Judetul gorj



Yüklə 3,21 Mb.
səhifə1/27
tarix30.04.2018
ölçüsü3,21 Mb.
#49481
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   27

OBIECTIV 4.

INSTRUCTIUNI PENTRU UTILIZAREA INDICATORILOR IN MONITORIZAREA SI RAPORTAREA APLICARII DIFERITELOR CODURI PENTRU BUNE PRACTICI SI MASURI DE AGROMEDIU

ACTIVITATEA 4B

LEGAREA SISTEMULUI DE INDICATORI CU PROGRAMELE DE MONITORIZARE PENTRU CODURI: CODUL PENTRU BUNE CONDITII DE AGRICULTURA SI MEDIU, CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE

Indicatorii considerati in aceasta etapa, cu relevanta asupra desemnarii zonelor vulnerabile si a monitorizarii proceselor incluse in codurile de buna practica agricola (Codul de Bune Practici Agricole si de Mediu, Codul de Bune Practici in Agricultura pentru Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitrati, Codul Bunelor Practici de Ferma) se refera la gestiunea apei in spatiu rural si la monitorizarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati. Calculul indicatorilor s-a facut utilizind bazele de date georeferentiate dezvoltate in cadrul proiectului in etapele anterioare.



  1. UTILIZAREA APEI IN SPATIUL RURAL

I.1. INTRODUCERE

Prezenta documentatie este componenta a proiectului “Instrumente, ghiduri si indicatori pentru integrarea aspectelor de mediu in politicile agricole, forestiere si de gestiune a apei in mediul rural” – TOGI.

Obiectivele acestui proiect constau in proiectarea si testarea la scara nationala a unui set unic, integrat, operational de criterii si indicatori masurabili ca baza pentru un sistem informatic comprehensiv, unitar, utilizabil pentru integrarea aspectelor de mediu in politicile agricole si de gestionare a apei in mediul rural.

Ca apa constituie pentru agricultura dar nu numai, factorul limitativ al dezvoltarii nu mai este necesar de demonstrat. Restructurarea si dezvoltarea sistemelor in agricultura sunt indispensabil legate de apa – de la sistemele de agricultura dry – farming in zonele neirigate, la sistemele cu irigare limitata in zonele sarace in resurse de apa, la cele de agricultura intensiva in zonele cu resurse asigurate, la zootehnie etc.

Codul de Bune Practici Agricole include recomandari privind gestiunea apei in spatiul rural atit pentru managementul solului in regim neirigat, cit si pentru regimul irigat

In aceasta etapa a proiectului TOGI sunt prezentati o serie de indicatori, in sensul celor prezentate mai inainte, indicatori ce fac legatura intre aspectele generale de mediu ale unei zone date (indicatori hidrografici descriptivi), indicatorii specifici privind resursele de apa (inditatori structurali), indicatorii specifici dezvoltarii mediului rural si agriculturii cu resursele de apa si codurile practice existente – Codul de Bune Practici Agricole si Codul de Bune Practici in Ferma.

Indicatorii prezentati in cadrul lucrarii constituie parametrii ce caracterizeaza gestionarea resurselor de apa si au relevanta in cadrul sistemului decizional propus.

Indicatorii prezentati in cadrul lucrarii trebuie priviti in contextul in care cele 8 regiuni de dezvoltare in care este impartit teritoriul Romaniei capata tot mai mult statutul de unitati decizionale, precum si in cadrul general al resurselor hidrologice (naturale) ale raurilor Romaniei si mai ales al resurselor socio – economice.

Din aceste considerente, prezenta documentatie abordeaza mai intai problema resurselor de apa pe regiuni de dezvoltare si in acest cadru pe judetele componente, dupa care este prezentata o evaluare preliminara a resurselor hidrologice (naturale) si a resurselor socio – economice de apa ale Romaniei. Aceasta prezentare permite o apreciere obiectiva asupra posibilitatilor de dezvoltare a resurselor socio – economice de apa sau a limitelor acestora, de aici decurgand deciziile privind caile de actiune pentru satisfacerea cerintelor de apa ale agriculturii si dezvoltarii rurale.

