Ministerul economiei al republicii moldova

NOTĂ

cu privire la prognoza preliminară

a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2015 – 2018

În corespundere cu Hotărîrea Guvernului nr.82 din 24.01.2006 „Cu privire la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget”, Ministerul Economiei a elaborat prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2015-2018.

La elaborarea prognozei s-a ţinut cont de sarcina prioritară a Guvernului - dezvoltarea economiei naţionale, avînd la bază o nouă paradigmă – de la o economie bazată pe consumul alimentat de remitenţe la una orientată spre export. Astfel, creşterea economică se bazează pe politicile economice stimulatoare a activităţii de întreprinzător, de îmbunătăţire a climatului de afaceri şi de sporire a atractivităţii investiţionale a ţării. Elementele-cheie sînt menţinerea stabilităţii macroeconomice şi promovarea politicilor monetare şi bugetar-fiscale echilibrate.
De asemenea, s-a luat în considerare unele aspecte ale evoluţiei economiei mondiale, în special, a economiei ţărilor care sunt principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova, dar şi a contextului economic din ţările Uniunii Europene, tendinţele de dezvoltare a economiei naţionale în anii precedenţi, rezultatele obţinute în anul 2014 în principalele sectoare economice ale ţării, precum şi prognoza privind rata inflaţiei şi cursul de schimb al leului, coordonată cu Banca Naţională a Moldovei. De asemenea, la elaborarea prognozei date Ministerul Economiei a ţinut cont de riscurile cu care Republica Moldova poate să se confrunte în anul 2015.

1. Unele aspecte privind evoluţia economiei mondiale
Ritmurile de creştere a economiei mondiale, datorită scăderii preţurilor la petrol, se vor majora în anii 2015-2016. Economiile avansate sunt în proces lent de redresare, însă ritmurile de creştere în ţările emergente vor rămîne la nivelul anilor 2013-2014. Conform raportului actualizat World Economic Outlook din ianuarie 2015 al Fondului Monetar Internaţional (FMI), volumul produsului global se estimează să crească pînă la 3,5% în 2015 şi la 3,7% în 2016. Este pentru a patra oară consecutiv cînd FMI modifică estimarile referitor la evoluţia economiei globale spre diminuare. În economiile dezvoltate se aşteaptă continuarea unei creşteri treptate. În Statele Unite normalizarea politicii monetare, precum şi creşterea cererii interne, sprijinită de scăderea preţurilor la petrol, vor asigura redresarea economiei. În ţările de bază ale Uniunii Europene se atestă un ritm de creştere mai lent faţă de cel prognozat în octombrie 2014. În ţările emergente şi în curs de dezvoltare ritmurile de creştere economică în anul curent vor rămîne practic la nivelul anului 2014.
Principalele pericole pentru economia mondială sunt: incertitudinea cu privire la viitoarele preţuri la petrol; intensificarea riscurilor geopolitice, care deocamdată influenţează doar părţile implicate şi statele vecine, dar care ar putea pe viitor influenţa toată economia mondială; nivelul foarte jos al inflaţiei în zona euro, care ar putea trece în deflaţie, iar cererea ar putea să scadă; pericole pe pieţele financiare, cauzate de o perioadă îndelungată de rate ale dobînzii scăzute.

Produsul global, volumul tranzacţiilor comerciale şi preţurile medii

la petrol şi alte produse în anii 2013-2016 (creştere anuală procentuală)

			Prognoza		Diferenţa dintre prognoza actuală şi cea din octombrie 2014
	2013	2014	2015	2016	2015
Produsul global	3,3	3,3	3,5	3,7	-0,3
Statele Unite ale Americii	2,2	2,4	3,6	3,3	0,5
Germania	0,2	1,5	1,3	1,5	-0,2
Franţa	0,3	0,4	0,9	1,3	-0,1
Italia	-1,9	-0,4	0,4	0,8	-0,5
Japonia	1,6	0,1	0,6	0,8	-0,2
China	7,8	7,4	6,8	6,3	-0,3
India	5,0	5,8	6,3	6,5	-0,1
Rusia	1,3	0,6	-3,0	-1,0	-3,5
Volumul tranzacţiilor comerciale (mărfuri şi servicii)	3,4	3,1	3,8	5,3	-1,1
Preţul mediu la petrol	-0,9	-7,5	-41,1	12,6	-37,8
Preţurile medii la alte produse	-1,2	-4,0	-9,3	-0,7	-5,2

