuat în urma interogării a 20 de persoane (în partea practică a lucrării), confirmă încă o dată acest fapt. Astfel, respondenţii sondajului au fost grupaţi în patru categorii, reieşind din faptul cum au evaluat standardele lor de viaţă: cei ce consideră că nivelul lor de viaţă este mult mai scăzut faţă de unul acceptabil, cei cu un nivel inacceptabil, un nivel acceptabil, şi un nivel relativ înalt al nivelului de viaţă. În fiecare din aceste grupe am selectat răspunsurile referitor la evaluarea gradului de gravitate a problemei corupţiei pe o scară de şase niveluri (unde 1 înseamnă că problema corupţiei nu este acută pentru respondenţi, 2 – este acută într-o careva măsură, 3 – rar, dar creează probleme, 4 – creează probleme frecvent, 5 – este acută, 6 – foarte acută). Rezultatele arată că cei cu un nivel de viaţă mai înalt evaluează fenomenul ca unul ce creează probleme frecvent. Cei, care îşi evaluează nivelul de viaţă ca unul fiind absolut inacceptabil, consideră că corupţia este o problemă. Se observă clar că fenomenul corupţiei şi sărăcia nu sunt doar două părţi ale aceleiaşi monede. Mai degrabă corupţia este cauza sărăciei. Concluzia este că eradicarea sărăciei în ţara noastră este imposibilă fără eradicarea corupţiei la toate nivelurile existente. Concluzii: Fenomenul corupției se acomodează din ce în ce mai bine în societatea Republicii Moldova.Acesta a cuprins déjà toate sferele:economică, socială, politică,administrativă, juridică. De la primele condiții de dezvoltare a Republicii Moldova în economia de piață,începînd cu Decretul Președintelui nr.104, organele legislative au întreprins un șir de măsuri de prevenire și sancționare a coupției ,însă din cauza ineficienței programelor sau a funcționarilor iresponsabili, efectul este puțin vizibil. În consecinţă, cetăţenii au pierdut încrederea în instituţiile publice. Dezgustul popular este frecvent alimentat chiar şi de neputinţa autorităţilor statului de a utiliza măsurile şi instrumentele corespunzătoare pentru a trage la răspundere pe cei care s-au făcut vinovaţi de delicte majore.Populația este disperată.Conform sondajului efectuat în partea practică a lucrării, 15% din interogați susțin faptul că nivelul lor de viață e cu mult mai scăzut decît cel acceptabil, 20%-inacceptabil și 50%-acceptabil și 15 %-relativ înalt.Acesta ne demonstrează faptul că populația Republicii Moldova este săracă, iar sărăcia se afla într-o legătură directă cu corupția, ba chiar se află pe aceeaș parte a monedei.Astfel, putem concluziona că gradul de corupție în țară este destul de înalt. Ca urmare: sporește criminalitatea, se intensifică pauperizarea continuă a populației,stagnează economia, scad investițiile străine...etc. Drept urmare, termenul de corupţie care este operat astăzi în vorbirea curentă pare a fi încă destul de penetrat de emoţii şi sentimente populare, fără însă a descrie cu precizie semnificaţiile sociale ale fenomenului şi efectele sale asupra sistemului juridic existent. Or, în ţara noastră, unde despre corupţie se vorbeşte în permanenţă şi de la cele mai înalte tribune, un studiu aprofundat privind această temă, vorba lui Caragiale, „lipseşte cu desăvîrşire” deocamdată. („O scrisoare pierdută”)
1.’’Bazele statului și Dreptului Republicii Moldova”,2007, Mihail Rotaru, pag123; 2. “The Effects of Corruption on Growth, Investments”,1996, Paolo Mauro,pag 96;
(19 persoane-știu, 1 persoană-nu știu) 2.Este Republica Moldova un stat corupt? 
(15 persoane-da,3 persoane-mă abțin,1 persoană-nu știu,1 persoană-nu) 3.Cine trebuie să rezolve problema corupției?  (12 persoane-statul,5 persoane-populația,2 persoane-împreună,1 persoană-forțele ext. )
4.Care e nivelul dvs. de trai? (10 persoane-acceptabil,4-inacceptabil, 3 persoane-cu nivel ft. scăzut, 3 persoane-relativ înalt)  
5.În ce măsură vă afectează corupția? (1-nu este acută,2-e acută într-o oarecare măsură,3-rar, dar crează problem,4-creează problem, 5-acută,5-foarte acută) II.Blog: http://nucoruptiei.blogspot.com/ Yüklə 123,27 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