I.2. INDICATORI TOGI PENTRU GOSPODARIREA RESURSELOR DE APA

Ca indicatori TOGI relevanti pentru gospodarirea resurselor de apa in dezvoltare rurala si agricultura s-au analizat trei categorii de indicatori considerati ca avand relevanta atat in cadrul unui sistem decizional suport pentru dezvoltarea rurala si agricultura cat si in gestionarea resurselor de apa.

Ca tipuri de indicatori sunt analizati:


  • indicatori hidrografici descriptivi;

  • indicatori structurali;

  • indicatorii utilizarii apei pentru dezvoltarea rurala si agricultura.

Indicatorii hidrografici descriptivi, la nivel administrativ (judet, regiune de dezvoltare, national) deriva din refera la hidrografia zonei analizate si trateaza aspecte referitoare la:

  • cursuri de apa;

  • lacuri naturale si antropice;

  • ape subterane (freatice si de adancime).

Indicatorii structurali trateaza resursele de apa teoretice si utilizabile si volumele de apa prelevate.

Indicatorii structurali se calculeaza la nivel teritorial administrativ (judet, regiune de dezvoltare, national) sau la nivel de bazin hidrografic (in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura).

Indicatori structurali considerati ca relevanti TOGI sunt:

Indicatorul resurse de apa

Indicatorul resurse de apa se compune din doi subindicatorii:



Fiecare dintre cei doi subindicatori sunt compusi la randul lor din cate doua componente:

  • resursa de apa teoretica;

  • resursa de apa utilizabila.

Toate componentele acestui indicator se masoara in mii mc.

Indicatorul se poate calcula la nivel de unitate administrativa (judet, regiune de dezvoltare,national) sau la nivel de bazin hidrografic (in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura).



Indicatorul captarea apei/ prelevarea apei

Indicatorul prelevarea apei se determina prin volumul mediu anual total de apa captat la nivelul unitatii administrative (judet, regiune de dezvoltare, national) sau la nivelde bazin hidrografic in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura.

Indicatorul prelevarea apei se compune din doi subindicatori:


  • subindicatorul volume medii anuale de apa prelevate din surse de suprafata;

  • subindicatorul volume medii anuale de apa prelevate din subteran (ape freatice si de adancime);

Atat indicatorul prelevarea apei cat si subindicatorii ce il compun se exprima in mil.mc.

Indicatorul intensitatea captarii/ prelevarii apei

Indicatorul intensitatea prelevarii apei se calculeaza ca fiind raportul dintre volumul total de apa prelevata (pentru toate folosintele consumatoare: populatie, industrie, zootehnie, irigatii, piscicultura etc.). raportat la populatia din zona de referinta.

Se masorara in mc/locuitor.

Indicatorul se poate calcula la nivel de unitate administrativa (judet, regiune de dezvoltare,national) sau la nivel de bazin hidrografic (in cazul in care valoarea indicatorului astfel determinat este relevanta pentru dezvoltarea rurala si/sau agricultura).



Indicatorii utilizarii apei pentru dezvoltarea rurala si agricultura prezinta evolutia captarii / prelevarii apei pentru utilizarea acesteia la irigatii, zootehnie, silvicultutra si piscicultura.

In cadrul lucrarii de fata indicatorii TOGI mentionati sunt prezentati la nivel de judet si regiune de dezvoltare.



I.3. INDICATORI TOGI – RESURSE DE APA – PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI PE JUDETELE COMPONENTE

Regiunea de Dezvoltare Nord - Est

Regiunea de Dezvoltare 1 NE a fost constituita in baza Legii nr 151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania. Se limiteaza la Est cu Republica Moldova, la Nord cu Ucraina , la Vest cu Regiunile de Dezvoltare Nord-Vest si Centru, iar la Sud cu Regiunea de Dezvoltare Sud–Est. Cu o suprafata de 38850 km² ,reprezentand 15.4% din suprafata totala a Romaniei, Regiunea Nord-Est are cea mai mare intindere dintre cele 8 regiuni de dezvoltare.