Sursă: FMI, World Economic Outlook Update, ianuarie 2015
Ritmul anual de creştere a economiei prognozat pentru ţările dezvoltate în 2015 şi 2016 va fi în mediu de 2,4%. Această creştere va fi cauzată, în mare parte, de o economie mai puternică a Statelor Unite ale Americii.
Cererea internă în Statele Unite ale Americii a crescut, preponderent, datorită scăderii preţurilor la petrol. Competiţia pe piaţa financiară a contribuit la redresarea economiei prin îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare şi susţinerea încrederii. De asemenea, cresc investiţiile private. Aceşti factori vor conduce la o majorare a PIB-ului real de circa 3,6% în anul 2015 şi 3,3% în anul 2016.
Japonia va avea o creştere reală a PIB de 0,6% în anul 2015 şi de 0,8% în 2016, datorită unei consolidări fiscale, implementării unui set de reforme structurale în economie, precum şi datorită scăderii preţurilor la petrol şi deprecierii yenei. Totodată, economia Japoniei se va confrunta cu problema datoriei publice mari rămase din trecut, precum şi cu diminuarea cererii interne.
FMI a modificat şi prognoza privind economia Zonei Euro, anticipînd o creştere de 1,2% în 2015 şi de 1,4% în 2016. Inflaţia rămîne sub nivelul stabilit ca obiectiv pe termen mediu de către Banca Centrală Europeană, provocînd îngrijorare în legătură cu tendinţele dezinflaţioniste şi deflaţioniste. De asemenea s-ar putea diminua investiţiile, dar aceşti factori negativi vor fi compensaţi de scăderea preţurilor la petrol şi deprecierii euro.
În Germania, ritmul de creştere se estimează să scadă de la 1,5% în anul 2014, la 1,3% în acest an, dar va reveni în 2016 la 1,5%. În Franţa se va înregistra o creştere de 0,9% în acest an, iar în 2016 – 1,3%. În Italia FMI anticipează revenirea economiei pe o traiectorie pozitivă în 2015 cu 0,4%, şi se va consolida în 2016 – 0,8%. Pentru Spania se prognozează o creştere a economiei de 2,0% în 2015 şi de 1,8% în anul 2016.
În anul 2015 ritmurile de creştere a economiei în ţările în curs de dezvoltare vor rămîne practic la nivelul anului precedent (4,3% faţă de 4,4% în 2014), dar vor încetini ritmurile de creştere economică a Chinei, Rusiei, precum şi a ţărilor exportatoare de mărfuri de bursă. Pentru 2016, FMI anticipează o creştere de 4,7% (la nivelul anului 2013).
După creşterea economică de 7,8% obţinută în 2013 şi circa 7,4% în 2014, China va înregistra în anii 2015-2016 un ritm de circa 6,8% şi 6,3%. Aceste aşteptări sunt legate de faptul că factorii de decizie au preferat o cale mai echilibrată şi durabilă de creştere economică. În India se aşteaptă o creştere de 6,3% în 2015 şi 6,5% în 2016, determinată de majorarea exportului, ca rezultat al scăderii preţurilor la petrol, creşterii industriei şi investiţiilor.
În Federaţia Rusă situaţia va fi dificilă în 2015 (-3,0%), din cauza scăderii preţurilor la petrol şi consecinţelor tensiunilor geopolitice, care au condus la diminuarea investiţiilor şi deprecierea rublei. Pentru 2016 se prognozează o scădere a economiei de 1,0%.

2. Situaţia social-economică CURENTĂ a republicii Moldova în ANUL 2014
Pe parcursul anului 2014 economia Moldovei a fost influenţată de un şir de factori, precum: recolta înaltă, creşterea cererii pentru producţia moldovenească în ţările UE, restricțiile impuse la importul de vinuri și unele produse agricole din Moldova de către autoritățile de resort din Federația Rusă. În pofida influenţei negative a unor factori asupra economiei, practic, toate tipurile de activități economice au înregistrat creștere. Inflaţia a fost moderată, indicatorii monetari şi bugetari au crescut. Salariul mediul lunar şi valoarea medie a pensiei lunare s-a majorat, iar numărul şomerilor s-a diminuat.
Produsul intern brut (PIB) în anul 2014 a însumat 111,5 mild. lei, majorîndu-se faţă de anul 2013 cu 4,6% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în sectorul de servicii – cu 2,4 puncte procentuale (p.p.), inclusiv: comerţul interior – 0,8 p.p., construcţii – 0,4 p.p., transporturi şi comunicaţii - 0,3 p.p., fiind urmată de agricultură cu și industrie – cu cîte 1 p.p.
În decembrie 2014 rata inflației a constituit 4,7% faţă de decembrie 2013, fiind mai mică cu 0,5 p.p. comparativ cu cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2013. Creşterea preţurilor a fost condiţionată, în general, de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare, în special, combustibil, confecții, autoturisme și încălțăminte.
Pe parcursul anului 2014 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere de 19,6% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 13,06 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2014 pînă la 15,62 lei la 31.12.2014). Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu 5,7%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotare, fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, dinamica comerţului exterior, precum și intervențiile Băncii Naţionale a Moldovei pe piaţa valutară. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la 31.12.2014 a atins o valoare de 2156,6 mil. dolari, micșorîndu-se cu 23,5% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2013.
În anul 2014 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de circa 42,5 mild. lei, în creştere cu 15,1% faţă de anul 2013. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 44,4 mild. lei, fiind în creştere cu 14,9%. Astfel, la sfîrşitul lunii decembrie 2014 s-a înregistrat un deficit bugetar în sumă de 1,9 mild. lei, mai înalt cu 194,9 mil. lei faţă de cel înregistrat la 31.12.2013.
În anul 2014 exporturile au scăzut cu 3,7%, iar importurile - cu 3,2%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 2977,5 mil. dolari SUA, faţă de 3064,1 mil. dolari în anul 2013. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 44,0%, fiind cu 0,2 p.p. mai mic decît în perioada similară a anului 2013.
Volumul producţiei industriale în anul 2014 a crescut cu 7,3% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2013, inclusiv producţia industriei prelucrătoare cu 8,5%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu 4,4% şi producţia industriei extractive – cu 0,2%. Totodată, s-a înregistrat o diminuare a volumului distribuţiei apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare cu 11,6%.
Producţia agricolă în toate categoriile de gospodării, în anul 2014 a constituit 27.1 mild. lei și a crescut cu 8,2% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2013. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea atît a producţiei vegetale cu 10,4%, cît şi a producţiei animaliere cu 4,0%.
În anul 2014 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 20,4 mild. lei, cu o creştere de 1,8% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2013. Din acestea, lucrările de construcţii-montaj au constituit circa 10,7 mild. lei şi au crescut cu 4,4%, respectiv.
Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat circa 14,4 mil. tone de mărfuri în anul 2014 sau cu 4% mai mult faţă de volumul transportat în anul 2013.
Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională în ianuarie-decembrie 2014 a constituit 4172 lei şi s-a majorat cu 10,8% faţă de perioada similară a anului 2013 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 5,4%. Rata șomajului (proporția șomerilor BIM în populația activă) la nivel de țară pentru trimestrul IV 2014 a înregistrat 3,5%, comparativ cu 4,1% în trimestrul IV 2013.

3. Estimarea evoluţiei indicatorilor macroeconomici

PENTRU ANUL 2015
Dat fiind faptul că Republica Moldova este o ţară dependentă în mare măsură de exterior, la estimarea indicatorilor macroeconomici pentru anul 2015 s-a luat în consideraţie evoluţia economiei mondiale şi a ţărilor care sunt parteneri comerciali ai ţării noastre (în primul rînd, scăderea economiei în Federația Rusă, agravarea situației în Ucraina şi redresarea economiilor în ţările UE). Situaţia creată pe plan mondial va determina activitatea pasivă din partea mediului de afaceri şi a consumului populaţiei, ceea ce va avea impact asupra sectorului real şi importurilor.
Măsurile de susţinere a producătorilor agricoli, atragerea investiţiilor în acest sector şi extinderea accesului la credite cu dobîndă mică vor aduce contribuţia scontată la evoluţia agriculturii. Însă, luînd în consideraţie baza înaltă de comparare din ultimii 2 ani (recolta înaltă obţinută), pentru anul 2015 se prevede majorarea în termeni reali a volumului producţiei agricole doar cu 1% faţă de nivelul anului 2014.
Creşterea accesului agenţilor economici la resurse de creditare avantajoase, atragerea investițiilor străine în sectorul industrial, precum şi acţiunile de susţinere a sectorului privat din partea Guvernului, creșterea volumului produselor substituibile și complementabile celor de import, vor avea un efect pozitiv asupra activităţii în sectorul industrial. Astfel, se estimează că în acest an producţia industrială va înregistra o creştere de 4% comparativ cu anul 2014.
Reieşind din tendinţele de dezvoltare a agriculturii şi industriei, estimate pentru anul 2015, dar luînd în considerare cererea externă redusă (în special, din partea Federației Ruse și țărilor UE), exportul se va micșora cu 10% faţă de nivelul anului 2014 şi va însuma 2100 mil. dolari.
Date fiind aşteptările negative privind evoluţia economiilor în ţările unde sunt încadraţi în muncă o bună parte a populaţiei noastre și deprecierea monedei naționale în primele luni ale anului curent, se estimează, respectiv, un ritm de diminuare a cererii interne faţă de produsele de import, determinînd astfel un volum al importului de 4500 mil. dolari, micșorîndu-se cu 15% față de anul 2014. La aceasta va contribui, de asemenea, şi posibilităţile reduse de a investi din partea investitorilor străini, dar şi cererea joasă pentru materia primă de import din partea producătorilor autohtoni.
Luînd în considerare estimările privind dezvoltarea industriei, agriculturii şi comerţului exterior, precum şi a altor activităţi economice, se estimează că investiţiile în active materiale pe termen lung se vor micșora cu 2% faţă de nivelul anului 2014.
Se estimează că rata inflaţiei medie anuală va constitui 6,4% în anul 2015. Aceasta va fi condiţionată, în general, de deprecierea monedei naționale pe parcursul trimestrului IV 2014, precum și în primele 2 luni ale anului curent.
În anul curent cursul de schimb mediu anual al monedei naţionale se estimează la nivel de circa 19,3 lei pentru un dolar american. Principalii factori care vor influenţa modificarea cursului de schimb sunt diminuarea intrărilor valutare de peste hotare și exporturilor, fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, precum și problemele în sectorul băncar.
Avînd la bază aceste evoluţii, produsul intern brut pentru anul 2015 se estimează în sumă de 118,3 mild. lei, cu o diminuare reală comparativ cu anul 2014 de 1%. O influenţă pozitivă asupra modificării PIB vor exercita sectorul de bunuri (0,6 p.p.), Concomitent, serviciile şi impozitele nete pe produs şi import vor contribui negativ la modificarea PIB cu 1,6 p.p.
Datorită intenţiilor Guvernului de a păstra obligaţiile sale sociale, precum şi datorită modificărilor efectuate în sistemul de salarizare în sfera bugetară, salariul nominal mediu lunar se va majora pe parcursul anului 2015 cu 7,9% comparativ cu anul trecut şi va constitui 4500 lei. În termeni reali acesta se va majora cu 1,4%.

4. Prognoza macroeconomică pentru anii 2016-2018
Pentru anii 2016-2018 se prognozează o creştere a PIB de 3%-4,5% anual. La baza acestei creşteri vor sta următoarele premise:

• 
  îmbunătăţirea contextului economico-financiar la nivel mondial;
  
• 
  promovarea mai intensă a exporturilor;
  
• 
  dezvoltarea şi susţinerea întreprinderilor din sectorul privat din partea statului (prin simplificarea iniţierii afacerilor, facilitarea fluxului de credite, înlăturarea barierelor neargumentate pentru comerţ etc.);
  
• 
  continuarea reformelor structurale;
  
• 
  dezvoltarea sectorului real al economiei, inclusiv prin atragerea investiţiilor străine directe în economia naţională;
  
• 
  promovarea unei politici fiscale prudente şi implementarea reformelor menite să reducă cheltuielile publice ineficiente;
  
• 
  asigurarea stabilităţii financiare prin menţinerea ratei inflaţiei la nivel redus şi stabilităţii cursului de schimb etc.
  

Pentru anii 2016-2018 se prognozează fluctuaţii ale cursului de schimb al leului mediu anual între 20,4 lei şi 22,1 lei pentru un dolar american.

Menţinerea relativă a cursului de schimb va contribui la stabilitatea preţurilor. Astfel, indicele preţurilor de consum mediu anual se prognozează la nivel de 106,4% pentru anul 2016 și cîte 105% - pentru anii 2017 şi 2018.
Factorul important care va contribui la creşterea economiei naţionale va fi majorarea investiţiilor în active materiale pe termen lung cu o rată medie anuală de circa 6,3% în anii 2016-2018. Investiţiile de capital, ca sursă principală de creştere economică, vor contribui la: (i) crearea noilor locuri de muncă; (ii) creşterea competitivităţii produselor autohtone pe piaţa externă; (iii) majorarea ofertei interne, satisfacerea mai deplină a cererii solvabile, inclusiv prin substituirea importurilor; (iv) extinderea bazei productive şi, respectiv, a celei de impozitare şi crearea surselor suplimentare pentru bugetul public naţional.
Exporturile se vor majora în anii 2016-2018 cu circa 8% anual. Factorii care vor contribui la majorarea treptată a exporturilor în perioada de prognoză sunt: restabilirea cererii externe, ofertei interne la produsele agricole, creşterea calitativă a exporturilor, în special, datorită investiţiilor efectuate în extinderea şi reînnoirea bazei tehnologice, şi, respectiv, integrarea produselor moldoveneşti în fluxurile internaţionale.
Importurile vor creşte în perioada de prognoză cu circa 7% anual. Creşterea volumului importurilor va fi condiţionată de restabilirea cererii interne, în special, pentru materia primă de import din partea mediului de afaceri; majorarea fluxului de investiţii, în special a maşinilor, aparatelor electrice, produselor minerale. Ponderea majoră în totalul importurilor va reveni, ca de obicei, resurselor energetice, datorită creşterii economice preconizate în sectoarele de bază ale economiei, dar mai ales a preţurilor la gaze naturale şi petrol. De asemenea, la sporirea importurilor va contribui cererea crescîndă a populaţiei pentru bunurile importate, condiţionată de creşterea veniturilor şi transferurilor de peste hotare.
Prin urmare, soldul negativ al balanţei comerciale se va majora de la 2550 mil. dolari în anul 2016 pînă la 2850 mil. dolari în anul 2018.
Conform estimărilor, creşterea PIB în anii 2016-2018 va fi generată de: creşterea anuală în termeni reali a producţiei industriale cu 6,2% şi a producţiei agricole cu 2%; depăşirea ritmului de creştere a investiţiilor în active materiale pe termen lung pe cel al PIB în rezultatul reorientării politicii investiţionale spre programe de performanţă, modernizării întreprinderilor autohtone, infrastructurii şi dezvoltării micului business.
Avînd la bază aceste tendinţe, se estimează că produsul intern brut în anii 2016-2018 va evolua cu o rată medie de circa 3,8% creştere reală anuală. Vor avea loc şi unele schimbări în structura PIB: pe categorii de resurse - va creşte ponderea industriei de la 14,8% (în anul 2015) pînă la 15,3% (în anul 2018) şi a comerţului interior de la 13,5% la 13,9%; pe categorii de utilizări - se va majora ponderea formării brute de capital fix de la 22,4% pînă la 22,9%.
În perioada anilor 2016-2018 salariul mediu nominal în ansamblu pe economie se va majora cu circa 19,8% şi va atinge 5900 lei în anul 2018, iar fondul de remunerare a muncii se va majora cu circa 18,5%, atingînd suma de 41,6 mild. lei sau 27% în raport cu PIB. Creşterea salariului nominal mediu lunar şi a fondului de remunerare a muncii va fi condiţionată de relansarea sectorului real, în special, din contul dezvoltării sectorului privat şi trecerii unui număr considerabil de personal în sfera businessului mic şi mijlociu, precum şi perfecţionarea sistemului de salarizare şi motivare a angajaţilor.
Varianta actuală de prognoză nu prevede modificări ale pieţei muncii în următorii ani. Astfel, creşterea numărului populaţiei ocupate în anii 2016-2018 va constitui 0,2% anual, iar productivitatea muncii va crește cu circa 4%.
Prognoza indicatorilor macroeconomici este relativ pesimistă, iar a salariului mediu lunar şi fondului de remunerare a muncii – relativ optimistă. Atingerea acestor parametri va fi posibilă prin ridicarea productivităţii muncii şi asimilarea intensă a tehnologiilor performante.
Important este că asigurarea acumulărilor reale de venituri la bugetul public naţional, inclusiv la bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, ţine de gradul atingerii indicatorilor prognozaţi, aceştia urmînd a fi luaţi ca bază la elaborarea Bugetului de stat pe anul 2015 și a Cadrului Bugetar pe termen mediu (CBTM) pentru anii 2016-2018.

Direcţia analiză şi prognozare macroeconomică 23.03.2015