Regiunea inglobeaza 6 judete (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui), avand 46 orase, din care 18 municipii, 505 comune si 2418 sate, cele mai intinse judete fiind Suceava si Bacau.

Hidrografie

Reteua hidrografica a Regiunii Nord Est este cuprinsa in intregime in bazinele hidrografice ale raurilor Siret si Prut.



Spatiul hidrologic Prut –Barlad cuprinde integral judetele Botosani si Vaslui si partial judetele Iasi, Neamt si Bacau

Bazinul hidrografic Siret reprezinta cca 17% din volumul total al resurselor de apa ale tarii,fiind cel mai mare bazin hidrografic din Romania. Se desfasoara pe teritoriul judetelor Suceava (8554 km²), Botosani (457km²), Neamt (5836 km²), Bacau (6603 km²) si Iasi (850km²)

Siretul dispune de afluienti importanti: Suceava cca. 9%, Moldova cca. 17,6%, Bistrita cca.35%, Trotus cca.18% - fapt ce se exprima in mod pregnant prin variatia debitului mediu multianual in lungul cursului sau.

Volumul multianual scurs pe intrega suprafata a bazinului este distribuit neuniform pe sezoane si luni, atfel ca in sezonul de vegetatie se scurge cca. 70% din totalul anual, deoarece scurgerea maxima corespunde in general cu o frecventa ridicata a ploilor primavara, iar scurgerea minima se inregistreaza in lunile de iarna.

Caracteristic pentru bazinul hidrografic Siret este faptul ca debitele maxime istorice depasesc de trei ori debitul maxim al viiturilor din lunile de primavara. Debitele maxime obisnuite sunt generate de patrunderea unor cicloni puternici, in timp ce debitele maxime obisnuite sunt generate de ploi torentiale cu caracter local.



Lacuri naturale si lacuri antropice

Lacurile naturale au adancimi mici si sunt frecvent invadate de vegetatie hidrofila (Campia Moldovei, Lunca Prutului, Lunca Jijiei)



Bazinul hidrologic Prut. Zona de podis se remarca printr-un numar mare de lacuri, cele mai multe fiind de natura antropica; helesteie in Campia Moldovei (Dracsani pe Satca, Ciric pe Nicolina si mai multe pe Baseu), iazuri in Podisul Sucevei, lacuri de baraj (pe Prut la Stanca Costesti, pe Siret la Racova).

Bazinul hidrologic al Siretului se remarca amenajarile cu folosinta complexa. Cele mai importante acumulari sunt : Rogojesti (volum util 26 000 mii m3) , Galbeni (volum util 12 000 mii m3) Racaciuni (volum util 75 000 m3), Beresti ( volum util 75000 m3),Dragomirna (volum util 18 911mii m3), Izvoru Muntelui (volum util 890 000 mii m3),Poiana Uzului (volum util 88 000 mii m3)

Apele subterane

Resursele de apa subterane freatice si de adancime, din Bazinul Hidrografic Siret –cele mai importante sunt localizate in luncile raurile Siret, Suceava, Moldova si Bistrita, apa freatica estimandu-se la cca. 28m3 /s.



Resursa de apa

Resursele de apa teoretice si tehnice utilizabile

Resursele de apa ale Regiunii de Dezvoltare Nord-Est sunt constituite din apele de suprafata – rauri interioare, lacuri naturale si artificiale si intr-o masura mai mica, din apele subterane.



Intreaga suprafata a Regiunii este cuprinsa in bazinele hidrografice ale raurilor Siret si Prut.

Tabelul 1

Judet / Total Regiune

Resursa de suprafata

(mii.m³)

Resursa din subteran

(mii.m³)

Teoretica

Utilizabila

Teoretica

Utilizabila

Bacau

1310000

470000

170000

140000

Botosani

n.e.d.

297000

n.e.d.

5400

Iasi

BH Siret

882000

95000

127000

75000

BH Prut – Barlad

n.e.d.

262000

n.e.d.

11000

Neamt

1325000

480000

180000

140000

Suceava

1920000

610000

180000

142000

Vaslui

168000

17000

51000

3000

Total Regiune

5605000

2231000

708000

516400

Debitele masurate pe principalele rauri ale regiunii, in anul 2006:

Tabelul 2

Raul

Statie hidrometrica

Debit maxim in anul 2006

(m³/s)

Debit mediu multianual

(m³/s)

Bazinul Hidrografic Siret

Siret

Siret

340

18,2

Siret

Zvoristea

352

19,8

Siret

Hutani

382

24,0

Siret

Lespezi

549

64,0

Siret

Nicolae Balcescu

593

35,9

Siret

Dragesti

1148

77,0

Suceava

Brodina

131

4,81

Suceava

Tibeni

346

11,5

Suceava

Itcani

548

16,5

Moldova

Fundu Moldovei

34,4

3,49

Moldova

Prisaca Dornei

132

7,0

Moldova

Gura Humorului

358

16,5

Moldova

Roman

606

31,8

Bistrita

Carlibaba

68,2

7,40

Bistrita

Argestru

84,5

12,0

Bistrita

Dorna Arini

200

24,3

Bistrita

Frunzeni

342

20,8

Barlad

Bacesti

37,5

0,344

Barlad

Negresti

53,2

1,59

Barlad

Vaslui

71,4

2,90

Barlad

Barlad

92,6

6,42

Dorna

Dorna Candreni

153

7,44

Neamt (Ozana)

Dumbrava

134

3,61

Tazlau

Tazlau

64,2

1,39

Tazlau

Helegiu

465

6,82

Trotus

Vranceni

219

34,7

Bazinul Hidrografic Prut

Prut

Prisacani

621

103

Prut

Dranceni

602

101

Prut

Falciu

584

104

Jijia

Andrieseni

65,8

-

Jijia

Vladeni

70,4

5,16

Jijia

Victoria

66,0

6,88

Jijia

Chiperesti

93,5

12,4

Miletin

Sipote

39,5

1,26

Miletin

Halceni

20,1

1,09

Bahlui

Vama cu Tabla

38,3

0,219

Bahlui

Parcovaci

10,8

0,159

Bahlui

Harlau

15,9

0,413

Bahlui

Belcesti

10,8

0,762

Bahlui

Podu Iloaiei

11,6

1,07

Bahlui

Iasi

30,5

3,11

Bahlui

Holboca

35,8

4,91

Bahluet

Tg. Frumos

15,5

0,149

Bahluet

Podu Iloaiei

11,1

0,990

Prelevari de apa

Tabelul 3

Judet /

Total Regiune

An

Prelevari de apa

Din surse de suprafata

(mii.m³)

Din subteran

(mii.m³)

Bacau

2004

72910

17610

2005

59000

12960

2006

81690

10480

Botosani

2004

48290

1860

2005

42640

1840

2006

47790

1940

Iasi

2004

64160

34360

2005

68170

47960

2006

61590

83440

Neamt

2004

18900

27250

2005

16820

23830

2006

19790

21140

Suceava

2004

32330

28670

2005

26250

23280

2006

24850

21840

Vaslui

2004

27670

4300

2005

21150

3330

2006

17390

3280

Total Regiune

2004

264260

114050

2005

234030

113200

2006

253100

142120


Judetul Bacau

Judetul Bacau este localizat in zona centrala a Regiunii de NE a Romaniei, si ocupa 2,8 % din suprafata tarii.






Yüklə 3,21 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   27




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin